eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Educatia sanitara

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » educatia sanitara

Generalitati, alimentatie si ingrijire

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Generalitati, alimentatie si ingrijire
Scopul si sfera de activitate a practica pediatrice
Scopul supravegherii sänätätii copilului este promovarea cresterii si dezvoltäri optime a acestuia. Pediatrul din ambulatoriu/medicul de familie isi imparte timpul in:
- vizite profilactice;


- vizite determinate de boli infectioase;

- vizite determinate de alte boli: räniri, traumatisme, boli de piele, tul-buräri de dezvoltare si comportament;
- in ultima perioadä s-au observat schimbäri ale scopului prac-ticii pediatrice. S-a redus numärul imbolnävirilor care necesitä spi-talizare si al celor care amenintä viata si a crescut frecventa unor afecüuni ca: astmul, alergia, efectele poluärii, ale unor disfunctü scolare sau comportamentale ale copilului, abuzul de substante, disfunctü familiale. Aceasta face ca pediatrul sä fie solicitat in plus in suprave-gherea sänätätii copilului prin educatie sanitarä.
Educatia publicului privind propria sänätate este cheia succesu-lui actratätii preventive si terapeutice medicale. Trebuie subliniat faptul cä asumarea responsabilitätii primäre de mentinere a sänätätii si de prevenire a bolilor apartine nu numai medicului si cadrului mediu sanitär, ci si familiei si pacientului.
Un aspect important al unei ingrijiri medicale reusite este colabo-rarea cu familia copilului. Din päcate, aceastä colaborare este de obicei slabä. De aceea, pentru a putea fi intelesi, este nevoie de un limbaj simplu.


Vizitele prenatale

Primul contact al pärinülor cu pediatrul ar trebui sä aibä loc in perioada prenatalä: gravida e indrumatä de obstetrician spre un anumit pediatru, fie cel indicat de pärinti, fie pe eriteriul arondärii teritoriale care mai functioneazä incä la noi. Pediatrul trebuie sä aibä timp inainte de nastere sä räspundä intrebärilor viitorilor pärinti legate de ingrijirea copilului. Imediat dupä nastere trebuie sä-i linisteascä in legäturä cu noua calitate de pärinti si sä punä bazele viitoarclor intälniri.




Sfaturi privind alimentatia copilului (a se vedea si „Nutritia", in modulul 1)
Intrebärile referitoare la alimentatie sunt puse obisnuit pcdi atrului si asistentei de ocroüre. De obicei, pärintii beneficiazä de sfaturile dorite sau nedorite ale bunicilor care trebuie primite cu diplomatie, pentru a nu-i indepärta. Bunicii pot fi cei mai buni pri-eteni, dar si cei mai mari dusmani ai copilului. Un räspuns obisnuil din partea unei bunici esle: „asa te-am crescut si eu pc tine si uite cc bine ai ajuns". Aceasta replicä este desigur imposibil de contrazis, dar, dacä se actioneazä cu tact, momentul poate ü depäsit.
Räspunsul la intrebärile pärinülor trebuie sä fie concis, dar explieit si Ibrmulat in termeni simpli. Sc vor recomanda si cärti sau articole de specialitatc.
Una dintre intrebärile referitoare la alimentatie este: sä alegem alimentatia naturalä sau pe cea artificialä ?
Räspunsul este cä mama este singura care decide, medicului si asistentei rämänändu-le rolul sä explice avantajele si dezavantajele fiecärui tip de alimentatie, atät pentru copil, cät si pentru mamä. Desi alimentatia la sän trebuie incurajatä cel putin in primele luni de viatä, cänd copilul profitä imunologic si fiziologic de pe urma lapte-lui matem, nu toate femeile pot sau vor sä alimenteze la sän. De aseme-nea, decizia de a intärca sugarul si rsta la care sä o facä ii apartine toi mamei.


