Clasic, prin
alimentatie artificialA¤ se intelege
alimentarea copilului exclusiv cu
lapte de altA¤ specie decA¤t
laptele uman in primele 4 luni de viatA¤, adicA¤ in perioada cA¤nd copilul este alimentat numai cu lapte. De obicei aceasta se face cu lapte de cA¤ sau preparate industriale din lapte de cA¤, mai rar cu lapte de alte specii.
Laptele de cA¤ (LV)
Numeroasele probleme existente in
alimentatia cu lapte de cA¤ fac ca acesta sA¤ fie considerat impropriu pentru
alimentatia sugarilor mici si au impus solutii pentru rezolrea acestor neajunsuri.
Probleme bacteriologice. Laptele de cA¤ are un continut micro-bian crescut (in atie cu laptele uman, practic steril!) din cauza conditiilor de recoltare si manipulare; el este un mediu de culturA¤ bun pentru E.
coli Nu trebuie omisA¤, de asemenea, posibilitatea tubercu-lozei bovine. Solutiile necesare pentru depA¤sirea acestor dificultA¤ti includ: supravegherea sanitar-veterinarA¤ a septelului, mulsul si manipularea in conditii igienice, pasteurizarea (joasA¤ sau inaltA¤) si, mai ales, fierberea completA¤ si suficientA¤ Inainte de administrare (3-5 minute).
Probleme de conserre industrialA¤. Un prim procedeu s-a bazat pe dispersia grA¤similor prin amestecul de lapte cu sirop de zahA¤r, obtinA¤ndu-se lapte concentrat-zaharat, foarte bogat In zaharozA¤, anti-putrefactiv/antidispeptic, constipant. Un al doilea procedeu, cel actual, realizeazA¤ omogenizarea (= micelizarea) lipidelor prin procedeul fizie al dispersiei si conserrea laptelui sub forma de lichid (lapte concenlrat/ eporat, nezaharat) sau prin uscare simultanA¤ sub vid (lapte in pudrA¤, lapte praf = LP).
Omogenizarea laptelui (Raullin) a revolutionat industruA¼izarea lA¤pturilor si a permis toate progresele acluale in materie, deoarece a fA¤cul posibilA¤ nu numai conserrea laptelui, ci si o digesA¼bilitate si asimilarc superioare ale laptelui de cA¤ prin: fragmentarea coagu-lului de lapte, modincarea AŸ-lactoglobulinelor (LP este mai putin alergizant), ameliorarea digestiei lipidelor.
Probleme de compozitie biochimicA¤ (elul 1.8). Compozitia chiinicA¤ a laptelui de cA¤ este inadaptatA¤ la nevoile sugarului, earaelerizA¤ndu-se prin:
.1. BogA¤lie excesivA¤ in lactori de anabolism:
- Proteinele sunt in cantitate de trei ori mai mare decA¤t in laptele de lemeie si predoininA¤ cazeina ("lapte cazeinos"); AŸ-laclo-globulina predominA¤ in lactoser, este puternic anligenicA¤/alergi-zanta si implicatA¤, prinlre altele, in producerea de
hemoragii digestive oculte si
anemie ieriprivA¤ prin deperdilie. Lacloferina este in canlilate nescmnificativA¤, iar IgA in cantitate micA¤, nere-zistentA¤ la digestie.
- Calciul si fosforul se aflA¤ in cantitA¤ti mari in laptele de cA¤, dar raportul Ca/P aproape unitar este inadect pentru absorbtie.
Aporlul crescut de proteine, Ca si P, cu raport Ca/P aproape de 1 este rahiligen, putrefactiv (flora intestinalA¤ predominantA¤ - E. coli) si cere un eforl. hepatic si renal crescut pentru eliminarea meolitilor.
2. SA¤ruri
minerale in exces care, alA¤turi de continutul proteic ridicat, eontribuie la producerea de meoliti si osrnolaritate crescute si, con-secutiv, la cresterea nevoilor de apA¤ ale sugarului.
3. Continut scA¤zut in
glucide (exclusiv lactozA¤), deci aport mic de galactozA¤, cu mielinizare mai lentA¤ a sistemului nervA¶s.
