eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile ficatului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile ficatului

Boli ale ficatului si cailor biliare


Ficatul este considerat ca o glanda anexa a aparatului digesti El fabrica bila (fierea) pe care o trimite prin canalele hepatice in ca biliara. Iar de aici, bila este pompata, cand este nevoie, prin canalul coledoc in intestin (duoden), unde are rolul de a usura digestia grasimilor alimentare. Deci bolile ficatului intereseaza atat ficatul (hepatita, ciroza, tumorile hepatice), cat si caile biliare (colecistite, angiocolite).
1. Hepatita virala
Numita si hepatita epidemica, hepatita virala este o infectie a celulelor hepatice cu diferite tipuri de virusuri. Astfel, virusul de tip A se transmite pe cale digestiva prin apa si alimentele contaminate cu acest virus, eliminat de bolnavi prin urina si materii fecale. Acesta este responsabil de cele mai multe cazuri de hepatita, mai ales la copii.

Virusul de tip B se transmite pe cale sanguina, prin transfuzii, prin ace si seringi nesterilizate contaminate cu virus, prin operatii chirurgicale, mai rar prin raporturi sexuale si pe cale digestiva, si se intalneste mai mult la adulti. Hepatita cu virus B este mai severa decat cea cu virus A. Virusul de tip C se transmite atat pe cale digestiva, cat si pe cale sanguina si este similar cu virusul non A-non B. In ultimul timp s-a mai descris si hepatita cu virusurile de tip D si E.
Perioada de incubatie a bolii variaza, dupa tipul de virus, de la 30-60 de zile si chiar trei-patru luni pentru virusul de tip B. Hepatitele virale se intalnesc mai frecvent la copii si adolescenti, in special vara si toamna, si deseori survin in cadrul unei epidemii. Dar exista numeroase cazuri de boala care aparent nu sunt in legatura cu epidemiile.

Boala incepe cu semne necaracteristice: greturi,varsaturi, lipsa poftei de mancare, gust amar in gura, limba incarcata, dureri de cap, de muschi si articulatii, oboseala, febra. Ficatul este marit, din care cauza bolnavul simte o apasare dureroasa la organul respecti De abia dupa coloratia pielii in galben (icter) se poate lamuri diagnosticul care il poate pune oricine, poporul denumind boala galbinare.
Icterul se constata mai ales la ochi, la pielea gatului si pieptului si de datoreste trecerii in sange a bilei hepatice. Apoi bila din sange este eliminata prin rinichi in urina, din care cauza urina are o culoare inchisa si este spumoasa, chiar mai inainte de aparitia icterului.

De notat ca nu toate cazurile de hepatita virala se manifesta prin icter, acestea fiind cele mai periculoase caci nu se pot diagnostica, trata si vindeca corect. Ca urmare a trecerii bilei in sange, aceasta nu mai ajunge in tubul digestiv si deci nici in materiile fecale si din aceasta cauza scaunul este decolorat, cenusiu.
Deoarece icterul se observa si in alte boli (colecistita, calculi biliari, tumori ale ficatului si pancreasului, ciroza, intoxicatii etc.) hepatita virala se va suspecta atunci cand exista o epidemie sau cand bolnavul a venit in contact cu o persoana bolnava de hepatita.

Daca bolnavul si-ar face cateva analize medicale mai inainte cu patru-cinci zile de a aparea icterul, atunci boala s-ar descoperi si s-ar-trata mai din timp. Astfel, transami-nazele din ser, si in special transaminaza glutamat piruvica (T.G.P.), lactat dehidrogenaza au valori foarte crescute, iar in urina se evidentiaza o reactie pozitiva la urobilinogen. Valorile transaminazelor pot creste de peste 10 ori. Urobi-Iinogenul format in intestin de catre bacterii, din urobilina, poate sa fie fals negativ sau normal daca mai inainte s-a facut un tratament cu antibiotice care distrug bacteriile intestinale. Desigur ca aceste analize sunt mult mai pozitive dupa aparitia icterului.

