eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Alimentatia copilului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » alimentatia copilului

Alimentele care constituie o dieta rationala

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentele care constituie o dieta rationala
Pastreaza o atitudine echilibrata. Alimentele nu se judeca dupa numarul de calorii, sau continutul in vitamine, sau dupa cel de saruri minerale. Fiecare om are nevoie pe o perioada de timp mai lunga de un echilibru intre alimente bogate si alimente sarace in calorii ca si de ifn echilibru intre celelalte clemente ale dietei. Daca cine ia prea in serios un singur clement al alimentatiei si uita de celelalte avea probabil necazuri.
O adolescenta care dezvolta un zel fanatic in a elimina alimentele cu continut caloric peste medie si incearca sa traiasca numai cu legume, sucuri, fructe si cafea se imbolnavi in cele din urma. Parintii constiinciosi care si-au insusit ideca gresita ca vitaminele sunt totul iar cerealele nu au nici o loare ii vor da copilului la pranz salata, grapefruit si morcovi. Bietul copil nu primi nici macar suficiente calorii ca sa satisfaca un iepure. O mama grasuta, care a crescut intr-o familie cu deviza "grasa si frumoasa", rusinata de faptul ca are un copil slabut, ii da numai mancaruri grase. Asta il face sa-i scada si mai mult pofta de mancare. Deoarece manca putin, el fi prit de vitamine si saruri minerale.

Alimentatia vegetariana la copii trebuie obligatoriu sa includa produse lactate. Adolescentii pot urma o alimentatie strict vegetariana in care cerealele integrale si legumele (cele pastoase) sau nucile si legumele pot fi combinate pentru a acoperi necesarul de aminoacizi esentiali din proteinele "complete". Dar cum nu exista o sursa de vitamina B12 sau calciu intr-o dieta strict vegetariana, acestea trebuie adaugate. Un mod este de a consuma lapte preparat din soia si suplimentat cu vitamina B12 si calciu, insa gustul nu este placut pentru copii. Pentru ei este necesar adaosul de proteine lactate, sursa bogata in aminoacizi, pentru a completa ce este furnizat de cereale si



vegetale.
Daca doresti sa cresti copilul cu o dieta vegetariana, discuta cu doctorul despre cum se poate face aceasta fara a dauna dezvoltarii copilului. Exista si numeroase carti despre acest subiect din care unele contin retete culinare riate.

Laptele contine aproape toti factorii nutritivi de care are nevoie organismul uman: proteine, lipide, glucide, saruri minerale si cele mai multe dintre vitamine. Copin care au o alimentatie echilibrata, dar din care lipseste laptele, primesc suficient din acesti factori nutritivi din alte alimente, cu exceptia calciului. Laptele este singurul aliment care contine calciu din abundenta. De aceea un copil mic trebuie sa consume 600 ml iar unul mai marisor 900 ml zilnic, sub. o forma sau alta.
Aminteste-ti totusi ca multi copii doresc o cantitate redusa timp de cate zile iar apoi cer mai mult. Cel mai sigur mod de a ii face sa nu le displaca un aliment este de a-i lasa sa manincc mai putin in perioada cand refuza acel aliment. Daca refuzul este total, nu ii fortati. Peste cite saptamini, daca refuzul se mentine, gandeste-te la alt mod de a seni laptele.