4. Lipide in cantitate asemA¤nA¤toare cu laptele uman, dar consti-tuite din
lipide saturate maidigeste, deficitare in acizi grasi esentiali si bogate in acizi grasi volaA¼li cu lant scurt, proveniti din rumenul cii. Colesterolul esie de trei ori mai putin decA¤t in laptele matern.
5. Continut sA¤rac in unele oligoelemente: lierul se ailA¤ in cantitA¤ti miei (asemA¤nA¤toare cu cele din laptele uman), dar cu absorbtie defici-tarA¤ continutul vitaminic (C, D, acid folic) este de asemenea scA¤zut.
Comitetul de NutriA¼e al Academiei Americane de Pediatrie reco-mandA¤ ca laptele de cA¤ sA¤ nu fie dat. pA¤nA¤ la vA¤rsta de 1 an, spre a se evita:
- deficienta de fier, prin aporl/absorbtie scA¤zute, ca si prin pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicitatii LV;
- deficiente nutritionale diverse (rahitism s.a);
- deshidratarea, prin incA¤rcare renalA¤ crescutA¤ cu solvili;
- riscul crescut de a face alergie.
Solutiile propuse pentru coreetarea acestor dezechilibre: 1. Cupajul clasic; diluarea LV, dupA¤ cum urmeazA¤:
- LV 1/2 (1/2 lapte +1/2 apA¤) in luna 1 de viatA¤, echilent er LP 6-7%;
- LV 2/3 (2/3 lapte + 1/3 apA¤) in luna a 2-a de viatA¤, echileni cu LP 8%;
- LV 3/4 (3/4 lapte + 1/4 apA¤) in luna a 3-a de viatA¤, echileni cu LP 10%;
- LV integral = din luna a 4-a, echilent cu LP 12,5- 13,5%. La fiecare dintre acestea se adaugA¤ 5% zaharozA¤ (exemplu: LV
1/2 + 5% zahA¤r); pentru dilutie se foloseste apA¤ fiartA¤ si rA¤citA¤ sau apa de orez. O metodA¤ mai bunA¤ ar fi sA¤ se dea solutia 2/3 pA¤nA¤ la vA¤rsta de 6 luni, dupA¤ Care se poate adminislra dilutia 3/4, iar laptele de cA¤ integral dupA¤ vA¤rsta de 9- 12 luni.
2. Facilitarea digestiei prin ecremarea LV. Laptele ecremal, cu continut proteic si electrolitic crescut, nu se recomandA¤ in primii 2 ani de viatA¤. Din aceleasi motive nu se mai practica nici alimenta-rea cu lapte (LV sau LP) partial ecremat in primele luni de viatA¤, acest lapte continA¤nd 1 -2% lipide; introdus dupA¤ vA¤rsta de 2 ani limiteazA¤ aportul de lipide, asigurA¤nd
proteine de bunA¤ calitate si nevoile de calciu.
3. Facilitarea digestiei si a absorbtiei prin aeidificarea laptelui de cA¤ (LV aeidulat). Acidifierea se poate realiza prin fermentatia lacticA¤ naturalA¤ (clasieul "babeurre") sau cu acizi organici: lactic, citric. Prin aeidulare, majoritatea lactozei este transformatA¤ in acid lactic, ceea ce favorizeazA¤ coagularea cazeinei in flocoane fine si usureazA¤ digestia. In plus,
lactoza in cantitate redusA¤ a impus adaosul de zaharozA¤ si/sau dextrin-maltozA¤, respectiv folosirea acestor preparate in bolile diareice ale
sugarului si mai ales in dis-trofie. Exemple de lA¤pturi aeidulate realizate de-a lungul timpului, unele si acum folosite/indicate:
- preparate "domesA¼ce" (fA¤cute in bueA¤tarie/biberonerie): babeurre, lapte aeidulat;
- preparate industriale: Eledon-Nestle (babeurre in pulbere, semi-cremat si cu lactozA¤ scA¤zutA¤, folosit mult timp, in concentratie de 10% + 5% zahA¤r), Prodieton-Nutricia (lactozA¤ scA¤zutA¤, adaos de zaharozA¤ si dextrin-maltozA¤, semiecremat), Pelargon-Nestle (lapte adaptat si aeidulat) - folosit si in prezent.
Preparatele aeidulate de lapte sunt de evitat la
prematuri (risc de acidozA¤).