A. Alimentatia la sän

1. Pregätirea prenatalä a sänilor pentru alimentatie. Dacä mama nu este pregätitä corespunzätor, durerile care vor apärea in timpul suptului vor fi asa de mari, incät vor da nastere unui sentiment de aversiune fatä de urmätorul aläptat si unei intreruperi timpurii a ali-mentatiei la sän. Totodatä, aspectele emotionale pot afecta negativ reflexul fiziologic al lactatiei. De aceea se va face psihoprofilaxie pentru a scädea durerea provocatä de aläptare si pentru a intrerupe ciclul anxietate-durere, asiguränd o aläptare normalä.
Dacä apare totusi durerea, aceasta este la prima incercare de aläptare si la inceputul fiecärei aläptäri; este ascutitä, incepe cänd copilul prinde mamelonul si areola si dureazä circa 1-2 minute. Restul aläptärii e neinsotit de durere. Cel mai mare disconfort este resimtit in primele 2-3 säptämäni, o perioada dificilä pentru mamä. De aceea, pregätirea mamei pentru micsorarea disconfortului este unul dintre scopurile esentiale ale educatiei prenatale.
2. Sänii sunt pregätiti prin masaj. Mamelonul va fi prins Tntre degetul mare si arätäfor, apoi rotit in sensul acelor de ceasornic si in sens invers cäteva minute zilnic. Ca unguente pentru masaj pot fi folosite lanolina neparfumatä, unguente cu vitamina A si D sau lichidul din capsulele de vitamina E.
3. La inceputul aläptärii se preferä aläptatul scurt si des pentru a preveni aparitia iritatiilor si a durerii. Reflexul de expulzie a lapte-lui are nevoie de circa 3 minute pentru a se activa. De aceea perioadele de aläptat vor fi la inceput de 3 pänä la 5 minute, prelungindu-se trcptat in functie de tolerantä. Aläptärile scurte si dese sunt bene-fice post-partum, cäci stimulcazä eliberarea de hormoni care deter-minä contractiile musculaturii uterine si climinarea lohiilor.
4. Tehnica aläptärii. Mama apueä areola intre degetele arätätor si mare, storeänd o cantitate micä de lapte, apoi introduce mamelonul si areola in gura copilului. Comprimarea circumareolarä de cätre gura si gingiile copilului ajutä la golirea sinusurilor si canale-lor galactofore. Sänul nu trebuie sä astupe nasul copilului. Suptul poate fi stimulat apäsänd usor obrazul copilului in apropiere de gurä. Aläptatul se incepe de fiecare data cu alt sän, iar sänul cel mai puün dureros va fi golit primul. In cazul in care cantitatea de lapte este suficientä, nu trebuie introdus un alt lapte. Dacä e nece-sarä completarea, aceasta se va face cu lingurita, nu cu biberonul. Cresterea ponderalä bunä este semn cä mama are lapte suficient, de aceea copilul va fi cäntärit säptämänal la inceput.
5. Scaunele copilului alimentat natural sunt de obicei mai putin legate, de culoare galben-aurie pänä la verde, aproape la fiecare supt, astfei cä 6-8 scaune pe zi nu sunt un lucru neobisnuit. Se va rea-minti mamei cä alimentatia ei influenteazä consistenta, freeventa si culoarea scaunelor copilului.
6. Problemele intälnite in timpul alimentatiei naturale:
a) Angorjarea sänilor va beneficia de comprese calde si umede, de bäi sau dusuri calde, mulgerea manualä si aläptatul mai des. Aspirina poate fi folositä cu efecte benefice, la fei si sutienul.
b) Hipogalactia poate fi combätutä prin consumul crescut de lichide de cätre mamä, prin alimentarea mai freeventä a sugarului, prin golirea completä a sänului care va stimula feed-back-ul hormonal pentru obtinerea unei productii sporite. Mama trebuie sä-si acorde mai mult timp pentru odihna proprie, sä se relaxeze inainte de aläptare. Se pot administra temporar ocitocice.
c) Supralactia se poate rezolva prin hränirea la un singur sän la o aläptare, celälalt sän fiind golit manual sau, dacä se doreste folo-sirea ambilor säni la o sedintä, laptele va fl muls manual pänä la disparitia scurgerii spontane si apoi sänii vor fi oferiti sugarului.
d) Durerea, dacä nu este secundarä infectiei, beneflciazä de mäsurile expuse deja. In plus, sänii pot fi expusi la aer sau se vor purta apärätori speciale pentru säni. Acestea au si rolul de a forma mame-lonul la femeile cu mamelon ombilicat.
e) Infectiile ( modulul 1, „Nutritia" - „Alimentatia naturalä"). J] Refuzul suptului la sän apare cel mai frecvent intre 4 si 10 luni.
Dintre cauzele cele mai frecvente amintim: insatisfactia sänului pentru sugar, gustul schimbat din pricina alimentatiei materne neadec-vate, inhibarea lactatiei, aparitia dentiüei. Dacä sänul este reluzat mai mult de o säptämänä, sugarul va fi intärcat si se va incepe alimentatia artificialä cu o formulä de lapte adaptatä.


B. Alimentatia artificialä

Se va face cu o formulä adaptatä, tinänd cont de: necesarul caloric, fluorinarea sau nefluorinarea apei, folosirea formulelor imbogätite in fier sau nu. Laptele va fi administrat cu biberonul.


C. Diversificarea

1. Cerealele se introduc primele in alimentatia sugarului. Sin-gura cerealä permisä pänä la 6 luni este orezul. Se folosesc fulgi sau fäinä de orez instant ce se dizol in lichide cäldute. La inceput consistenta e mai moale, apoi se ingroasä treptat. Se administreazä cu lingurita in cantitate din ce in ce mai mare pänä la asigurarea unei mese. Dacä masa de cereale nu este acceptatä, se vor modi-fica temperatura, consistenta, tipul de cereale sau lichidul de dizol-vat (laptele va fi inlocuit cu apä sau cu suc de fructe). Nu se adaugä zahär sau miere (risc de botulism). In cazul in care copilul refuzä alimentul, se amänä introducerea fäinosului cäteva säptämäni. Refuzul indicä faptul cä sugarul nu este pregätit pentru alimentatia solidä.


2. Vegetalele galbene (fructele rase sau pasate si morcovul) se introduc primele, apoi cele verzi (fasole verde, spanac, dovlecel, mazäre). Folosirea vegetalelor galbene determinä coloraüa galbenä a tegumen-telor din jurul gurii si nasului, palmelor si telor, fenomen ce poartä numele de carotinemie. Pot fi folosite si formele industriale, dar sunt mai scumpe si nu la fei de gustoase. Fructele se vor servi numai proas-pete. Legumele se curätä, se spalä bine, se fierb si se paseazä sau se mixeazä. Se administreazä imediat sau se pästreazä la congela-tor in pungi de plastic ermetic inchise, care se decongeleazä in momen-tul folosirii.
3. Camea slabä de pui si vifel se introduce prima, apoi cea de vacä sau ficatul. Carnea se poate prepara similar cu vegetalele. Pentru subtierea piureului de carne se foloseste supa, iar pentru gust se pot adäuga verdeturi si mirodenii necondimentate.
4. Alimentele solide moi sunt introduse primele. Ele trebuie sä fie suficient de consistente pentru a-l determinä pe copil sä mestece, dar suficient de moi pentru a se topi in gura copilului. Se evitä alimentele consistente si sfärämicioase (alunele, de exemplu) din cauza riscu-lui aspiratiilor.


Sfaturi privind baia copilului

Baia generalä se face imediat ce s-a detasat bontul ombilical, iar plaga ombilicalä s-a cicatrizat. Pänä atunci sugarul va fi spälat partial. Sugarul sänätos va fi imbäiat zilnic.


A. Orarul bäii

Indiferent de perioada aleasä de mamä, baia se va face la aceeasi orä. S-a constatat cä ora cea mai adecvatä este inainte de penultima masä.


B. Pregätirea bäii

1. Temperatura in camerä va fi 22-24°C.
2. Temperatura apei din cäditä va fi de 36-37°C pentru nou-näscut si sugarul mic si 35-36°C pentru sugarul mai mare.
3. Cantitatea de apä necesarä bäii se adapteazä la märimea vasu-lui, in asa fei incät, in pozitie semisezändä, apa sä acopere umerii copilului.


C. Tehnica bäii de curätenie

1. Säpunirea copilului se face in afara cäditei; durata bäii nu depäseßte 5 minute.
2. Säpunirea copilului se face in cäditä; durata bäii va fi de 5-7 minute, pänä la 10-l5 minute la sugarii mai mari.
D. Ingrijvrile dupä baie: toaleta fetei (ochi, nas, urechi), ingrijirea unghiilor, ingrijirea pielii capului.

Sfaturi privind temperatura optima a mediului ambiant
A. Temperatura in camera sugarului trebuie sä fie constantä, in jur de 20-22°C, umezeala adecvatä, färä curenti de aer, camera sä fie luminatä natural.
B. Scoaterea la aer $i la soare. Pentru o dezvoltare normalä a copilului de orice rstä, aerul si soarele au o importantä deosebitä. Sugarul care beneficiazä de aer curat (plimbare zilnicä, soare pe o terasä etc.) doarme mult si linistit, mänäncä mal bine si este vioi.
1. Nou-näscutul poate fi scos afarä de la 2 säptämäni, iar in timpul iernii la 4-6 säptämäni. Prematurii sunt scosi afarä vara numai dupä ce implinesc 4 säptämäni de viatä si au greutatea peste 2500 g, iar iarna dupä 8-l0 säptämäni.
2. Scoaterea afarä se face cu prudentä, progresiv, pe timp frumos.
3. Din octombrie pänä in aprilie expunerea se face initial la fereastra deschisä pentru cäteva minute, apoi copilul este dus afarä treptat, timp de 5 minute, 15 minute, 30 de minute si se ajunge la 1-2 ore. Dacä este ger, va fi dus afarä de douä ori, timp mai scurt.
4. Primävara si vara expunerea la aer poate fi mai precoce si pro-gresele fäcute mai rapid.
5. Pe ce vreme este scos sugarul afarä ? in general, sugarii mici nu sunt scosi cänd este ger (sub -6, -4UC), nt puternic, ploaie torentialä, ceatä deasä sau caniculä.
6. Orarul scoaterii afarä este diferit in functie de anotimp, altitu-dine, climä si de timpul liber al pärintilor. De obicei este scos afarä cänd temperatura nu diferä mult de cea a camerei.
De ce plänge copilul ? ( „Tipätul si colicile sugarului", in capi-tolul 4)
Cauzele cel mai des intälnite sunt:


- Foamea.

- Scutecele murdare de scaun sau ude.
- Ace sau obiecte sträine in patul copilului, ce-l pot deranja.
- Dorinta de a fi luat in brate.
Cu timpul, pärintii vor inta limbajul copilului, moment in care se poate spunc cä s-a realizat o comunicare intre pärinti si copil.


Galerie de imagini si poze medicale: alimentatie


imagine cu alimentatieimagine cu alimentatie




imagini alimentatieimagini alimentatie poza despre alimentatiepoza despre alimentatie


Alte materiale medicale despre: educatia sanitara




Lipidele reprezinta una dintre importantele surse energetice ale organismului. Prin arderea, uimi gram de lipide rezulta cca 9 calorii Cuvintul lipid [...]
Din punct de vedere chimic, proteinele sint substante cu molecula foarte complexa, avind in componenta lor atomi de carbon, hidrogen, oxigen, azot si [...]
.Apa are o deosebita importanta pentru organism, reprezentand mediul in care se desfasoara toate reactiile biologice. Este un element indispensabil vi [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre educatia sanitara

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile