in acest domeniu, mai este inca multa "branza de mancat* pana cand toata lumea sa se puna de acord. Pe de o parte, exista medicina traditionala care recomanda consumarea mai multor produse lactate pe zi, pentru aportul lor de calciu, si aceasta in ciuda studiilor serioase care demonstreaza absurditatea acestui principiu. Industria produselor lactate si-a facut bine treaba. Pe de alta parte, exista puristii, acei adepti ai curentului "bio" care pretind ca laptele este destinat exclusiv vitelului si nu omului. Aici intervine intelepciunea, care spune ca exista o cale de mijloc!
Faceti o vizita intr-o ferma traditionala, unde animalele sunt respectate, si veti constata ca ramane intotdeauna niste lapte dupa ce a fost hranit vitelul. Atunci de ce sa nu fie utilizat? in cantitati moderate nu cred sa faca rau, cu atat mai mult cu cat animalul a fost bine tratat si hranit pe saturate. Ca intotdeauna, excesul este cel nociv.In cantitati mici, laptele, sub forma de iaurturi si branzeturi, are un aport semnificativ de proteine, completeaza bine leguminoasele si cerealele in cadrul aceluiasi fel de mancare (caz in care proaca o stare de satietate accentuata). Cu toate ca materiile grase continute in lapte sunt in mod esential saturate (si farizeaza, printre altele, ateroscleroza), acestea contin CLA (acizi linoleici conjugati, care au importante virtuti de sanatate), precum si vitaminele A si D. Acestea din urma se gasesc in cantitati foarte mici in produsele lactate si, ceva mai mult, in unt. Continutul in vitamina D al untului variaza in functie de perioada anului si de alimentatia vacii care produce laptele.

Un singur produs lactat consumat pe zi imi pare suficient.

Preferati iaurturile (lapte fermentat) si branzeturile proaspete sau cele partial fermentate in lapte, acestea din urma fiind adesea mai greu de digerat din cauza lactozei (zaharul din lapte).
Alegeti mai degraba iaurturi din lapte integral decat din lapte degresat - materia prima nu a suferit transformari inutile! Cu atat mai mult cu cat un iaurt din lapte de vaca nu contine decat 3,5% materie grasa pentru 100 g produs, deci un procentaj la fel de scazut in vitaminele A si D, prezente numai in grasimile din lapte.
Iaurturile din lapte de oaie sunt aproximativ de doua ori mai bogate in grasimi decat cele din lapte de vaca; insa laptele de oaie si de capra contine mai putini acizi grasi saturati decat cel de vaca si un raport omega 6/omega 3 mai echilibrat, in plus, aceste animale nu sunt crescute in mod intensiv.
Asadar, alternati consumul de iaurturi din lapte de vaca cu cele din lapte de oaie. Preferati branzeturile de capra si de oaie (daca este posibil preparate din lapte crud) celor de vaca; cel putin veti descoperi o branza buna, de munte, unde animalele se hranesc cu te specifice altitudinii care au o compozitie diferita de iarba obisnuita, de unde un echilibru omega 6/omega 3 mai bun.
Revenim intotdeauna la acelasi punct: sanatatea astra depinde de felul in care animalul a fost tratat si hranit si de tipul de cultura aplicat pentru cresterea telor!
lata cantitatea zilnica aproximativa de produse lactate pe care o recomand a fi consumata (pentru persoane sedentare sau cu activitate fizica moderata):
1 iaurt de 150g sau

100 g de branza de vaci cremoasa cu 25% grasimi (ceea

ce echivaleaza cu un aport real de 5% materii grase)

100 g de telemea uscata
sau
40-50 g de branza proaspata, partial fermentata, tip Saint Marcellin (de vaca) sau Picodon (de oaie)
sau
20-30 g de cascaval: din lapte de vaca (Gruyeie, Conte, Tomme de Saie) sau din lapte de capra si oaie (Gou-doudet, Corsica)
sau
50 g Mozzarella
sau
1,5-2 dl lapte integral
Procentul de grasimi indicat pe produsele lactate induce adesea in eroare!
De exemplu, pe ambalajul unor branzeturi precum branza de vaci crema se indica 25% grasimi, fara vreo alta indicatie. Acest procent este calculat in raport de extractul uscat de branza - nu incercati sa intelegeti! in realitate, branza de vaci crema nu contine decat 5% grasimi.
Un alt exemplu privitor la cascavalul GruyeYe: pe ambalajul lui se indica 45% grasimi, or concentratia lui reala de lipide nu este decat de 30%.
Din fericire, continutul real de lipide este din ce in ce mai frecvent indicat pe eticheta de pe spatele produsului, ca in exemplul de mai jos:
cascaval cu 45% grasimi, iar pe spatele ambalajului este indicat:
100 g produs contin lipide: 20 g.

Cate ceva despre calciu
Calciul continut in produsele lactate este putin asimilat, spre deosebire de cel din produsele vegetale (al carui coeficient de absorbtie poate merge pana la 60%., in atie cu 30% pentru lactate).

Branzeturile de tip GruyeYe, bogate in acelasi timp in proteine si in grasimi, reduc aproape de zero eficacitatea continutului lor crescut de calciu.
Dupa cercetatorul american Eduard Giovannucci, calciul din lapte diminueaza continutul de vitamina D activa care joaca, printre altele, un rol esential in protectia contra cancerului.

Dezechilibrul acid-baza
Supraconsumul de lactate si de alte proteine animale, de produse rafinate precum zaharul alb, lipsa de fructe si de legume, prea mult alcool farizeaza acidoza si, in consecinta, eliminarea calciului prin urina.
Prea multa sare, prea multa cafea si prea multe bauturi continand cafeina impiedica, de asemenea, asimilarea calciului.In rezumat: reduceti consumul de produse lactate la unul pe zi, sporiti consumul de fructe si de legume din familia verzei, deosebit de bogate in calciu, reduceti consumul alimentelor transformate si al zaharului.
Apelati la leguminoase pentru a inlocui o parte din proteinele animale, mai ales ca acestea contin si ele calciu, in cantitati deloc neglijabile. Algele, mai ales Wakame si Kombu, sunt o alta sursa importanta de calciu, ca de altfel si oleaginoasele.
Pentru un aport suficient de vitamina D, iesiti in aer liber cat mai des cu putinta, caci aceasta vitamina este emisa de razele solare, chiar si in prezenta norilor putandu-se stoca in organism.22
Putine alimente contin vitamina D. Printre cele mai bogate in aceasta vitamina se numara drojdia alimentara, germenii de grau si pestele cu carne grasa. Apoi, in cantitati mai mici: crevetii, supa din oase de peste (frecvent folosita in bucataria asiatica), galbenusul de ou si, cum s-a mai spus deja, untul.In cantitati mici si in mod ocazional, daca va face placere, putin unt proaspat si/sau smantana proaspata nu va r face rau!
Si, bineinteles, o activitate fizica sistematica va contribui la mentinerea in buna stare a sistemului stru osos.