4. Corectarea exceselor si a insuficientelor LV prin realizarea de lA¤pturi maternizate/umanizate si de lA¤pturi adaptate/modificate, actualmente de folosintA¤ csiexclusivA¤ in alimentaA¼a artificialA¤, mai ales in tA¤rile dezvoltate.
Preparate industrielle din lapte de eA¤, formale infantile pentru sugarii nA¤scuti la termen (Term Infant Formulae)
Din cauza putinelor contraindicatii ale alimentatiei naturale, dar mai ales pentru cA¤ unele mame nu pot sau nu vor sA¤ alA¤pteze, au fost realizate formule din LV ca substituenti ai laptelui de femeie. O reglementare asupra fabricA¤rA¼ elementelor dieteticc pentru
sugari a cA¤utat sA¤ punA¤ ordine in ceea ce priveste calitatea lA¤p-turilor industriale raportat la nevoile copilului: absenta agenA¼lor contaminanti si loarea nutritionalA¤. Practic, un preparat bun din lapte trebuie sA¤ Tic steril, instant si echilibrat din punet de vedere nutritiv.
Se disting 3 grupe de preparate de lapte destinate sugarilor normal] (elul 1.11).
- lA¤pturi maternizatc = alimenlc
lactate dietelice maternizate/ umanizate, formule infantile Standard;
- lA¤pturi modificate/adaptate pentru vA¤rsla l-a = alimente die-tetice lactate pentru sugar;
- lA¤pturi modificate/adaptate pentru vA¤rsta a 2-a = alimente dietetice lactate = "lA¤pturi de continuare" ("laits de suite", "follow-on/up formulae").
Constituen|i (la 100 mL) Lapte maternizat Lapte modificat pt. vA¤rsta l-a Lapte modificat pt. vA¤rsta a 2-a
Vitamine
A(UI) 200-250 200-250 200-250
C(mg) 5,5-7 5,5-7 5-7
D(UI) 40-50 40-50 40-50
E(mg) 0,7-2,5 1 1
B12 0*9) 0,13-0,2 0,1-0,2 0,1-0,3
K(ng) 5-7 5-7 5-7
Primele douA¤ categorii rA¤spund exigentelor de acoperire a nevoilor nutritive ale sugarului normal pA¤nA¤ la vA¤rsta de 4-6 luni ("lA¤pturi de ineeput"). A 3-a categorie este adaptatA¤ sugarului de peste 4 luni, asigurA¤nd nevoile esentiale in proteine, aeizi grasi, Ca, Fe - in cadrul unei alimentatii diversificate, in care laptele reprezintA¤ aproximativ 50% din aportul energetic.
Formule maternizate (umanizate sauformule Standard pentru
sugarul nA¤scut la termen)
Compozitia lor rA¤spunde unor norme silite in 1976; o data reconstituite, compozitia este apropiatA¤ de cea a laptelui de femeie in ceea ce priveste cantitatea de proteine si calitatea glucidelor si lipidelor, rA¤spunzA¤nd cerintelor nutritive ale sugarilor la termen in primul an de viatA¤. Aceste formule sunt realizate prin diluarea laptelui de eA¤ ecremat, pentru a-i seA¤dea continutul proteic, prin modificarea continutului mineral, adA¤ugarea de uleiuri vegetale si hidrati de carbon pentru a simula distributia caloricA¤ si digestibili-tatea
laptelui matern. Conform normelor definite, aceste tipuri de lapte sunt:
- indulcite exclusiv cu lactozA¤ (efecte osmolare peristaltogene, creste absorbtia calciului si fierului, nou-nA¤scutul la termen avA¤nd activitate lactazicA¤ abilA¤ sau superioarA¤ celei adulte);
- imbogA¤tite cu aeizi grasi esentiali polinesaturati, prin inlocuirea partialA¤ a lipidelor animale cu o mixturA¤ de uleiuri vegetale, care sunt mai usor absorbite de cA¤tre sugar; ca si in laptele uman, continutul lipidic este de aproximativ 3,5 g/dL, adueA¤nd aproximativ 45% din calorii;
- sA¤rA¤cite in proteine: continut proteic de 1,5 g/dL, apropiat de cel al laptelui uman;
proteinele sunt si modificate, pentru a fi asemA¤nA¤-toare cu cele din laptele de femeie: seA¤derea cazeinei, imbogA¤tirea cu proteine solubile/noncazeinice, din lactoser, cu raport albuminA¤/ cazeinA¤ = 60/40; ele sunt, insA¤, bogate in AŸ-lactoglobulinA¤ si a-lac-toalbuminA¤ bovine - sursA¤ de intolerantA¤ sau
alergie la proteinele LV;
- sA¤race in sare, cu densitate caloricA¤ de 20 kcal/30 mL (65-67 kcal/100 mL) si osmolaritate optima pentru sugari in primul an de viatA¤;
- cu un raport Ca/P ce permite o bunA¤ utilizare a calciului (prin scA¤derea ambelor demente lata de LV, dar mai mult a fosforului);
- moderat imbogA¤tite cu Fe (1-l,5 mg/L, ca in laptele uman); sunt si formule maternizate forlifiate cu fier, in care continutiA¼ de fier esfe mai crescut (6-l3 mg/L) decA¤t in formulele obisnuite, asigurA¤nd 2 mg Fe/kg la un aport de 120 kcal/kg/zi;
- imbogA¤tite cu Vitamine si minerale in cantilA¤ti suficiente pen-tru a satisface nevoile zilnice (in general vitamina 13 400-500 UI/L si vitamina K 55-70 jig/L).
Desi cu continut de lactozA¤ si lipidic asemA¤nA¤tor cu cel al laptelui uman, tipurile de
lapte maternizate sunt mai dispeptogene decA¤t acesta.
Exemple: Enfamil (Mead Johnson), Similac (Ross), SMA (Wyeth), Nutrilon-Premium (Nutricia) etc. De mentionat cA¤ Similac are un raporl albuminA¤/cazeinA¤ de 20/80.
Exemple de formule maternizate imbogA¤tite cu Fe ("Iron- fortined/ enriched with iron"): Enfamil, Similac, Nan (Nestle), Nali-l (Guigoz), France-lait 1 etc.
Formule modiflcate sau adaptate pentru vA¤rsta l-a
Acestea au fost definite tot in 1976, astfei:
- contin in majoritate lactozA¤, dar si dextrin-maltozA¤ (constant) si zaharozA¤ (inconstant si putinA¤);
- sunt imbogA¤tite cu aeizi grasi esentiali, din uleiuri vegetale; conlin proteine de bunA¤ digestibilitate, diferA¤ de laptele maternizat prin continutul mai crescut in cazeinA¤; raportul albuminA¤/cazeinA¤ = 20:80(cain LV);
- contin mai putinA¤ sare ca laptele de cA¤, dar mai multA¤ decA¤t lA¤pturile maternizate;
- sunt imbogA¤tite cu Fe si alte oligoelemente;
- contin Vitamine (vitamina D in jurul a 400 UI/L). Cantitatea mai redusA¤ de lactozA¤ face ca apelul osmotic inIntestin sA¤ fie mai mic. Proportia mai mare de cazeinA¤ face aceste lA¤pturi mai greu digerabile decA¤t lA¤pturile umanizate, dar cheagul mai mare din stomac diminueazA¤ freeventa regurgitA¤rilor.
Excmple: Guigoz-l (Guigoz), Milumil-l(Milupa), Baby-lait 1 (Ines-food) etc.
Tipuri de lapte modificate sau adaptate pentru vA¤rsta a 2-a
Au fost definite in 1978 si constituie formule intermediA¤re infre laptele modificat de vA¤rsta l-a si laptele de cA¤ natural:
- lactozA¤ este mai putinA¤ decA¤t in laptele maternizat;
- contin aeizi grasi din uleiuri vegetale;
- asigurA¤ un aport mai mare de proteine si de Ca/P decA¤t tipurile de lapte modificate de vA¤rsta l-a si cele maternizate;
- in schimb, asigurA¤ nevoile de Fe, vitamina C si aeid folic pe care laptele de cA¤ nu le asigurA¤;
- ca si formulele maternizate si cele adaptate pentru vA¤rsta 1 -a, contin vitamina D intre 400-500 UI/L.
Exemple: Guigoz 2 (Guigoz), Baby-lait 2 (Inesfood), France-lait 2, Nutrilon-follow-on (Nutricia), Beba (Nestle) etc.