In plus, bilirubina totala sanguina, aldolaza, fosfataza alcalina, reactia cu timol, reactia Gross, reactia Takata-Ara au valori crescute. Electroforeza serului sanguin arata deseori o scadere a alfa-globulinelor.In urina, pe langa urobilinogen, se pun in evidenta si pigmentii biliari, care provin din bila trecuta in sange. Asa se explica si cresterea bilirubinei in sange. Timpul de protrombina in unele cazuri grave este prelungit deoarece sinteza de protrombina a ficatului este deficitara.

Prezenta in ser a antigenului B sau antigenului Australia (AgAu) indica fie o infectie prezenta cu virus de tip B, fie o infectie in trecut, fapt ce inseamna ca bolnavul nu este vindecat complet si in acelasi timp este si purtator de virus. Acest antigen apare in sange cu una-doua saptamani mai inainte de a se observa primele simptome ale hepatitei, constituind un test de diagnostic precoce. AgAu dispare din sange dupa trei-patru saptamani de la aparitia icterului. Tot in hepatita cu virus B se pot evidentia in sange si anticorpi contra AgAu, care persista multe saptamani. Alte modificari ale analizelor nu sunt tipice pentru hepatita virala. Astfel, se constata o scadere a globulelor albe, cu predominanta limfocitelor, monocitelor, eozinofilelor, iar uneori si o scadere a globulelor rosii.

Bolnavul cu hepatita virala se interneaza in spital atat pentru a-l izola, ca sa nu infecteze si alte persoane, cat si pentru un tratament corect care sa previna trecerea bolii in hepatita cronica.
Dupa vindecarea clinica, bolnavul, la indicatia medicului, va trebui sa urmeze un timp indelungat un tratament medicamentos si un regim alimentar special. Prevenirea hepatitei la persoanele care au venit in contact cu un bolnav de hepatita (mai ales cu virus A) se poate face prin injectarea de gammaglobuline.

2. Hepatita cronica
Vindecarea incompleta a hepatitei virale sau a unei hepatite de alta origine, nerespectarea tratamentului prescris, a regimului alimentar si de odihna favorizeaza cronicizarea bolii. Si alte infectii ori intoxicatii ale ficatului pot produce hepatita cronica.
Hepatita cronica poate fi inactiva (care sa dureze zeci de ani) sau activa, care continua sa distruga incet si permanent celulele ficatului. in ambele situatii, cu timpul, se ajunge la ciroza cu insuficienta hepatica. Hepatita cronica este favorizata de infectii ale cailor biliare si de unele intoxicatii, in special cu alcool, precum si prin nedescoperirea si tratarea la timp a unei hepatite virale usoare sau fara icter.

Simptomele bolii sunt asemanatoare cu cele din hepatita acuta, dar de intensitate mai slaba: pofta de mancare redusa, limba incarcata, greturi, varsaturi, balonari dupa mese, oboseala la eforturi mici, icter sau subicter, jena dureroasa sub coastele din partea dreapta, scadere a greutatii, mai rar stari subfebrile, usoara anemie cu paliditate.In raport de stadiul si gravitatea bolii, analizele medicale evidentiaza perturbari importante: reactia la timol este intens pozitiva, albumina serica este mult scazuta in timp ce globulinele sunt crescute, astfel ca raportul albumine-globuline scade sub cifra 1. Dintre globuline, gamma-globulinele cresc cel mai mult, chiar peite 30%.

Hepatita cronica este asociata frecvent cu cresterea imuno-globulinelor (IG) A, G si M. Bilirubina sanguina este crescuta, ca si urobilinogenul urinar. Se constata si o scadere- a globulelor rosii din sange, iar viteza de sedimentare a hematiilor este moderat crescuta, mai ales daca se suprapune si o infectie microbiana a cailor biliare.In forma de hepatita cronica persistenta sunt crescute si transaminazele, fosfataza alcalina. Ca urmare a scaderii sintezei de catre ficat a substantelor care iau parte la coagularea sangelui, timpul de protrombina (timpul Quick), timpul de coagulare, timpul de sangerare si timpul Howell au valori scazute, situatie care predispune la sangerari repetate. Tot datorita deficientei de sinteza se constata si o scadere a colesterolului seric.

