Alimentatia rationala
Alimentatia este cel mai important factor exogen care influenteaza sanatatea organismului uman. Atunci cand se respecta principiile unei alimentatii sanatoase, beneficiile ei sunt enorme, dar este labil si efectul invers: o alimentatie nesanatoasa are consecinte nefaste asupra organismului. Prin alimente trebuie sa asiguram un aport caloric care sa permita o viata optima. Se considera ca un consum de 30 de kilocalorii/ kilogram-corp permite unui organism normoponderal sasi pastreze greutatea. Excesul caloric este responsabil pentru supraponderalitate sau obezitate, iar deficitul caloric produce denutritie.
Alaturi de alimente aerul respirat este cel de-al doilea factor care face legatura dintre mediul extern si cel intern al organismului.
Alimentele trebuie sa fie complete si echilibrate, calitativ si cantitativ aerul de respirat trebuie sa fie curat (nepoluat) si placut la respiratie. Am plasat acest modul la inceputul volumului, imediat dupa prezentarea rolului mediului exterior in devenirea omului pentru a sublinia ca alimentatia si respiratia sunt elemente importante in devenirea omului pe tot parcursul evolutiei sale, inca din copilarie. Insist in a sublinia de la inceput rolul nefast al obezitatii atat la copil si la adult.
Excesul ponderal este numitorul comun al tuturor bolilor degenerative cu scaderea confortului vietii de zi cu zi. Un obez este supus unui risc de 3 ori mai mare de a prezenta o patologie cardiaca de patru ori mai mare de a suferi de hipertensiune arteriala, de cinci ori mai mare de a dezvolta diabet, de sase ori mai mare de a suferi de cancer, etc, iar la copii, acest bagaj patologic isi spune cuntul foarte de timpuriu.
O alimentatie normala - fiziologica trebuie sa cuprinda in medie 2400-2600 kcal/zi din urmatoarele 7 principii alimentare: glucide, lipide, proteine, fibre vegetale, vitamine, minerale si apa in proportiile mentionate in continuare si consumate cat mai aproape deforma lor naturala fara pregatiri sofisticate care le altereaza calitatile nutritive (respectivfierbere sifrigere).
I.Glucidele trebuie sa reprezinte 50-55% din caloriile necesare unei persoane adulte. Ele pot proveni din fructe, zarzaturi, miere, amidon sau din zaharul extras din trestie de zahar sau sfecla de zahar. Se prefera cele din fructe si zarzaturi care aduc si aportul necesar de fibre vegetale precum si cele din miere. Glucidele zise complexe de tipul amidonului se gasesc in cereale, cartofi, legume, fructe (banane, castane) contin si vitamine din grupul B calciu si magneziu, de aceea sunt foarte utile.

Fructoza o gasim in miere, fructe, vegetale.

Se evita excesul de glucide mai ales cele rafinate si suprarqfinate din zahar fiindca favorizeaza aparitia diabetului zaharat, obezitatea, dislipidemiile si hipertensiunea arteriala cu toate complicatiile lor cardio-sculare si meolice.
Se contraindica rafinarea prea fina si concentrarea zaharurilor si a alimentelor cu dulciuri concentrate si suprarafinate, prajituri, torturi, preferandu-se in locul lor fructele de sezon proaspete sau congelate ce cresc in tara noastra, precum si fructele si legumele din import (banane, citrice, kiwi, etc). Un rol benefic au fructele uleioase: nucile, alunele, castanele si semintele de dovleac si floarea soarelui.
Consumati iaurt de 3-4 ori pe saptamana. Are efecte benefice privitoare la intarirea sistemului imunitar, reglarea meolismului, imbunatatirea florei intestinale si consolidarea echilibrului natural al organismului. Aceste efecte benefice se datoreaza substantelor probiotice pe care le contine si aportului de calciu si alte oligo-elemente.
2. Lipidele (grasimile) cu 25-30% din necesarul calorie/zi care trebuie sa contina sub 10% acizi grasi saturati, aproximativ 10% acizi grasi monosaturati si 10% acizi grasi polinesaturati. Deci se prefera grasimile vegetale si peste ce contin acizi grasi naturali si asimilabili ce nu duc la ateroscleroza.
Cele mai periculoase sunt grasimile trans din margarina si nu numai, despre care scriu in continuare.
Un aport crescut de acizi grasi saturati si acizi grasi polinesaturati, forma trans, determina aparitia bolilor ateroscierotice si de meolism lipidic cu toata suita lor de complicatii cardio-sculare.
Grasimile trans (izomeri trans ai acizilor grasi) apar in timpul solidificarii uleiurilor vegetale. Acest proces tehnologic este utilizat curent in industria alimentara. Uleiurile vegetale pot fi solidificate prin hidrogenare, adica prin adaugarea hidrogenului la presiuni ridicate. in urma acestui procedeu apar insa si grasimi trans, deosebit de periculoase pentru sanatate. in acest fel este obtinuta, de exemplu margarina si nu numai.In multe produse, precum supele din plic, pufuletii, dulciurile, majoritatea produselor de cofetarie si ale fast-food-urilor precum si in gustarile sarate exista cantitati mari de asemenea grasimi. (Nicolae Hancu in ziarul Faclia Cluj-Napoca din februarie - mai 2007).
La 51 de maimute le-a fost administrat in fiecare zi un numar identic de calorii, 35 la suta din ele proveneau din grasimi. "Acest numar de calorii ar trebui sa asigure maimutelor greutatea corespunzatoare si in nici un caz sa o majoreze", comenteaza profesorul Lawrence Rudei, conducatorul Programului de Cercetare asupra Grasimilor, cel care a supravegheat analizele efectuate de Kanagh. O jumatate din maimute au primit 8 % din caloriile zilnice sub forma de grasimi trans iar cealalta jumatate au primit cele 8% sub forma de grasimi nesaturate de tipul celor din uleiul de masline. Dupa sase ani (corespondentul a 20 de ani la om) s-a dovedit ca maimutele hranite cu grasimi mai sanatoase, nesaturate, s-au ingrasat doar cu 1,8 la suta, in schimb, cele in dieta carora au fost introduse grasimi trans cu 7,2 la suta.
Cu ajutorul unui tomograf computerizat, cercetatorii au masurat stratul de grasime de pe burta maimutelor husar. Cele care s-au hranit cu grasimi trans aveau cu 30% mai mult. "Sub influenta regimului, o parte din stratul de grasime aflat in alte parti ale corpului a migrat spre burta" a precizat Kanagh.
Maimutele hranite cu grasimi trans au avut in plus mai multa glucoza in sange, au dezvoltat rezistenta la insulina (hormon responsabil cu reglarea concentratiei de glucoza din sange) lucru care indica un inceput de diabet. Cercetatorii de la Wake Forest University banuiesc ca substantele daunatoare pot determina pancreasul sa produca mai multa insulina, fapt care, in mod paradoxal, face ca organismul sa fie din ce in ce mai rezistent la ea.
Cum putem face fata acestui fenomen? Rezolrea este simpla: trebuie sa eliminam din dieta grasimile trans. Cu acest postulat este de acord majoritatea expertilor. Se fac deja primii pasi. Una dintre cele mai mari retele de fast-food-uri, Wendy's a informat ca nu mai utiliza uleiuri solidificate cu ajutorul hidrogenului. Din luna ianuarie 2005, toti producatorii alimentari din SUA trebuie sa introduca pe ambalajele produselor lor informatii privind cantitatea de grasimi trans. Danezii, in schimb, au silit cantitatea maxima de grasimi trans continuta in produsele alimentare la 2 la suta.
Este necesar sa se controleze mai atent felul cum se pregatesc alimentele populatiei atat in sistemul de stat cat si in cel particular, dar totodata este necesara si educatia populatiei pentru a intelege si a aplica aceste conceptii fara a le considera politizate asa cum s-a intamplat in timpul comunismului cu Alimentatia stiintifica!
Colesterolul si ateroscleroza in viziunea profesorului Nicolae Hancu. (2007)
Colesterolul e o substanta din grupul lipidelor, care impreuna cu trigliceridele, are o mare importanta pentru om. El este necesar pentru buna functionare a celulelor, pentru fabricarea hormonilor sexuali si a sarurilor biliare, care la randul lor sunt indispensabile digestiei. Cu alte cuvinte, el nu poate lipsi organismului, care il transporta prin sange, in special prin forma a doua lipoproteine: LDL si HDL. Colesterolul legat de ele se numi "colesterol LDL" si respectiv "colesterol HDL". Functiile lor in organism sunt distincte, motiv pentru care primul se numeste "colesterol rau" iar cel de-al doilea ^colesterol bun". Sa vedem de ce!
Sursele de colesterol sunt grasimea alimentara de origine animala (grasimea saturata) si fabricarea lui de organismul uman. Primul se mai numeste colesterol exogen, iar cel de-al doilea colesterol endogen. Nivelul normal de colesterol din sange este de 150-l80 mg/dl, din care doar 20-25% este datorat celui exogen. Cu alte cuvinte, alimentatia nu are o influenta majora asupra colesterolului din sange, care, in proportie de 75-80% este determinat de cel fabricat de propriul nostru corp. in cazul in care nivelul colesterolului sangvin creste, el se depoziteaza in peretii arterelor pe care le ingroasa, transformandu-le in niste tuburi rigide. In felul acesta se perturba circulatia sangelui, ceea ce compromite nutritia organelor vitale. Aceasta este ateroscleroza datorita careia se produc: infarctul miocardic, accidentele sculare cerebrale, anevrismele de aorta, arteriopatia membrelor inferioare sau insuficienta cardiaca. Autorul acestor dezastre este colesterolul LDL sau "colesterolul rau" este considerat un aderat "ucigas" al omului. in sens opus actioneaza colesterolul HDL. El previne aparitia aterosclerozei, motiv pentru care se numeste colesterol "bun".In sange se mai gasesc si alte lipide, care sunt trigliceride. Au si ele origine exogena (grasimea animala din alimentatie) si endogena (produse de organismul nostru). Spre deosebire de colesterol, sunt puternic influentate de alimentatia bogata in grasimi, motiv pentru care dupa mesele copioase cresc exagerat in sange si se mentin crescute aproximativ 4-5 ore. Pe un buletin de analize se noteaza in felul urmator (Ni-colae Hancu):
colesterol total, normal: 150-l80 mg/dl; lori mai mari produc ateroscleroza ; colesterolul LDL, normal, 80-l00 mg/dl; lori mai mari produc ateroscleroza;
colesterolul HDL, normal la barbati mai mare de 40 mg/dl, iar la femei mai mare de SOmg/dl; lorile mai mici favorizeaza producerea aterosclerozei;
trigliceridele, normal: sub 150 mg/dl lorile mai mari reprezinta un risc pentru aparitia aterosclerozei; cresterea lor peste 500 mg/dl este un risc mare pentru aparitia pancreatitei acute.
Cu alte cuvinte, cresterea colesterolului total si a colesterolului LDL, precum si scaderea colesterolului HDL, reprezinta aderati FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR care trebuie combatuti cu orice pret. Armele noastre sunt: alimentatia, exercitiul fizic, medicamentele si, in mod surprinzator alcoolul in cantitati mici.
Cum poate alimentatia sa ajute la modificarea nivelelor de colesterol, astfel incat acesta sa se opuna aterosclerozei:
-in primul rand colesterolul LDL (cel "rau") poate fi scazut prin grasimile mononesaturate si cele polinesaturate, la care se adauga eliminarea alimentelor cu continut crescut de colesterol, adica: galbenusul de ou, preparatele pe baza de creier, ficat, carne de porc, fructe de mare, unt, smantana, branzeturi grase, mezeluri. Trebuie stiut ca uleiurile vegetale si margarina vegetala nu contin cholesterol. Deci se prefera grasimile vegetale fata de cele animale.
-in al doilea rand, colesterolul HDL (cel "bun") poate fi crescut prin folosirea uleiului de masline, de floarea soarelui sau de porumb; deci grasimi vegetale;
-in a treilea rand, prin consumul adect de fibre alimentare vegetale se scad nivelele de colesterol "rau";
-in al patrulea rand, este bine de stiut ca alcoolul consumat in cantitati moderate creste colesterolul "bun" dar creste si trigliceridele;
-in al cincilea rand, reducerea consumului de glucide rafinate (dulciuri, prajituri, creme) este mai mult decat folositoare.
Sa adaugam la acesta efectul benefic al activitatii fizice zilnice cel putin moderate, combinat cu starea de nefumator.
In cazul in care prin optimizarea stilului de viata (alimentatie, exercitiu fizic, starea de nefumator, consumul moderat sau deloc de alcool) colesterolul sau trigliceridele nu se modifica, este necesar sa utilizam medicamente prescrise de medic, nu din auzite.
Cred ca sunteti convinsi de necesitatea punerii sub acuzare a colesterolului " rau " si trigliceridelor, reabilitand colesterolul " bun ". (HDL)
3. Proteinele sunt substante complexe formate din aminoacizi. Acestia se unesc intre ei sub forma unor lanturi peptidice care, la randul lor se unesc din nou, formand in final proteinele. Desi in natura exista doar 20 de aminoacizi ei au o uimitoare capacitate de combinare, explicand imensa rietate de proteine. Din cei 20 de aminoacizi, organismul poate sintetiza cea mai mare parte a lor, insa o alta parte trebuie procurati prin alimente deoarece organismul nu ii poate produce. Din acest motiv se numesc aminoacizi esentiali sau indispensabili. In lipsa lor apar diferite semne de suferinta, in special la copii. Rolurile proteinelor in organismul uman sunt extrem de importante, ele participand la toate functiile sale vitale cum ar fi cresterea, dezvoltarea, reproducerea, imunitatea, actiunea hormonilor (care sunt de fapt tot proteine) digestia (fermentii sunt si ei proteine). Proteinele intra in structura muschilor, a oaselor, a pielii si a sangelui. Sunt si sursa de energie pentru organism (un gram de proteine furnizeaza 4 kcal.) Iata motivele pentru care specialistii considera ca proteinele sunt indispensabile vietii.
Sursa de proteine alimentare este reprezentata de carne, peste, lapte si produse lactate, vegetale si oua. in functie de tipul aminoacizilor continuti, proteinele au o anume loare biologica. Aceasta este foarte mare daca sunt prezenti toti aminoacizii, asa cum este cazul carnii, pestelui, oualor, laptelui, produselor din carne si lapte.
Proteinele din te au o loare biologica mai mica, datorita lipsei unor aminoacizi. Prin combinatia mai multor alimente vegetale, se reuneste totusi un aport corespunzator de proteine, fenomen caracteristic vegetarienilor. Intre vegetalele cu un continut semnificativ de proteine sunt de mentionat: soia, ciupercile, fasolea, lintea, mazarea, cerealele si produsele cerealiere, semintele de floarea soarelui, migdalele, arahidele.
Necesarul de proteine pentru un adult este de 0,8 kcal/kg.de corp, reprezentand aproximativ 12-l5% din totalul caloriilor zilnice ceea ce la o dieta de 2400-2600 kcal ar insemna aproximativ 80-90 grame de proteine. Jumatate ar trebui sa fie de origine animala si cealalta jumatate de origine vegetala. Prin combinatia diferitelor alimente se reuseste un aport proteic corespunzator, chiar si fara consum de carne. Cresterea aportului de proteine se realizeaza de regula, prin carne, lapte si produsele lor dintre care branzeturile si mezelurile sunt pe masa tuturor. Se stie ca acestea contin mari cantitati de grasimi saturate, ceea ce duce la ingrasare, cresterea colesterolului si a trigliceridelor in sange, fenomene periculoase datorita faptului ca favorizeaza aparitia aterosclerozei cu toate consecintele ei dramatice: infarct miocardic, accidente sculare cerebrale, insuficienta cardiaca, arteriopatia membrelor inferioare. Scaderea aportului de proteine se face in contextul deficitului energetic global realizandu-se forme grave de denutritie care la copii ameninta viata.

PROTEINELE SUNT CU ADEVARAT VITALE, DAR SA FIM ATENTI LA FORMA IN CARE SUNT CONSUMATE, DEOARECE ADESEA SUNT "CARAUSII". GRASIMILOR "RELE" DEVENIND ASTFEL ADEVARATE "BOMBE CALORICE"CARE PRODUC ATEROSCLEROZA! (Nicolae Hancu)
Aportul crescut de proteine poate duce la boli renale si gastrointestinale.
4-5. Vitaminele si mineralele. Pentru un om sanatos ele sunt cuprinse suficient intr-un regim alimentar complet. Consumul de sare nu trebuie sa depaseasca 6 g/zi. Vitaminele se gasesc in grasimi, in fructe si zarzaturile proaspete. Se clasifica in liposolubile (solubile in grasimi - vitamina A, D, E si K) si hidrosolubile (solubile in apa). Ambele sunt necesare vietii omului de aceea li se spune vitamine. Unele sunt antioxidante.
6. Fibrele vegetale din zarzaturi in cantitate de 25-30g./zi (ce cuprind si glucidele, vitaminele si mineralele necesare organismului precum si substante protectoare numite genetic fitochimice si antioxidanti. Pentru a-si conser capacitatile sanogenetice ele trebuie fierte, puse de la inceput in apa clocotind in se descoperite. Se recomanda fierberea in aburi si nu timp indelungat pentru a nu le distruge vitaminele si substantele fitochimice. Sa nu neglijam consumul de ceapa (mai ales cruda) usturoiul si prazul.
7. Apa este un constant normal si indispensabil al vietii consumat in cantitate de 1 -3 I. pe zi in functie de anotimp si mediul termic cotidian. in perioadele de pierdere de lichide; caldura, transpiratie abundenta si diaree aportul ei trebuie marit.
Piramidele alimentare

Piramida alimentatiei sanatoase (Prof. Nicolae Hancu)

Piramidele alimentare au indat in ultimele decenii lumea medicala, si nu numai. Exista multe modele. Fiecare model este sustinut de autoritati si institutii expertiza-te in nutritie. Scopul lor este de a ajuta la adoptarea nutritiei optime.

1. Nu toate grasimile sunt rele. Grasimile mono- si polinesaturate care se gasesc in uleiurile vegetale (de masline, soia, porumb, rapita, floarea soarelui), in nuci, alune si peste, sunt benefice pentru organism, and rol protector pentru aparatul cardioscular.
2. Nu toate glucidele complexe sunt bune. Alimentele cu continut mic de fibre vegetale (cartoful, orezul alb, painea alba sau pastele din faina alba rafinata) produc cresteri importante si rapide ale glicemiei postprandiale, cresteri care sunt implicate in patogeneza diabetului zaharat de tip 2. in schimb, cerealele integrale (orezul integral, fulgii de oz, painea neagra sau de graham, pastele de faina integrala) si leguminoasele in care fibrele vegetale sunt prezente, determina o absorbtie mai lenta a glucozei si implicit, cresteri mai lente ale glicemiei si insulinemiei.
3. Nu toate proteinele sunt la fel de sanatoase. Proteinele vegetale si cele animale au efecte diferite asupra sanatatii, datorita celorlalte principii nutritive cu care se combina. Carnea, in general, si cea rosie in special, este combinata cu grasimi saturate si colesterol, in cantitati periculoase pentru sanatate. De asemenea, carnea rosie aduce in organism un exces de fier cu efecte deloc neglijabile. Carnea alba (pui, curcan) contine mai putine grasimi saturate, in timp ce pestele este bogat in grasimi nesaturate, and astfel rol protector pentru inima si sele de sange.
4. Produsele lactate nu sunt necesare in cantitati foarte mari. Aportul de calciu din produsele lactate este contrabalansat de dezantajul continutului crescut de grasimi saturate al acestor produse si chiar de continutul crescut de proteine. Sursele cele mai sanatoase de calciu ar fi laptele degresat, branza de soia, fulgii de cereale, imbogatiti cu calciu, legumele de culoare verde (spanac, broccoli).
5. Exercitiul fizic si controlul greutatii corporale trebuie sa reprezinte piramida pe care se construieste o piramida durabila.
Din pacate, multe persoane au intors piramida cu rful in jos, la baza alimentatiei lor fiind carnea rosie, lactatele grase, fainoasele rafinate in timp ce in rf se gasesc cerealele integrale, fructele si legumele. Dar o piramida intoarsa cu rful in jos este foarte insila. Nu trebuie sa ne mire faptul ca si sanatatea acestor persoane este foarte insila. Sa intoarcem deci piramida in pozitie normala si sa descoperim in miezul ei viata si sanatatea deplina.
Dar sa vedem acum cat ar trebui sa consumam zilnic din fiecare grupa alimentara?
Dintre cele sapte minuni ale lumii antice. Doar piramidele egiptene au ramas. Dintre toate modelele de alimentatie care s-au perindat de-a lungul istoriei, doar piramida alimentatiei sanatoase a fost lidata stiintific. Dietele exclusive si unilaterale din carne, vegetale, etc, sunt exagerate si practic nesanogene si deci neindicate medical. Sunt recomandate dietele mixte si complete cu toti principii alimentari mentionati anterior atat sub aspect cantitativ cat si calitativ.

Masa se consuma incet, mestecand bine alimentele, in liniste, de preferat in pozitie sezand in mijlocul celor dragi. Poate fi precedata de o scurta rugaciune la care sa participe toti mesenii, mai ales dimineata. intre feluri sa se intercaleze o scurta pauza.
Este recomandabil ca o masa obisnuita din zi sa fie inlocuita cu fructe de sezon sau cu o portie de zarzaturi. Altii recomanda fructe sau zarzaturi de sezon o zi pe saptamana mai ales bolnavilor cardiosculari.
Eluarea greutatii corporale. Se face prin doua metode. Prima este calcularea "indicelui de masa corporala (EMC)"conform formulei: IMC a Greutatea exprimata in kg/ patratul inaltimii exprimate in metri.
Diagrama din el reda loarea IMC calculat in functie de diferite inaltimi si greutati. (Nicolae Hancu)
Un alt mod de calculare al IMC este impartirea greutatii corporale exprimate in kg. La dublul inaltimii exprimate in m. Valoarea mai mare de 30 kg. M2 semnifica obezitatea. De exemplu o persoana cu o greutate de 85 de kg si o inaltime de 1,65 m are un IMC de 31,2kg, m2 deci este obeza.
Pentru o mai buna intelegere a elului de mai jos, oferim doua exemple de calcul IMC:
1. Consideram ca o persoana are greutatea de 62 kg si inaltimea 170 cm: pornim in dreptul cifrei 62 si mergem in sus pana intalnim linia care pleaca de la linia care pleaca de la cifra 170 spre dreapta. in punctul de intersectie, al celor doua lori gasim cifra 21, care reprezinta loarea IMC.
2. A doua persoana are greutatea de 82 de kg si inaltimea de 164 cm; pornim din dreptul cifrei 82 si mergem in sus pana intalnim linia care pleaca de la cifra 164 spre dreapta. In punctul de intersectie a celor doua lori gasim cifra 30, care reprezinta loarea IMC.
Interpretarea lorilor se face astfel: pentru o persoana cu greutate corporala normala. IMC 24,9 - 29,9 kg/m2
Suprapondere (supragreutate)

IMC 30/m2 obezitate

IMC 18,5/m2 scadere ponderala.

Reluand exemplele de mai sus, putem spune ca persoana din exemplu 1 este normoponderala, iar cea din exemplul 2 prezinta semne de obezitate.
A doua metoda de eluare a greutatii corporale este masurarea circumferintei abdominale (CA) cu ajutorul unor bandelete marcate sau chiar cu un "centimetru de croitorie". El se aplica orizontal pe abdomen, doua degete deasupra ombilicului fara a se exercita presiune. Interpretarea lorilor se face diferit la femei si la barbati:
Pentru femei:
-circumferinta abdominala 88 cm~ obezitate abdominala cu risc foarte crescut.
Pentru barbati:
-circumferinta abdominala < 94 cm~ greutate normala fara acumulare de grasime in abdomen;
-circumferinta abdominala 94-l02 cm= suprapondere/obezitate abdominala cu risc crescut;
-circumferinta abdominala >102 cm= obezitate abdominala cu risc foarte crescut.
Aceste doua metode se completeaza reciproc: IMC-ul ne indica greutatea globala a persoanei iar CA-ul semnele unei normalitati sau anormalitati vis-a-vis de greutatea persoanei. in cazul CA marite, chiar daca IMC-ul este normal se recomanda consult nutritional, mai ales daca persoana sufera de hipertensiune, boli cardiace, dislipidemie sau diabet.
Este bine sa se evite masuratorile de luni dimineata si in zilele in care tranzitul intestinal este incetinit si existand senzatia ecuarilor incomplete. Cantarul sa fie calibrat corespunzator.
Disputa privitoare la cei 100 de pasi dupa masa sau siesta postprandiala s-a incheiat in favoarea acesteia din urma mai ales daca se prelungeste cu cate zeci de minute de somn. Asertiunea este labila mai ales pentru pacientii cu boli cardiosculare.
Copin vor fi intati ca in timpul mesei sa nu citeasca sau sa priveasca la televizor.
Masa cea mai bogata este preferabil sa fie dimineata, iar cea mai saraca seara cu 2-3 ore inainte de culcare. Sa nu uitam aforismul: dimineata mananci singur, la amiaza cu prietenii, iar seara ofera cina dusmanilor! Masa cea mai consistenta este bine sa se ia inaintea celei mai intense perioade de efort ale zilei.
Regimurile alimentare speciale vor fi strict personalizate dupa boala si bolnav, respectand traditia si limitandu-se in timp. Estetica felului de prezentare a alimentatiei si voia buna din perioada mesei nu vor fi neglijate. Catre sfarsitul mesei pot fi abordate probleme de familie, buna dispozitie de dupa masa fiind un bun prilej pentru o rezolre amiabila a acestora.Intelegerea necesitatii unei alimentatii corecte pleaca de la recunoasterea faptului ca:
1. Celulele corpului, luate fiecare in parte, se afla in permanenta intr-o baie de plasma de unde le parvine hrana pe care individul a ingerat-o. Enzimele din fructe si zarzaturi proaspete ajung repede in plasma din jurul celulelor pe care acestea o preiau in mod benefic, sanogen, dar si eventualele substante toxice din alimente si respiratie - ca nicotina, ajung repede in plasma inconjuratoare a celulelor si de acolo in celule intoxicandu-le.
2. Celulele au nevoie de hrana din mediul imediat inconjurator, adica din plasma ce le inconjoara si care le vine exclusiv prin alimentatia si respiratia corpului in intregimea sape cale digesti si pulmonara. Deci atentie ce le oferim!
3. Celulele au o viata scurta, de cate saptamani dupa care sunt inlocuite cu altele tinere. Aceasta inlocuire se face prin aportul de hrana care trebuie sa fie suficienta (fara lipsuri si fara abundente) fiindca in primul caz se ajunge la atrofii, iar in al doilea caz la hiperponderali, obezitate si alte tulburari meolice mai ales in cel al glucidelor si al lipidelor. inlocuirea permanenta a celulelor - turnoverul-ne mentine tineretea si vigoarea cu atat mai mult cu cat le oferim enzime din fructe si legume si cu atat mai putin cu cat le oferim alcool si fum de tigara. Cand celulele se inlocuiesc intr-un termen mai lung incepe degradarea sub forma de batranete, iar cand inceteaza - apoptaza - se apropie moartea. Alimentandu-ne sanogen transformam imbatranirea patologica intr-una fiziologica si reducem riscul cancerelor, bolile meolice si cardio-sculare ce constituie spaima omenirii, (o aderata ende-mie-epidemie moderna).
Deci de avut grija deosebita pentru hrana care sa cuprinda si fructe si zarzaturi si pentru aerul de respirat. Ambele trebuie sa fie curate. Alimentele complete, fara aditivi (coloranti, silizanti, consernti) si cat mai naturale (fara prelucrari sofisticate si suprarafinate), iar aerul cat mai putin poluat - indeosebi cu fumul de tigara sau alte particule iritative, toxice, alergice sau cancerigene. Sa se respecte legislatia actuala privitoare la spatiile inchise in care se poate fuma si in care fumatul este interzis. De buna seama, cel mai bine ar fi sa nu se fumeze nicaieri si de catre nimeni. Pentru copii si tineri fumatul activ sau pasiv este o tragedie. Relativ la fructe se poate spune ca o masa fara fructe este ca o nunta fara lautari.
Este necesar sa definim notiunile de alimentatie si nutritie.
Definitia alimentului, dupa Codex Alimentarius: "orice substanta prelucrata sau bruta, destinata alimentatiei umane, incluzand bauturile de orice fel, guma de mestecat si toate substantele utilizate la fabricarea, prepararea si tratarea alimentelor, incluzand substantele utilizate sub forma de medicamente, cosmetice si tutun!"
Nutritia - definita de Consiliul pentru Alimentatie si Nutritie al Asociatiei Medicale Americane ca "stiinta alimentului, a nutrientilor si actiunilor acestora, ai interactiilor si echilibrul in relatie cu sanatatea si boala, precum si a proceselor prin care organismul ingera, digera, absoarbe, transporta, utilizeaza - meta-bolizeaza - si excreta substantele alimentare inutile sau tamatoare."
De asemenea, elaborarea de catre Codex Alimentarius Commision a definitiilor ce permit delimitarea notiunilor de "aliment" si "supliment" alimentar completeaza "dictionarul de termeni" care ajuta la intelegerea ansamblului.
In timpul graviditatii nu este nevoie de o alimentatie speciala, ci doar de respectarea principiilor generale amintite. in perioada de alaptare trebuie asigurata cantitatea usor marita de lichide in alimentatie. Nou-nascutul are nevoie de 150-l70 ml de lapte per kg corp in 24 de ore. (D. Cherata)
Se pot considera si alimente-medicament cum ar fi branza proaspata de ca ce contine metionina (acid aminat superior) sfecla rosie ce contina betaina (alt acid aminat superior) si oul fiert moale-proaspat ce contine colina. Toate aceste alimente se pot considera si medicamente mai ales pentru bolile hepatice.
Fructele si zarzaturile se pot considera alimente-medicamente prin aportul lor in vitamine, minerale, substante antioxidante si fitochimice.
Se prefera painea integrala "neagra" cu tarate si painea de secara care are mai multe fibre vegetale si vitamine, mai ales din grupa B.Inca din Antichitate s-a spus: alimentele voastre sa fie medicamente iar medicamentele alimente.
Persoanele cu tendinta de diaree vor consuma cu precadere produse din carne fiarta slaba si cas, in timp ce acelea ce au constipatie le vor evita in favoarea dulciurilor, zarzaturilor si fructelor la care se adauga tratamentul etio-patogenetic.