Formulele de lapte cazeino-dominante retin un raport albuminA¤/ cazeinA¤ = 20/80, "vA¤rsta l-a" si "vA¤rsta a 2-a" se face pentru produsele modificate/adaptate si nu pentru cele maternizate; sunt, InsA¤, si preparate industriale umanizate cu rnarca 1, ceea ce ar semnifica faptul cA¤ ele sunt indicate indeosebi pentru vA¤rsta l-a (exemple: France-lait 1, NaU-l). De fapt, formulele infantile maternizate se pot da si dupA¤ vA¤rsta de 6 luni, adicA¤ in tot cursul primului an de viatA¤, ca si laptele matern.
Pe de altA¤ parte, existA¤ unele formule infantile adaptate la care nu se preeizeazA¤ vA¤rsta de folosire; acestea au o compozitie si calitA¤ti care per-mit adminisfrarca de la
nastere pA¤nA¤ la vA¤rsta de 12 luni, ca si formulele umanizate. Exemple: Guigoz (in afara preparalelor Guigoz 1 si 2), Milu-mil (Milupa), Humana Baby-Fit (Humana) etc.
Mulle iA¶rmule infantile sunt imbogA¤tite cu fier, lA¤rA¤ etichetarea core-spunzA¤toare ("iron fortified" sau "with iron"). Exemple: Nati 1, Nan, Milumil 1, Guigoz, Beba - contin 8-9 mg Fe/L de lapte reconstituit.
Esfe important de mentionat cA¤ aceste preparate de lapte sunt niste alternative intelectual-industriale, care nu pot inlocui multi-tudinea caracterelor biologic-adaptative ale laptelui de mamA¤. DacA¤ continutul de macronutrienti poate fi simulat, reproducerea concen-tratiei si a aportului total de micronutrienti esentiali rA¤mA¤ne o lote-rie; un exemplu in acest sens este enorma riabilitate in compozitia aeizilor grasi din formulele pentru prematuri. Riscurile care rezultA¤ din acestea pot fi neasteptate, cum ar fi riatiile colesterolemiei la sugarii alimentati cu lA¤pturi cu diferite proportii albuminA¤/cazeinA¤. In plus, nici unul dintre aceste preparate nu poate oferi imunoglo-buline si alti factori cu rol in apA¤rarea antiinfectioasA¤ (sunt alternative artificiale, inerte).
Formulele infantile actualmente disponibile, bazate pe laptele de cA¤, sunt formule complete; acestea includ, pe lA¤ngA¤ preparatele deja descrise, si formulele de lapte pentru prematuri. De fapt, au fost create douA¤ categorii de formule infantile: una pentru sugarii normali si alta pentru sugarii/copin cu situatii medicale speeifice (aminoaeidopatii, malabsorbtie, sugari cu greutate micA¤ la nastere). AceastA¤ a doua cate-gorie trebuie sA¤ separe reglementA¤rile produselor pentru sugari de cele ale alimentelor medicale pentru copin mai mari si adulti; aceastA¤ separatie este necesarA¤ atA¤ta timp cA¤t formulele infantile reprezintA¤ sursa nutritionalA¤ unicA¤ sau majorA¤, in timp ce alimentele medicale pentru copilul mai mare sau adult asigurA¤ de obicei numai o fractie din
dieta zilnicA¤. Exemple de formule penA¼xi sugari cu nevoi speciale: Lofe-nalac/Mead Johnson (cu continut scA¤zut de fenilalaninA¤, pentru sugarii cu fenilcelonurie), formule specializate, bazate pe proteine de
soia sau cu proteine din lapte de cA¤ hidrolizate (fonnule hipoalergenice), pentru aeei foarte putini sugari intoleranti la laptele de mamA¤ sau cei cu inlolerantA¤ la laptele de cA¤ sau formule produse din lapte de cA¤.
Formule de lapte pentru prematuri (Preterm Infant Formulae)
ParticularifA¤tile fiziologice ale prematurului care au dus la modi-ficA¤ri ale ingrijirii lor nutritionale si la dezvoltarea unor formule de lapte speciale, includ: activitate motorie oralA¤ limitatA¤, deficientA¤ de lacta/A¤ intesfinalA¤, pool scA¤zut al acizilor biliari. rezerve nutritive si energeticc scA¤zute, volum
gastric limitat, molilitate intestinalA¤ scA¤-zutA¤, functie renalA¤ limitatA¤
FatA¤ de formulele pentru sugarul la termen, eompozitia formulelor pentru prematur are urmA¤toarele caraclerislici:
- Continulul in proteine este mai mare decA¤t in laptele de femeie: 1,5-2,6 g/dL, cu raporlul albuminA¤/cazeinA¤ = 60/40, ce promoveazA¤ un profil de aminoacizi plasmatici apropiat de cel al copilului alimental la sA¤n;
- Lipidele (amestecuri de uleiuri vegetale) aduc 45% din aportul caloric, continA¤nd TGM in diferite concentratii (10-50%), ca si nece sarul de acid linoleic; raporlul acid linoleic/acid oleic riazA¤ mult, intre 2:1 si 1:2,5, acesta din urmA¤ fiind apropiat de cel din laptele uman, ceea ce permite o absorbtie mai bunA¤ a calciului si lipidelor si favorizeazA¤ retentia azotatA¤/cresterea ponderalA¤;
- ConUnutul glucidic este un amestec de 40-50% lactozA¤ si 50-60% polimeri ai glucozei (maltozA¤-amidon).
- CantitA¤ti crescute de sodiu, calciu si fosfor, cu raporr Ca/P ca in laptele uman, rA¤spunzA¤nd pierderilor
urinare crescute de sodiu la prematur si promovA¤nd o mineralizare osoasA¤ apropiatA¤ de rata celei intrauterine;
- Concenlratie de vitarnina E de 3 ori mai mare decA¤t cea reco-mandatA¤ pentru sugarul la termen (prematurul are stocuri limitate, absorbtie riabilA¤ si susceptibilitate la anemie hemoliticA¤);
- Vitarnina D in concentratii mari, spre 500 UI/L, pentru pro-morea mineralizA¤rii osoase; totusi, dacA¤ aportul alimentA¤r este inadect, se recomandA¤ suplimentarea cu vitarnina D, cel putin 400 Ul/zi;
- Contin fier pentru a asigurA¤ aproximativ 2 mg Fe/kg/zi, la un aporl caloric de 120 kcal/kg/zi;
- Valoare energeticA¤ ridicatA¤, intre 67-81 kcal/dL, care poate asigurA¤ minimum 120 kcal/kg/zi;
- Se recomandA¤ ca aceste lA¤pturi sA¤ se administreze initial la 1 /2 din concentratia normalA¤, cu cresterea progresivA¤ a concentratiei, dupA¤ tolerantA¤. Deoarece prematurii nu pot consuma cantitA¤ti adec-te si nici absorbi toti nutrientii necesari, se recomandA¤ intotdeauna suplimentarea multivitaminicA¤.
Exemple: Enfamil premature (Mead Johnson), Sirnilac Special Care (Ross), PreAptamil (Milupa), Nenatal (Nutricia) etc.
Formule de lapte hipo- sau delactozate, cu proteine animale (Low-lactose/Lactose-free Formulae)
Caracterislici:
- Au continut scA¤zut de lactozA¤ (1-2 g/dL) sau sunt complct delactozate (urme de lactozA¤ = 0,1 g/dL). Hidratii de carbon, in medie 7 g/dL constau, in afara unor cantitA¤ti mici de lactozA¤ din preparatele "low lactose", in glucozA¤ sau polimeri de glucozA¤; unele preparate contin si zaharozA¤.
- Proteine: 1,2-2 g/dL, asigurA¤nd un aport suficient de aminoacizi esentiali si cu adaos de taurinA¤; unele preparate au un raport albuminA¤/cazeinA¤ = 60/40, ca in laptele matern.
- Lipide in medie 3,5 g/dL, cu predominanta lipidelor vegetale, care asigurA¤ un profil de acizi grasi apropiat de cel al laptelui de mamA¤.
- Continut de minerale, oligoelemente si Vitamine in acord cu standardele si recomandA¤rile internationale; vitarnina D este prezentA¤ in cantitate de 400-500 UI/L.
- Valoarea energeticA¤ in jurul a 65 kcal/dL.
Iudicata: boli sau conditii asociate cu scA¤derea sau absenta acti-vitA¤tii lactazice, repectiv intoleranta la lactozA¤ (postgastroenterite acute, diarei cronice/sindroame de malabsorbtie, malnutritie). a€¢
Exemple: Nutrilon low-lactose (Nutricia), All-l10 (Nestle), Milupa HN-25 Special Formula (Milupa), Humana H (Humana) etc.
Formule bazate pe proteine de soia (Soy-based Formulae)
Cu exceptia proteinelor si glucidelor, formulele cu proteine din soia au o compozitie similarA¤ cu formulele infantile Standard, cu urmA¤toarele caracteristict
- Nu contin lactozA¤ (lactose-free);
- Sursa de hidrati de carbon diferA¤ dupA¤ preparat: zaharozA¤, dex-trine, melasA¤ de porumb, amidon de tapioca, policozA¤, singure sau in combinatii, iar concentratia lor este de 6,7-6,9 g/dL;
- Proteinele, in concentratie de 1,8-2,1 g/dL, sunt izolate din proteine de soia si tratate termic pentru ameliorarea digestibilitA¤tii prote-ice si a biodisponibilitA¤tii minerale. Deoarece proteinele din soia au o loare biologicA¤ mai scA¤zutA¤ decA¤t cazeina si proteinele lactoserului, pe lA¤ngA¤ cresterea concentratiei, s-au adaugat si carniA¼na, metio-nina, taurina, pentru imbunA¤tA¤A¼rea calitA¤A¼i proteinelor;
- Lipidele exclusiv din uleiuri vegetale: de porumb, cocos, soia s.a., in concentratii de 3,6-3,8 g/dL;
- Au conA¼nut crescut de Fe, asemA¤nA¤tor cu cel din formulele maternizate sau adaptate forA¼fiate cu Fe. De altfei, continutul de minerale, oligoelemente si Vitamine este complet, cu 400-500 UI/L de vitamina D;
- Valoarea energeticA¤ intre 65-70 kcal/dL. Iudicata:
- Sunt alimente de electie pentru sugarii cu galactozemie, defi-cientA¤ de lactozA¤ (intolerantA¤ la lactozA¤, rareori primarA¤, de cele mai multe ori sccundarA¤: dupA¤ gastroenterite, in malnutritie, din alte eauze de leziuni ale mueoasei intestinale precum celiachia etc);
- IntolerantA¤ la proteinele din laptele de cA¤ (desi unii sugari cu astfei de intolerantA¤ nu cresc cu formule bazate pe soia);
- Diete vegetariene.
Exemple: ProSobee (Mead Johnson), Isomil (Ross/Abbott), Nur-soy (Wyeth). Soyalac (Loma Linda), Nutrilon-Soya (Nutricia) etc. ProSobee si Nutrilon-Soya sunt lipsite de zaharozA¤ si pot fi folositc si in intolerantA¤ la zaharozA¤.
Formule cu proteine hidrolizate din lapte de cA¤ (
diete elementale/semielementale, hipoalergenice)
Caracteristici:
- Proteinele sunt oferite ca aminoaeizi sau mai freevent ca peptide, prin hidroliza enzimaticA¤ a proteinelor laptelui de cA¤, de regulA¤ a cazeinei, mai rar a proteinelor zerului; concentratia: 1,6-l,9 g/dL; se suplimenteazA¤ cu carnitina, cisteina, tirozina, triptofan, taurina;
- In majoritate nu contin lactozA¤, sursa de hidrati de carbon fiind melasa de porumb,
amidonul de porumb sau de tapioca modificat, zaharozA¤, glucoza, maltodextrine - in diferite combinatii si in concentratie de 6,9-9,0 g/dL;
- Lipidele, in concentratie de 2,6-3,8 g/dL, sunt de origine vegetalA¤: ulei de porumb, de soia, cocos, sofran; unele preparate contin si TGM;
- Au conA¼nut de minerale, oligoelemente si Vitamine adaptat nevoilor sugarului, cu vitamina D in concentratie asemA¤nA¤toare celei din formulele Standard;
- Valoarea energeticA¤ este de 65-70 kcal/dL.
Pretul acestor formule este legat de gradul hidrolizei. In general, aceste preparate au un gust neplA¤cut si sunt greu aeeeptate sau chiar refuzate de cA¤tre sugari.
Exemple: Nutramigen, Portagen, Pregestimil (Mead Johnson), Ali-mentum (Ross), Good Start HA (Carnation), Nutrilon-Pepti-junior (Nutricia), Alfare (Nestle), Galliagene T.C.M. (Gallia) si multe alte preparate cu insemnul "HA" (hipoalergenic). IndicafA¼ (pe cale oralA¤ sau enteralA¤):
- IntolerantA¤ severA¤ la proteinele laptelui de cA¤ (asociatA¤ freevent cu intolerantA¤ seeundarA¤ la lactozA¤ in bolile diareice aeute/reeidi-nte ori cronice ale sugarului);
- IntolerantA¤ la proteinele din soia;
- Sindroame de maldigestie/malabsorbtie in
nutritia enteralA¤. Pregestimil si Alimentum sunt considerate cele mai "elementale"
dintre formulele infantile specializate, continA¤nd cazeina hidrolizatA¤ enzimatic, cu o proportie de aminoaeizi liberi de pA¤na la 60% din hidrolizat si sunt indicate la sugari si copin mici cu malabsorbtie generalizatA¤, ca in fibroza chisticA¤ sau sindromul de
intestin scurt.
Laptele de caprA¤
Laptele de caprA¤ sau formulele bazate pe lapte de caprA¤ (lapte praf integral) nu contin
vitaminele si mineralele necesare; in plus, ele sunt deficitare in aeid folic. De aeeea, sugarii alimentati cu acest lapte trebuie suplimentati cu preparate de mulA¼vitamine si minerale care includ fier si aeid folic. Laptele de caprA¤ este la fei de alergenic ca laptele de cA¤.
Practica alimentatiei artificiale
Biberoanele sunt de diferite forme si mA¤rimi, din plastic sau din sticlA¤. Pentru nou-nA¤scuti se recomandA¤ biberoane mici. Ele se spalA¤ si se sterilizeazA¤ prin fierbere ("la cald") sau cu solutii speciale ("la rece"); dupA¤ folosire sunt spA¤late si din nou sterilizate, la fiecare masA¤. Se recomandA¤ sA¤ se foloseascA¤ numai biberoane de sticlA¤ si nu biberoanele de plastic.
Tetinele trebuie sA¤ aibA¤ orificiul nu prea mic, fiindcA¤ atunci copi-lul oboseste inainte de a suge suficientA¤ hranA¤, dar nici prea larg, pentru cA¤ laptele curge in jet, copilul suge prea repede si se poate ineca (risc de aspiratie). Deci, orificiul tetinei sA¤ fie potrivit, permitA¤nd formarea de picA¤turA¤ liberA¤ (sA¤ picure usor). Tetina se sterilizeazA¤ la un loc cu biberoanele, iar cA¤nd se monteazA¤ pe biberon nu se atinge cu mA¤na interiorul si nici partea care intra in gura copilului.
Prepararea laptelui este de preferat sA¤ se faeA¤ inainte de fiecare masA¤; daeA¤ se pregA¤teste pentru mai multe mese, laptele fi pA¤strat la frigider, in biberoane sterilizate si etanseizate. Se procedeazA¤ astfei:
- Se spalA¤ bine mA¤inile inainte de manipulare;
- Se folosi mA¤sura livratA¤ o data cu cutia (inA¤untrul ei);
- Diluarea se face cu apA¤ fiartA¤ si rA¤citA¤ la aproximativ 50-60A°C; in general se pune 1 mA¤surA¤ (de 4,5-5 g) la 30 mL apA¤, deci 3 mA¤suri la 90 mL, rezultA¤nd o concentratie a laptelui de 13-l5%;
- Se rsA¤ pudrA¤ de lapte in apa flartA¤ si rA¤citA¤ din biberon, se agitA¤ pA¤nA¤ se dizolvA¤ bine (cu biberonul inchis) si se rA¤ceste intr-un s cu apA¤ rece; temperatura laptelui de administrat se incearcA¤ prin picurare pe dosul mA¤inii. Pe cutiile sau pungile cu preparate industriale de lapte se aflA¤ instructiuni clare referitoare la pregA¤tirea biberoanelor si la prepararea laptelui. DupA¤ folosire, cuA¼a/punga se inchide bine si se pA¤streazA¤ in loc rece si uscat, dar nu in frigider.