Multe produse lactate pot inlocui laptele. Cerealele (fulgii de porumb, orz, oz, griu, etc.) absorb mult lapte cand sunt preparate. Exista de asemenea riate budinci preparate cu lapte. Unele supe pot fi amestecate cu lapte in loc de apa. Macaroanele, cartofii natur si piure se pot prepara cu lapte, ca si multe alte feluri de mancare.
Laptele poate fi aromat, desi este mai bine sa se evite aceasta daca, in alte forme, copilul accepta laptele. -Daca totusi e necesar, laptele poate fi preparat cu cacao, rece sau cald. Se poate pune putin sirop de ciocolata in lapicle rece dar la unii copii ciocolata produce iritatii ale stomacului, asadar e preferabil sa se astepte pana la virsta de 2 ani si sa se inceapa treptat, gradat pentru a vedea daca e tolerata. Laptele mai poate fi aromatizat si cu nilie, dar indiferent de ce aroma c folosita evita sa-l faci prea dulce pentru a nu taia pofta de mancare a copilului. incearca sa-i oferi laptele cu un pai care l-ar putea face mai "interesant" pentru copil.
O bautura aromatizata isi pierde din atractie cand nu mai este o noutate. Se intampla mai ales cind parintele isi indeamna copilul sa termine paharul. Oricat s-ar sublinia acest fapt nu e suficient inteles ca atunci cand un parinte spune "mai bea putin din ciocolata cu lapte" (sau orice altce) pofta de mincare a copilului incepe sa dispara.
Brinza este de asemeni o forma eficienta de a inlocui laptele, dar contine de cate ori mai putin calciu.
Brinza de ci, and mai putine grasimi este mai usor de digerat asa incat poate fi consumata in cantitati mai mari, amestecata cu legume crude rase, fructe sau mere rase. Alte feluri de branza, mai bogate in grasimi, trebuie introduse treptat iar copilul manca probabil cantitati reduse. Ele pot fi servite ca bucati mici sau rase in compozitia altor mancaruri.
Daca copilul nu accepta laptele sau produsele lactate sub nici o forma (sau daca este alergic) el trebui sa primeasca la recomandarea medicului calciu sub forma medicamentoasa.
Untul sau margarina trebuie adaugate treptat la legume sau pe paine catre rsta de un an, sistemului digestiv fiindu-i necesar mult timp pentru a se adapta la cantitati crescute de grasimi.
In mod normal copin de 2 ani ar trebui hraniti cu lapte semicremat pentru a scadea aportul de grasimi (cu exceptia cazului cand doctorul recomanda altfel). Untul, smantana si inghetata ar trebui reduse in alimentatie deoarece contribuie la aparitia aterosclcrozei si afectiunilor coronariene cardiace, mai ales in familiile cu predispozitie genetica.

Carnea. Cei mai multi copii la un an pot manca, tocata sau in bucati mici, carne de vita, vitel, pui, curcan, miel, ficat, sunca atunci cand aceasta este preparata pentru intreaga familie (sau pot continua sa consume preparatele industriale pentru copii). Jambonul e bogat in grasime si nu trebuie utilizat prea des.
Grasimea trebuie indepartata cat mai mult posibil de pe carne. Carnea de porc e o sursa excelenta de vitamine dar trebuie gatita foarte bine astfel incat sa devina alba pe toata adancimea bucatii de carne si nu roz. Carnea de porc insuficient preparata termic este sursa unei boli foarte grave numita trichineloza.
Carnatii, mezelurile si suncile presate contin nitrati si excesiv de multa grasime si sare iar carnea care intra in compozitia lor este de proasta calitate, in concluzie este bine sa fie evitate.
Multi copii carora le place gustul de carne o refuza daca nu este tocata sau taiata marunt; pot sa se sperie si sa scuipe bucati care sunt greu de mestecat deci e mai bine sa continui sa farami carnea pana copilul are 5 sau 6 ani, daca e nevoie.

Pestele. Pestele alb, cu carne slaba (cum este codul, platica, salaul) poate fi introdus in alimentatie de la un an, copt sau fiert. Trebuie maruntit cu grija cu mainile pentru a indeparta oasele. Pestii cu carne mai grasa sau din conser pot fi dati treptat incepand de la 2 ani. Conservele cu ton pot fi preparate cu ulei sau apa, cele cu apa fiind mai usor de digerat pentru copii. Unor copii le place pestele si atunci poate fi introdus in alimentatie o data sau de doua ori pe saptamana. Multi altii insa refuza ferm pestele chiar dupa mai multe incercari; nu ii fortati sa-l manance daca nu le place.
449. Ouale sunt la fel de loroase fierte tari sau moi, prajite sau folosite in compozitia unor feluri de mancare. Sugarul poate primi galbenus de ou fiert tare de la 9 luni (iar de la un an si albusul, sau ou fiert moale) de 3 - 4 ori pe saptamana, ca furnizor de proteine.
Cand copiilor nu le place carnea sau pestele sau nu le puteti procura, nevoile lor de proteine vor fi probabil acoperite de 900 ml lapte zilnic si 3-4 oua pe saptamana, si din cereale integrale si legume. Untul de arahide (peanut butter) este o sursa foarte apreciata de proteine.
Daca unui copil nu ii plac ouale sau este alergic la ele este important sa consume regulat carne.

Legumele. Pe parcursul primului an de viata copilul a mancat cele mai multe din urmatoarele legume: spanac, mazare, ceapa, morcovi, sparanghel, dovlecei, rosii, telina, pastarnac, sfecla.
Pana la un an trecerea trebuie facuta gradat de la o consistenta pastoasa la mici bucati de alimente taiate fin. Normal ca pot fi in continuare servite piureuri de legume. Mazarea trebuie usor presata pentru a nu fi inghitita nemestecata. Legume fierte in aburi precum morcovii, cartofii si fasolea verde, taiate bucati, sunt bune pentru a-I inta pe copil sa le apuce singur cu mana si sa le duca la gura.
Cartofii dulci pot fi folositi uneori in locul cartofilor obisnuiti. Daca pana la un an ai folosit numai legumele usor digerabile poti trece treptat si la folosirea celor mai putin populare si uneori mai greu de digerat: fasole uscata, broccoli, rza, conopida, napi. Mare parte din aroma lor puternica poate fi indepartata schimband apa de fierbere de doua ori, desi astfel se pierd multe vitamine. Unor copii le plac si le digera bine dar altii nici nu se ating de ele. Asteapta pana la 2 ani ca sa-i dai copilului porumb fiert; el nu este mestecat si se elimina prin scaun neschimbat. Foloseste numai porumb fraged, iar cand tai boabele de pe cocean lasa o parte la radacina pentru ca boabele sa se desfaca la fiert. La 3 sau 4 ani, cand copilul manca porumbul fiert direct de pe cocean, taie la mijloc fiecare rand de boabe astfel incat sa fie toate desfacute dupa fierbere.


Legumele proaspete, mai usor de digerat, pot fi date intre 1 si 2 ani la copii cu o digestie buna. Cele mai recomandate sunt rosiile fara pielita, salata, morcovul si telina rasa. incepe cu putin si cum sunt tolerate de copil. Sucul de portocale (sau lamaie indulcit) poate fi folosit pentru a le aromatiza.
La aceeasi rsta se poate da suc de legume proaspete. Legumele proaspete si sucul de legume nu sunt numai la fel de bune precum cele gatite pentru copilul cu o digestie buna, ci sunt mult mai bune deoarece vitaminele nu au fost partial degradate de caldura, iar sarurile minerale si vitaminele nu s-au dizolt in apa folosita pentru gatit.
Daca un copil si-a pierdut temporar pofta de mancare pentru legume proaspete, nu uita de supele de legume: mazare, rosii, telina, ceapa, spanac, porumb sau de supele care contin mai multe feluri de legume din abundenta.
Unele preparate de supe aflate in comert au un continut foarte ridicat de sare, deci trebuie sa cititi cu atentie instructiunile de pe etichete. Aproape toate acestea trebuie diluate cu cantitate dubla de apa sau lapte. Daca sunt consumate de copii nediluate pot fi daunatoare datorita concentratiei mari de sare..
Inlocuitori temporari pentru legume. Sa presupunem ca un copil refuza timp de cate saptamani orice fel de legume. Va fi starea sa de nutritie afectata? Legumele sunt loroase pentru continutul lor in vitamine, saruri minerale si fibre alimentare, dar multe fructe pot oferi aceeasi rietate de vitamine si saruri minerale ca si aceeasi cantitate de fibre alimentare. Copilul care consuma lapte, carne, oua si cereale de calitate, primeste si vitaminele si substantele nutritive pe care fructele nu le pot oferi in locul legumelor.
Cu alte cuvinte, cand copilul tau refuza legumele dar ii plac fructele, nu-ti fa griji; ofera-i fructe de doua sau trei ori pe zi si renunta la legume cate saptamani. Daca nu fortezi copilul, pofta lui de a manca si legume reveni peste cat timp.

Fructele. in primul an de viata, copilul a mancat piure de mere, piersici, caise, pere, prune, ananas, precum si fructe proaspete (mar, banana, pere). La rsta de un an se poate incepe administrarea acestor fructe in bucati taiate marunt. Fructele din conserve pentru adulti (cum ar fi ananasul, perele, piersicile, nu sunt recomandate pentru copii, deoarece contin foarte mult zahar in siropul in care sunt imbuteliate. Exista insa si preparate neindulcite, la care siropul este preparat exclusiv cu sucul fructei respective.
Pentru copin cu digestie buna, intre 1 si 2 ani, se pot adauga si portocale, piersici, caise si pepene galben, proaspete. Daca nu sunt curatate de pielita, fructele trebuie bine spalate pentru a indeparta substantele chimice cu care au fost tratate (insecticide, consernti etc).
De obicei se asteapta pana la rsta de 2 ani pentru a introduce coacaze, afine, mure pe care copin mici le inghit nemestecate (deci, zdrobiti-le pana cand copilul le mesteca suficient de bine). Capsunile pot provoca la unii copii alergii cutanate. Scoate samburii de la fructe precum ciresele sau visinile pana la rsta cand copilul o putea face singur.
Fructele uscate (prune, smochine, stafide, curmale) pot fi date ca atare de la rsta de 2 ani, fie taiate in bucati in salate de fructe, fie intregi. Trebuie atent spalate, cu exceptia cazului in care pe ambalaj se mentioneaza ca pot fi consumate direct. Fructele uscate se lipesc de dinti si pot favoriza aparitia cariilor, de aceea consumul lor trebuie redtis.sau copilul trebuie sa se spele pe dinti dupa ce le mananca.

Fainoasele. Copin la un an trebuie sa consume mai multe feluri de fainoase (paine, biscuiti, taitei, macaroane, budinci, fulgi de cereale etc.). Daca nu le refuza, sa ii oferi o data sau de doua ori pe zi fainoase. Tine minte ca in general copiilor le plac fie mancarurile cu consistenta tare fie cele moi ca smantana si probabil vor refuza alimentele pastoase. Deci, daca prepari fierturi de cereale fa-le mai diluate, fluide.
Daca sunt semne de plictiseala a copilului fata de un fel de cereale ofera-i alt tip.
Exista si cereale uscate sub forma de fulgi, dintre care unele mai hranitoare (graul si ozul integrale sunt bogate in vitamine, saruri minerale si proteine) iar altele mai putin hranitoare (orezul si porumbul). Nu folosi cereale decorticate, supraprelucrate. Exista si fulgi de cereale acoperiti cu zahar, dar acest fel de hrana este de foarte proasta calitate nutriti si daunatoare sanatatii, iar cei care le produc sunt iresponsabili. Refuza ferm, chiar daca copilul te roaga, sa cumperi astfel de produse.
Painea este facuta din cereale coapte si este la fel de loroasa ca si cele fierte. Daca nu este fierbinte asta nu inseamna ca e mai putin loroasa nutritional sau mai greu digerabila. Daca un copil este satul de fierturile de cereale de la micul dejun poti sa-i oferi paine, paine prajita, chec sau chifle facute din grau, secara sau oz (integrale sau intermediare). Le poti unge cu unt sau margarina, piure de fructe sau iaurt daca asta le face mai apetisante .



Alte materiale medicale despre: alimentatia copilului





Produsele alimentare pot fi impartite in urmatoarele grupuri: proteine, carbohidrati, grasimi, fructe si legume. Principiile combinarii acestor grupe [...]
De-a lungul istoriei, si chiar in zilele noastre, cei mai multi copii s-au nascut din femei care au avut o dieta alcatuita din alimente bogate in amid [...]
in caz ca v-ati zapacit citind despre atatea alimente care se adauga in hrana copilului, voi prezenta in continuare o lista schematica a alimentelor c [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatia copilului

Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile