Ingrijiri acordate nou-nascutului la termen

INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

1. MASURI DE INGRIJIRE IN SALA DE NASTERE

Asistenta medicala care asista la nastere se va spala pe maini cu apa calda, sapun si perie, timp de 15-20 de minute si apoi se va badijona cu tinctura de iod. Se vor pregati scutece sterile. Fatul expulzat este asezat pe un camp steril.

Ingrijirile imediate care incep in momentul nasterii sunt urmatoarele:

• aspirarea secretiilor din nas si din gura se face cu o sonda Nelaton moale; se observa instalrea primei respiratii;
• legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical.

Legatura cordonului ombilical se face dupa incetarea pulsatiilor acestuia; la copin care necesita renimare de urgenta si la cei cu izoimunizare se indica legarea cordonului imediat dupa expulsie. Se va lucra in conditii de asepsie. Sectionarea cordonului ombilical se face intre doua pense hemostatice aplicate la 10-l5 cm de insertia lui abdominala. Legarea se face cu un fir rezistent de in, canepa sau matase, fiert si tinut in alcool mai multa vreme; legarea se face mai intai circular, la 2 cm deasupra insertiei abdominale a cordonului, incrucisandu-se firele de doua ori. Apoi, cu un foarfece curb steril, protejand copilul cu o mana, se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii. Daca bontul nu sangereaza cele doua capete de fir ramase se innoada tot de doua ori si peste suprafata bontului, facandu-se un al doilea nod de siguranta; firele ramase libere se sectioneaza. Se aplica o picatura de tinctura de iod pe bontul ombilical.

In ultimul timp, in unele parti, in loc de ligaturare se penseaza ombilicul cu o pensa obisnuita. Unii fac ligatura cu o bentita de bumbac lata de 0,5 cm; se face un nod si apoi o funda pentru a strange eventual nodul mai tarziu. In jurul cordonului se aplica o compresa sterila de tifon, crestata pe una din laturi pana la jumatate. Unii recomanda pudrarea cu praf de sulfamida sau chiar dermatal. Se aplica un pansament format din 3-4 comprese sterile, storpite cu alcool de 70%. Se va evita vata in strat gras, deoarece impiedica mumificarea cordonului ombilical. In caz de secretii abundente nu se folosec pulberi, ci numai pansament uscat, deoarece pulberile lipesc marginile bontului ombilical si impiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala.

Peste pansamentul ombilical astfel aplicat se trage o fasa.

Pansamentul ombilical este supravegheat in primele 24 de ore dupa nastere, pentru a descoperi o eventuala hemoragie.

• Aprecierea starii fatului la nastere se face prin indicele A. P. G. A. R., daca decide daca este necesara reanimarea.
• Prolilaxia oftalmiei. Imediat dupa nastere, inainte de sectionarea cordonului, se sterg ochii cu un tampon de vata sterila muiat in apa fiarta si racita. Se instilieaza apoi in sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise, cate 1-2 picaturi nitrat de argint 0,75-l% sau protagrol 1% sau colargol 1% sau penicilina 2000-5000u/ml in solutie clorurosodica izotonica. La fetite, penicilina se aplica si la nivelul regiunii vulvovaginale.
• Examinarea sumara se face imediat dupa nastere, observandu-se aspectul comportamentului nou-nascutului. Eventualele malformatii trebuie semnalate medicului, deorece unele dintre ele necesita un tratament de urgenta.
• Stabilirea sexului.
• Masurarea cu pediametrul si cantarirea.
• Stabilirea identitatii.
• Uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face infasarea. Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat, cu sange sau mecaniu, se face baie in conditii de asepsie. Nu se indeparteaza vernix caseosa, deoarece reprezinta un invelis protector impotriva infectiilor si a pierderii de caldura.
• Infasarea se face in scutece sterile incalzite, dupa care se transporta in salonul de nou-nascuti.

2. MASURI DE INGRIJIRE IN SALONUL DE NOU-NASCUTI

Dupa examenul medical, nou-nascutulul este infasat si supravegheat in continuare de asistenta pediatra.

In patul in prealabil incalzit, este culcat in decubit lateral, cu capul mai jos (inclinat cu 30 fata de orizontala), timp de 48 de ore, pentru drenarea cailor respiratorii.

Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii, cu riscul bronhopneumoniei de aspiratie.

De indata ce intervine o pauza respiratorie mai lunga si apare cianoza fetei, asistenta anunta medicul si incearca sa restabileasca circulatia: o mica miscare a patului, o usoara frictiune cutanata, ridicarea trunchiului cu o mana introdusa sub spatele copilului.

In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale, modul cum primeste alimentatia, mictiunile si eliminarea de mecaniu.

Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat. Afectiuni usoare (rinofaringite, foliculite, etc.) pot pune in pericol viata nou-nascutului. Personalul medical din sectiile de nou-nascuti trebuie sa lucreze respectand toate regulile de asepsie si sa vegheze ca din anturajul nou-nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.

In privinta ingrijirilor care se aplica in continuare, se acorda o atentie deosebita pielii, mucoaselor, plagii ombilicale, regimului de viata (alimentatia, somn) si profilaxiei infectiilor.

Ingrijirea pielii

Prima baie a nou-nascutului se face la 2-3 zile dupa caderea cordonului ombilical; se va tine seama de faptul ca ombilicul este inca o plaga si nu o cicatrice. Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin baie partiala; spalarea se face cu apa calda si sapun fin (sapun de flicerina, sapun de ras), folosind o manusa din panza moale. Se evita regiunea ombilicaa si se insista asupra regiunii fesiere, genitale, a plicilor inghinale si fesiere. Dupa uscare pielii, aceasta se pudreaza sau se protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea fesiera, deoarece pudra face creste si irita.

Daca pielea prezinta descuamari masive, in primele saptamani se recomanda ungerea cu un ulei fin steril.

Baia generala (dupa vindecarea plagii ombilicale) se face zilnic la aceeasi ora, de preferat seara, inaine de supt. Temperatura camerei pentru baie este de 22-24C; se foloseste o cada numai in acest scop, care se curata si se opareste sau se dezinfecteaza inainte de baie. Temperatura apei va fi de 37-38C, controlata cu un termometru de baie sau in lipsa cu cotul. Se spala mai intai capul, apoi membrele superioare, trunchiul, membrele inferioare, fesele si regiunea perianala, folosind manusa sapunita. Apoi se intoarce copilul cu fata in jos si se spala pe spate. Urmeaza curatarea urmelor de sapun, dupa care copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf. Se usuca pielea prin tamponare; se acorda atentie plicilor tegumentelor de la gat, fese, axile, iar la fetite regiunii organelor genitale externe, care se curata totdeauna dinainte-inapoi.

Se panseaza ombilicul si se trage fasa. Urmeaza imbracarea corpului cu camasuta si pieptarasul, infasarea si toaleta fetei (se sterg ochii cu o solutie de acid baric 4%, se curata orificiile nazale si conductul auditiv extern cu tampoane de vata etc.). Nu se spala si nu se sterge cavitatea bucala. Unghiile se taie scurt. Daca copilul prezinta eritem fesier se poate face baie de sezut cu o solutie de Bromocet sau Romalulan, dupa care se pudreaza cu pudra de Sulfamida sau de Saprosan si eventual se aplica un unguent (daca sunt indicate de medic). La copin agitati, pot aparea eritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita frecarii acestora, pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin confectionarea unui mic colac de vata sau de tifon de dimensiunile calcaiului.

Ingrijirea mucoaselor (bucala, nazala, conjuctivala)

Nu este necesara folosirea deinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor. Daca copilul prezinta secretie conjunctivala, plaga ombilicala infectata, muguent, foliculita sau orice alta infectie, se izoleaza; medicul va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul corespunzator.

Ingrijirea plagii ombilicale

Urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii si sa evite orice infectie; plaga omblicala poate fi poarta de intrare pentru germeni patogeni (stafilococ, streptococ, colibacil, bacil tetatic etc.) care pot determina aparitia unor infectii grave, septicemice. Pansamentul ombilical se controleaza zilnic si, la nevoie, se schimba prima compresa, aplicata dupa nastere; nu se indeparteaza daca se pastreaza uscata si fara miros. Nu se exercita nicio tractiune pe bont, nu se atinge cu mana sau intstrumente nesterile. Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire, cu ocazia baii zilnice a copilului.

Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia. In cazul cand evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor secretii mai abundente, care eventual au un caracter purulent, sau de aparitia unui granulom, se aplica tratamentul prescris de medic.

Alimentatia

Alimentatia nou-nascutului la termen si sanatos va fi naturala; nici un alt preparat de lapte animal nu poate inlocui perfect laptele matern. Nou-nascutul hranit la san este un copil eutrofic; morbiditatea acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a celui hranit artificial. In primele 23 de ore dupa nastere, nu se pune copilul la san; in acest interval i se pot da, dupa 12 ore, cateva lingurite de apa fiarta si racita sau ceai (de musetel, chimen, anason), nezaharat. A doua zi, copilul este pus la san de 4ori, din 4 in 4 ore, cate 4 minute la fiecare san, pentru a stimula secretia lactata. In ziua a 3-a se micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore si jumatate (i se da sa suga de 6-7 ori cate 5-l0 minute la fiecare san cu o pauza de 5-6 ore pe noapte). In zilele urmatoare, se creste durata suptului, treptat, cu cate 2-3 minute, pana cand ajunge la durata de 15-20 minute, dandu-se un singur san la o masa pentru golirea completa a glandei. Daca secretia lactata este redusa, se va pune copilul la ambii sani, avandu-se grija ca la fiecare supt sa se inceapa cu alt san. In continuare, in prima luna de viata, se dau zilnic 6 supturi la intervale de 3-3 ore si jumatate, cu o pauza de 6 ore peste noapte. Este obligatoriu sa se faca controlul cantitatii laptelui supt, urmarindu-s cresterea ponderala a copilului. Pentru proba suptului, copilul este cantarit infasat, inainte si dupa fiecare supt. Pentru a constata cresterea ponderala, copilul este cantarit zilnic, dimineata, gol, inainte de primul supt.

In timpul alaptarii, mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa: ea imbraca un halat inainte de a pune copilul la san, se spala pe maini cu apa si sapun, stoarce cateva picaturi de lapte din san, pentru a curati canalele galactofare si dezinfecteaza mamelonul cu o solutie de acid boric 3% sau cu ceai de musetel.

Este preferabil ca in timpul alaptarii, mama sa poarte si o masca, confectionata din 5-6 straturi de tifon (obligatoriu daca are coriza). In primele zile, lauza va da copilului sa suga stand in pat, fie in pozitie sezand si tinand copilul in brate, fie stand in decubit lateral drept sau stang, pe partea sanului pe care-l ofera copilului; copilul este asezat paralel cu mama, cu fata intoarsa spre san si capul sprijinit pe antebratul acesteia; mama va fi atenta ca sanul sa nu astupe nasul copilului.

Dupa trecerea primelor zile, mama alapteaza sezand pe un scaun cu spatar si sprijinind pe un scaunel piciorul din dreptul sanului pe care-l ofera copilului. Dupa supt, mama va dezinfecta din nou mameloanele, pentru a evita fermentarea resturilor de lapte sau aparitia muguetului la copil.

Odata cu laptele, copilul inghite si aer, care favorizeaza regurgitatiile. Pentru a impiedica stationarea aerului in stomac, dupa supt, copilul este ridicat in sus si este batut usor pe spate pana ce are cateva eructatii (ragaieli). Dupa supt, copilul este culcat in pat 10-20 minute in decubit lateral stang, apoi cat mai mult pe dreapta. Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.

Somnul nou-nascutului

Respectarea orelor fixe de alimentatie si a perioadelor de somn chiar in primele zile constituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului. In primele 3 saptamani, nou-nascutul normal suge de 7 ori pe zi, la intervale de 3 ore si doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6. Dupa varsta de 3-4 saptamani, cand se raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la 3 ore si jumatate, somnul de noapte dureaza de la ora 23 la 6 dimineata.

Profilaxia infectiilor la nou-nascut

Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului fata de agresiunile infectioase.

Profilaxia generala consta in urmatoarele masuri: depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei; profilaxia infectiilor repiratorii prin aspiratia secretiilor din rinofaringe la nastere; aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri, in salonul de nou-nascuti si la domiciliu; depistarea purtatorilor de germeni la personalul maternitatii, la mama si la membrii familiei, cu aplicarea masurilor de izolare si tratament; depistarea infectiei incipiente la nou-nascut si aplicarea tratamentelor corespunzatoare; interzicerea rizilarii nou-nascutului la maternitate si la domiciliu.

Sectia de nou-nascuti trebuie sa aiba boxe, cu mese si cu un numar mic de paturi, cu posibilitati de grupare a nou-nascutilor sanatosi, celor suspecti si celor bolnavi.

Curatenia incaperilor, aerisirea, dezinfectia si dezinsectia trebuie aplicate sistematic.

Asistenta de pediatrie vegheaza la plicarea si respectarea acestor reguli. La preluarea serviciului, ea are urmatoarele obligatii: sa imbrace halat curat; sa-si spele mainile cu peria pana la cot; sa-si curete si sa-si taie unghiile; sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta; sa poarte masca curata, cu care acopera nasul si gura inainte si dupa manipularea fiecarui copil.

Profilaxia infectiei tuberculoase. Infectia cu bacil Koch se poate face intra partum, de obicei prin aspiratie de secretii infectate intr-o tuberculoza genitala a mamei.

Infectia tuberculoasa se face mai ales dupa nastere.

Profilaxia infectiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G., aplicata in timpul cat copilul se gaseste in maternitate sau in primele 30 de zile de la nastere. Vaccinarea se face pe cale percutanata sau perorala. Se vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau casa de nastere toti copii, cu exceptia prematurilor.

Tehnica vaccinarii B.C.G.

Se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei, dupa ce pielea a fost in prealabil dezinfectata cu alcool. Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nou-nascut in a 6-a zi de viata prin administrarea unei singure doze de vaccin B.C.G.