Toate aceste modificari si perturbari ale functiilor normale hepatice duc in cele din urma la insuficienta hepatica cronica; acestea, in unele cazuri, se termina cu ciroza hepatica. Tratamentul hepatitei cronice se face cu medicamente care au rolul de a proteja ficatul- acizi aminati, vitamine, Silimarina etc. Regimul alimentar va fi potrivit cu stadiul bolii fiecarui bolna Se recomanda evitarea eforturilor fizice si intelectuale mari, multa odihna, cura de ape minerale. Se interzice folosirea bauturilor alcoolice.

3. Ciroza ficatului
Ciroza hepatica reprezinta un stadiu mai avansat al unor hepatite cronice si al insuficientei hepatice. Boala are o evolutie indelungata, de zeci de ani, si este consecinta mai ales a unei mai vechi hepatite virale incorect ingrijita si a alcoolismului. De notat ca nu toate hepatitele cronice se termina cu ciroza. Sunt doua forme de ciroze: cu ficat mic, in trei sferturi din cazuri, si cu ficat mare.
Ciroza se manifesta atunci cand ficatul insuficient au mai poate face fata sintezei de substante nutritive pentru om, cand nu mai poate descompune si elimina deseurile toxice rezultate din activitatea organismului si cand circulatia sangelui prin ficat este ingreunata din cauza sclerozei (zbarcirii) ficatului. Boala evolueaza lent, uneori a fara stirea bolnavului, mai ales daca acesta n-a suferit niciodata\'de ficat.

La inceput simptomele sunt asemanatoare cu cele din hepatita cronica si vin din partea aparatului digestiv\': pofta de mancare capricioasa, indigestie, balonari dupa mese, mai rar greturi, varsaturi, diaree, sangerari din nas, gingii ori varsaturi cu sange. Apoi bolnavul mananca putin, scade in greutate, prezinta subicter si oboseala, ii scade capacitatea de munca. Pe masura ce circulatia sangelui prin ficat devine tot mai greoaie, o parte din apa sangelui se revarsa in abdomen, constituind ascita. Abdomenul este marit in volum, iar scoaterea lichidului este urmata de refacerea lui rapida.In sange scad globulele albe si rosii, ca si trombocitele. De asemenea, scad proteinele totale, albumina serica, in timp ce globulinele cresc, astfel ca raportul albumine-globuline e foarte scazut, sub cifra 1.

Proportia de gamma-globuline ajunge pana la 40%. Din cauza scaderii sintezei hepatice, scade timpul de protrombina (fapt ce favorizeaza hemoragiile), scade producerea de fibrinogen si colesterol. Testul la timol, reactia Gross, Takata-Ara si altele, precum si bilirubina serica sunt intens pozitive. Dintre enzime, transaminazele, lactat dehidrogenaza, fosfataza alcalina sunt crescute, in timp ce colinesteraza este scazuta. intr-o faza avansata a cirozei creste si concentratia de amoniac din sange. in urina urobilino-genul si urobilina sunt prezente, iar in unele cazuri se depisteaza si albumina. De asemenea, concentratia de 17-cetosteroizi din urina este scazuta.

4. Chistul hidatic al ficatului
Ca si in cazul chistului hidatic pulmonar, chistul hidatic se datoreste dezvoltarii in ficat a larvei parazitului Taenia echinococcus. Aproape trei sferturi din chisturile hidatice din organism se localizeaza in ficat.
Boala se intalneste frecvent la crescatorii de oi si de vite, precum si la posesorii de caini, cainele fiind acela care elimina ouale parazitului pe sol, pe vegetatie si in apa, surse de unde se infecteaza omul. Lupul, vulpea si pisica elimina mai rar oua de parazit. Chistul are. forma sferica si se prezinta ca o minge de marimea unei portocale mari. umpluta cu un lichid clar.

Simptomele bolii depind de volumul chistului sau de ruperea sa. Multe luni chistul evolueaza fara simptome si numai un examen radiologie II poate descoperi. Cand se mai mareste, chistul provoaca compresiuni pe organele vecine, producand dureri si o greutate la nivelul ficatului. Diagnosticul se pune de catre laborator, care evidentiaza fie anticorpi in sange, prin reactia Weinberg-Parvu, fie anticorpi in piele, prin reactia Casoni. Aceasta reactie consta in injectarea in pielea de pe antebrat de lichid recoltat dintr-un chist hidatic. O roseata puternica la locul injectiei dupa 20-30 minute indica o reactie pozitiva.

Reactia Casoni poate fi fals pozitiva daca persoana respectiva a mai facut inainte o astfel de injectie. Tot in sange se constata un procent ridicat de celule eozinofile.
Daca chistul se rupe, iar continutul sau ajunge in ca biliara, in plamani, abdomen sau in alte organe, simptomele variaza cu suferinta organelor respective si numai medicul poate preciza diagnosticul. in astfel de cazuri apar dureri variate si infectii secundare cu semne de laborator specifice infectiilor bacteriene respective.

5. Tumorile ficatului
Pe langa tumorile benigne, ficatul este sediul a diferite forme de cancer. Acestea pot fi primitive, care se dezvolta de la inceput in ficat, sau secundare, care provin prin insamantarea de la cancerele altor organe: plamani, stomac, intestin, uter etc. Boala se intalneste mai frecvent la barbati, dupa varsta de 40-50 de ani.
Cauzele cancerului hepatic sunt necunoscute, insa boala se intalneste frecvent la bolnavii cu ciroza, cu hepatita cronica dupa infectia cu virus hepatic de tip B, dupa unele toxine, la alcoolici etc.
Simptomele de inceput ale bolii nu sunt caracteristice si apar prea tarziu.

In majoritatea cazurilor aceste simptome sunt asemanatoare cu cele din hepatita cronica sau ciroza si constau in: scaderea poftei de mancare, greturi, varsaturi, icter, slabire, oboseala progresiva, durere la nivelul ficatului, uneori febra. Cu timpul se observa anemie, ficat marit, ascita, varsaturi cu sange. Numai internarea in spital poate preciza diagnosticul.
Rezultatele analizelor medicale sunt aproape la fel ca in hepatita cronica si ciroza, de aceea ele nu pot preciza intotdeauna diagnosticul de tumora a ficatului. Pentru aceasta sunt necesare unele explorari functionale ale acestui organ (punctie hepatica, ecografie, tomografie computerizata etc).

6. Colecistita acuta
Inflarrlatia cii biliare datorita unor infectii bacteriene sau iritatii produse de calculii cali se numeste colecistita. De aceea colecistita poate fi calculoasa sau necalculoasa.
Infectia cii biliare este produsa de diferiti microbi (bacili coli, bacili tifici si alte salmonele, bacili proteus, stafilococi, streptococi etc). Boala apare mai frecvent la femei si este favorizata de oboseala, surmenaj, emotii, de tulburari endocrine.
Simptomul principal este durerea permanenta, suporila sau sub forma de colici, care este localizata la nivelul ficatului. Deseori, durerea iradiaza spre regiunile vecine: umarul drept, spate, abdomen si este accentuata de tuse si apasarea regiunii respective.

De obicei, durerea survine noaptea, dupa trei-cinci ore de la masa, mai ales dupa consumul de mancaruri grase, si este urmata de greturi, varsaturi cu gust amar, dureri de cap, oboseala, transpiratii. Prezenta infectiei se manifesta prin frisoane si febra moderata, pana la 38,5A C, iar in sange prin cres-a terea numarului de globule albe neutrofile. Adesea, viteza de sedimentare este crescuta.
Bila obtinuta prin tubaj duodenal este tulbure, cu mucus sau puroi. Examinata la microscop, se observa globule albe si rosii, bacterii, ori mai rar, Lamblia, cristale de origine minerala sau organica. Din bilicultura se izoleaza, in caz de infectie, unul sau mai multe specii din microbii enumerati mai sus. In urina urobilina si urobilinogenul pot fi crescute.

Criza de colecistita poate sa reapara dupa luni sau ani de la vindecare, ca urmare a unor greseli de regim alimentar, mai ales la femeile obeze. in majoritatea cazurilor aceste crize survin datorita calculilor cali care favorizeaza si intretin infectia cii biliare. De aceea, scoaterea calculilor si tratamentul cu antibiotice previne evolutia bolii spre colecistita acuta.
In faza acuta, dureroasa, a cblecistitei. simplomele pol fi calmate prin repaus la pat, prin ceaiuri calde de menta, musetel, melisa. salvie. Durerea se calmeaza cu Algocal-min. Paracetamol (lete sau supozitoare) si Lizadon ori Scobutil. in caz de constipatie i se va da bolnavului Ciocolax. Carbocif sau Laxatin. iar in caz de febra, medicul va putea indica si un tratament cu antibiotice.

7. Angiocolita
Prin angiocolita sau colangita se intelege inflamatia cailor biliare, a acelor canale prin care se scurge bila fabricata in ficat pana la varsarea ei in ca biliara. Uneori angiocolita se poate asocia si cu colecistita dand nastere la angiocolecistita.
.Angiocolita este produsa de infectia cailor biliare cu aceiasi microbi mentionati si la ..colecistita\" si se manifesta prin simptome asemanatoare. Infectia este favorizata si de obstacole in calea scurgerii bilei in intestin (calculi biliari, chisturi, tumori, spasm de natura nervoasa).
Criza dureroasa este insotita de frisoane, de cresterea temperaturii, de icter sau subicter.

Bolnavul este obosii, are dureri de cap, transpiratii, greturi si varsaturi, siare generala rea si sta la pat. Durerea de la nivelul ficatului se mareste prin apasarea cu palma a regiunii hepatice. Analizele de laborator care se fac \"pentru precizarea diagnosticului sunt aceleasi si dau rezultate asemanatoare ca si in cazul colecistitei.
8. Calculii cii biliare
'Pietrele la ficat\" sunt in realitate pietre sau calculi care se formeaza in ca biliara (basica fierei).
Bila este o solutie apoasa in care sunt dizolvate numeroase substante organice si minerale fie pentru a fi eliminate din organism ca netrebuincioase, fie pentru a contribui la digestia grasimilor.
In situatia in care aceste substante se elimina in concentratii anormal de crescute, ele nu pot fi dizolvate in bila, se tulbura si se depun (precipita) sub forma de grunji, care apoi se unesc intr-o masa solida formand un conglomerat care se numeste calcul. Substantele din bila care formeaza calculii sunt: colesterolul, bilirubina, sarurile de calciu, mucusul si diverse celule moarte. Colesterolul provine mai ales din consumul crescut de alimente cu continut mare in aceasta substanta precum ouale, untul, smantana si alte grasimi.
La formarea calculilor mai contribuie si lipsa de activitate fizica, infectiile, sarcinile repetate, starile nervoase, emotiile, obezitatea, diabetul.

Calculii cali care dau nastere la calculoza cala sau litiaza cala se intalnesc de circa patru ori mai frecvent la femei decat la barbati, mai ales dupa varsta de 30-40 de ani. De obicei, calculii biliari sunt numerosi ajungand chiar la cateva zeci, ca biliara luand aspectul unui saculet plin. cu pietris.
Simptomele calculozei cale lipsesc atata timp cat calculul sau calculii nu irita prin frecare mucoasa cii biliare sau nu astupa canalele de scurgere a bilei. Primele simptome ale litiazei biliare necomplicate, cu astuparea cailor biliare sau cu perforarea cii, sunt din partea aparatului digestiv: pofta de mancare redusa, greturi sau varsaturi amare (mai ales dupa mese bogate si consum de grasimi, sarmale, oua).
In acelasi timp, bolnavul simte o jena dureroasa la nivelul ficatului. Uneori bolnavul are dureri de cap, ameteli, oboseala cu reducerea capacitatii de munca. Aceste simptome dureaza cateva zile sau saptamani, dupa care dispar cu sau fara tratament, dar se repeta dupa o perioada variabila de timp.
Cand calculul patrunde in caile biliare (in canalul cistic sau coledoc), atunci simptomele iau aspectul colicii hepatice sau biliare ( mai departe). Radiografia si colecistografia pot preciza diagnosticul.

Analizele de laborator nu aduc date importante. Numai in cazul infectarii cii cu diferiti microbi, fapt observat prin aparitia frisoanelor si febrei, cercetarea sangelui si a bilei indica aspecte asemanatoare ca si in cazul colecistitei si angiocolitei. Bila examinata la microscop prezinta numeroase cristale de colesterol, de binrubinat de calciu, de oxalat de calciu si, dupa caz, bacterii, levuri, mucus, hematii. In plus, colesterolul si grasimile sanguine pot avea valori crescute.

9. Colica biliara
Colica biliara sau colica hepatica are doua cauze principale: infectia cii (colecistita) si calculoza -cala. Declansarea colicii biliare este favorizata de greseli de alimentatie: mese copioase, bogate in grasimi, oua, frisca, branzeturi fermentate. De asemenea, oboseala fizica si intelectuala, emotiile, starile nervoase, frigul, ciclul menstrual pot fi la originea aparitiei unei colici biliare.
Mai frecvent, colica biliara este produsa de calculii biliari care astupa caile biliare (canalul cistic si canalul coledoc). Datorita acumularii de bila inapoia obstacolului provocat de calcul, se produce o contractie dureroasa a muschilor cii si a cailor biliare, cu scopul de indepartare a acestui dop calculos.

Drept urmare, apare durerea puternica in zona ficatului, de obicei brusc, la cateva ore dupa mancare, in special dupa masa de seara, noaptea. Adeseori, durerea iradiaza spre umarul drept, spre spate, in abdomen. Din cauza durerii bolnavul este nelinistit, agitat, ia diferite pozitii, geme, fata ii este palida, pielea ii este acoperita cu sudori reci. Daca greturile si varsaturile n-au aparut inaintea colicii, ele apar dupa aceea. La inceput, bolnavul varsa alimentele, apoi un lichid galben si amar (bila). Dupa cateva minute de incetare, colicile se repeta. Criza dureroasa dureaza cateva ore, dupa care durerea se calmeaza progresiv daca calculul biliar a fost inlaturat
Infectia concomitenta a bilei produce frisoane si febra.

Iar daca astuparea cailor biliare este completa, bila trece si in sange producand icter (icter mecanic), cu simptome asemanatoare celor din icterul produs de hepatita virala. De aceea si urina este intens colorata, iar scaunul este decolorat.
Analizele de laborator se modifica vizibil cand se asociaza si infectia (cresterea numarului de globule albe si a vitezei de sedimentare a hematiilor). Daca canalele biliare sunt astupate, tubajul duodenal nu mai poate scoate bila pentru a fi analizata microscopic si bacteriologic. in schimb, bila care trece in sange duce la cresterea biliru-binei, a colesterolului, a fosfatazei alcaline, a colinesterazei, a lipidelor sanguine. Electroforeza serului arata o crestere a alfa-globulinelor si a beta-globulinelor. Urina este pozitiva pentru bilirubina si pentru sarurile biliare si negativa pentru urobilinogen.

Colica biliara, prin simptomele ei dramatice, constituie o urgenta medicala si, pana la interventia medicului, trebuie calmata suferinta bolnavului. Acesta va sta in pat, rezemat de perne si cu genunchii indoiti pe abdomen. Durerea se calmeaza cu Algocalmin, Paracetamol (comprimate) sau supozitoare (in caz de varsaturi), la care se adauga si un medicament contra spasmelor cailor biliare: Lizadon sau Scobutil. Pentru varsaturi i se vor da bolnavului Emetiral, zeama de lamaie. Un efect calmant il au si ceaiurile calde de menta, musetel sau ceaiul sedati



Alte materiale medicale despre: Bolile ficatului

Hepatitele sunt afectiuni ale Beatului, cel mai adesea datorate virusurilor (de la virusul A pana la virusul E). Sunt cele mai frecvente boli ale fica [...]
Cancerul ficatului (hepatic) este relativ rar si este de 4 ori mai frecvent la barbati decit la femei. Se intilneste mai des peste virsta de 5 [...]
Este o localizare rara, daca se exclude ampulomul vaterian. Se intilneste mai des pe coledoc si mai rar pe canalul hepatic si cistic. Forma cea mai fr [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile ficatului

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile