eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Nutritia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » nutritia

Alaptarea la san (practica/tehnica alimentatiei naturale)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alaptarea la san (practica/tehnica alimentatiei naturale)
inainte de sarcinA¤ si in timpul acesteia se recomandA¤ pregA¤tirea mameloanelor pentru alA¤ptat prin masaj cu alcool glicerinat, pentru prevenirea fisurilor si ombilicA¤rii mamelonului la primipare (a se vedea si modulul 5).
In maternitate, este indical ca primul supt sA¤ se dea cA¤t mai repede posibil - la cA¤teva ore dupA¤ nastere, apoi copilul va fi pus la sA¤n la 2-3 ore. DacA¤ situatia mamei si conditiile locale permit, copilul va sta in acelasi salon cu mama (rooming-in). Fersonalul din maternitate trebuic sA¤ ajute mama, s-o invete pozitia pentn-i alA¤ptat, sezA¤ndA¤ sau eulealA¤, si cum sA¤ tinA¤ treaz un nou-nA¤scut somnolent (aplicarea unor poenituri sau loturi usoare sub bA¤rbie, pe picioare sau brate, provocarea/ajutarea eruetatiei, schimbarea sau inlA¤-turarea de imbrA¤eA¤minte).

Suptul

Este precedat de spA¤larea mameloanelor cu apA¤ fiartA¤ rA¤citA¤ (sterilA¤) si a mA¤inilor. Mama asezatA¤ conforil, in sezut sau eulcatA¤, tine copilul cu capul pe bratul ei, de partea sA¤nului la care suge. SA¤nul va fi tinut de cA¤tre mamA¤ intre degetele mA¤inii libere, cu policele deasu-pra si degetele dedesubtul mamelonului, avA¤ndu-se in vedere ca sA¤nul sA¤ nu obstrueze nasul copilului. Se aA¼nge buza inferioarA¤ a copilului cu mamelonul, pentru stimularea reflexului de cA¤utare (rooting) si a celui de expulzie a laptelui; copilul deschide gura si va fi impins usor cA¤tre sA¤n. Pozitia corectA¤ este aeeea in care mamelonul si o bunA¤ parte din areola mamarA¤ sunt introduse in gura copilului, astfei incA¤t buzele, gingiile si limba copilului maseazA¤ si expulzeazA¤ laptele din sinusurile colectoare, care sunt in spatele areolei. Copilul este lA¤sat sA¤ sugA¤ la un sA¤n pA¤nA¤ terminA¤/goleste bine sA¤nul; cA¤nd terminA¤, sugarul se detaseazA¤ spontan sau adoarme si numai suge ca rA¤spuns la sA¼mulare blA¤ndA¤. Sugarul nu trebuie sA¤ sugA¤ (obligatoriu) la ambii sA¤ni, la fiecare masA¤.
Durata unui supt este, in medie, de 15-20 de minute, nu mai mult de 30 de minute. Si aici se recomandA¤ indidualizarea, iar dacA¤ suptul necesitA¤ peste 30 de minute, se impune evaluarea situatiei (durata este variabilA¤ cu fiecare diadA¤ mamA¤-sugar).

DupA¤ supt, ca si la biberon, copilul va fi tinut vertical pA¤nA¤ cA¤nd eructeazA¤ (cu sau fA¤rA¤ o regurgitare de lapte). Se curA¤tA¤ apoi mameloanele cu alcool glicerinat si se acoperA¤, intre supluri, cu comprese sterile.

NumA¤rul si ritmul supturilor. NumA¤rul de mese in alimentatia la sA¤n este variabil, in general intre 8- 12/24 de ore. Intervalul intre mese este de 2-4 ore, in medie de 3 ore. Alimentatia naturalA¤ exclu-sivA¤ permite practicarea unui regim in intregime liber. CantitA¤tile de lapte sunt variabile de la un supt la altul; proba suptului (cu cA¤n-tarul), la fiecare masA¤, nu are rost cA¤nd seerelia lactalA¤ este bine instalatA¤.

Durata alimentatiei la sA¤n este legatA¤ de posibilitA¤file socio-pro-fesionale ale mamei. Alimentatia naturalA¤ este importantA¤ in primele 3-4 luni de atA¤ si este bine sA¤ poatA¤ fi conA¼nuatA¤ pA¤nA¤ la vA¤rsta de 9- 12 luni. De la vA¤rsta de 6 luni se poate incepe diversifi-carea alimentatiei, mesele de lapte fiind inlocuite progresiv cu ali-mente semisolide, respectiv cu preparate de lapte, ajungA¤ndu-se la un regim ca in alimentalia arA¼ficialA¤. Deci, intA¤rcarca de la sA¤n se va face dupA¤ vA¤rsta de 3 luni, cel mai bine la 9-l2 luni (sau chiar dupA¤ 1 an), indidualizat, tinA¤ndu-se seama de mai mulA¼ factori: starea de sA¤nA¤tate a copilului, sezonul (clasic, se etA¤ intA¤rcarea in anotimpul cA¤lduros) s.a. O.M.S./UNICEF recomandA¤ continuarea alimentatiei la sA¤n timp de 2 ani (sau chiar peste 2 ani!).

Sevrajul mai precoce si trecerea la alimentatia mixtA¤
Alimentatia mixtA¤ inseamnA¤ alimentarea copilului cu lapte de mamA¤ si lapte de altA¤ specie sau preparate industriale de lapte, in primele 3-4 luni de atA¤, adicA¤ in perioada in care copA¼ul este alimentat numai cu lapte. Este indicatA¤ atunci cA¤nd mama trebuie sA¤ reinceapA¤ devreme serciul sau cA¤nd nu are lapte suficient pentru un copil sau gemeni. Atunci cA¤nd mama cu un copil si cu lapte suficient incepe serciul, este recomandabil ca alimentatia mixtA¤ sA¤ se facA¤ dupA¤ vA¤rsta de 3-4 sA¤ptA¤mA¤ni, cA¤nd lactatia este bine silitA¤, iar sevrajul sA¤ fie prevazut din timp, pentru a fi iA¤cut progresiv, la masa/mesele cA¤nd mama va lipsi de acasA¤ (este important ca, la aceste ore, mama sA¤-si evacueze sA¤nul pentru mentinerea secretiei lactate). La inceput se inlocuieste o masA¤ si, la 3-4 zA¼e dupA¤ aceasta, se inlocuiesc alte mese printr-un biberon cu lapte umanizat sau adaptat. in celelalte situatA¼, cA¤nd mama nu lipsesfe de acasA¤, alimentatia mixtA¤ se poate realiza prin metoda alternativa (alternanta de mese numai la sA¤n/numai biberon) sau metoda complementarA¤ (la fiecare masA¤ copilul suge la sA¤n, dupA¤ care i se da o completare de alt lapte).
DacA¤ este nevoie de o suplimentare precoce si temporarA¤ a alimentatiei la sA¤n (de exemplu in maternitate), se recomandA¤ administrarea laptelui cu un picurA¤tor/seringA¤ sau din cupA¤/cA¤niti nu cu biberonul (copilul suge mai usor din biberon si va refuza s mai sugA¤ la sA¤n).

Elemente de supraveghere in alimentatia la sA¤n:
- probleme mamare (surn mai ales la inceputul lactafiei): angorjare (umflarea) sA¤nilor, prin evacuarea incomplelA¤ a laptelui, fisuri, duclui obsfruate, abces, mastitA¤;
- starea generalA¤ a copilului;


- curba ponderalA¤ sA¤ptA¤mA¤nalA¤:

- scaunele in alimentatia la sA¤n sunt galbene sau galben-maroni ("ca jumA¤rile de ou"), semilichide sau moi, cu pH acid/acrisoare Nou-nA¤scutii si sugarii mici au de regulA¤ scaune frecvente (cel putir 3-4/24 de ore, sau la fiecare supt), dar sunt si altii, perfect normali cu scaune Ja 2-3 zile sau mai rar.

Incidente si complicata in alimentatia la sA¤n
Regurgitarea apare la sfA¤rsilul niesei, in momentul eructA¤rii si nu trebuie confundatA¤ cu vA¤rsA¤tura: cantilalea de lapte eliminatA¤ e micA¤, fA¤rA¤ jet, nu influenleazA¤ curba ponderalA¤ (copilul creste in greutate!).
Diareea (post)prandialA¤ se caracterizeazA¤ prin emisie de scaune semilichide, galbene, acide, in timpul suptului sau imedial dupA¤ supt, adesea insotitA¤ de tipete, agitatie; se poate asocia cu eritem fesier. Curba ponderalA¤ nu este influentatA¤, copilul creste normal in greutate, starea generalA¤ este bunA¤.
Este o diaree motriee, un veriil sindrom de Colon iriil al nou-nA¤scutului si sugarului mic alimentat la sA¤n (si nu o gastroenteritA¤!). Adesea, aceasta constituie o sursA¤ de neJiniste si agitatie pentru mamA¤ si familie, care determinA¤ numeroase consultatii medicale, tratament antibiotic (inutil!) si, din nefericire, chiar intreruperea alimentatiei la sA¤n. De aceea, trebuie sA¤ se recomande cu insistentA¤ sA¤ nu se intrerupA¤ alimentatia la sA¤n; eventual, se poate administra calciu carbonic, cA¤te 0,5 g, de 3-4 ori/zi, inainte de fiecare al doilea supt.
Icterul laptelui matern (a se vedea modulul 23, "Icterele")
Hipogalactia maternA¤ si infectiile sA¤nului sunt complicata pro-priu-zise in alimentatia la sA¤n.
Hipogalactia maternA¤ este rareori primarA¤, mult mai frecvent fiind secundarA¤ (legatA¤ de starea fizicA¤, psihicA¤ si de dieta mamei si, cel mai adesea, de o tehnicA¤ alimentarA¤ deficitarA¤). Copilul nu creste in greutate, este infometat (agitat), are scaune rare si inchise la culoare, apoi dene somnolent si prezintA¤ semne de deshidratare. CA¤nd un nou-nA¤scut sau sugar mic alimentat la sA¤n nu tipA¤, nu are scaune si doarme mereu nu inseamnA¤ cA¤ este multumit, cum cred unele mame, ci dimpotrivA¤. acestea sunt semne care reclamA¤ inter-ventia promptA¤ a medicului.
Mastita si abcesul sA¤nului sunt consecinta suptului inadecvat cu staza lactatA¤, a A¼surilor si eroziunilor mamare. Ca tratament, se reco-mandA¤ oprirea temporarA¤ a alimentatiei la sA¤nul afectat (si hrA¤nirea copilului la celA¤lalt sA¤n sau cu alt lapte), repaus la pat, hidratare, evacuarea sA¤nilor, comprese umede/calde, analgezice, anA¼biotice (anti-staiilococice, cloramfenicol, telracicline - dupA¤ culturi/antibiogramA¤) si incizie, in caz de abces.
Adaosuri in alimentatia la sA¤n
La copil: tamina D, tamina Kj (fitomenadiona), eventual iluor.
Chiar la femeile cu un Status adecvat al taminei D, continutul in tamina D al laplelui uman este scA¤zut ativ cu nevoile sugarilor, a cA¤ror expunere la soare este limitatA¤. Expunerea la soare pentru a asigura nivelele serice normale de 25-hidroxicolecalciferol este de aproximativ 30 min./sA¤ptA¤mA¤nA¤ cA¤nd sugarii poartA¤ numai un scutec si 2 ore/sA¤ptA¤mA¤nA¤ cA¤nd sunt cornplet imbrA¤cali. Suplimenta-rea cu 400 UI tamina D/zi esle suAŸcientA¤ (unii sugari pot avea nevoi mai crescute).
Deoarece proteinele zerului din laptele uman includ carA¤usi/liganzi pentru minerale si Vitamine, sugarii alimentati la sA¤n nu necesitA¤ suplimentare cu Fe, Zn si majoritatea taminelor, in primele 6 luni de atA¤. DupA¤ 6 luni, sugan.il alimentat la sA¤n trebuie sA¤ primeascA¤ ali-mente bogate in fier cu mare biodisponibilitate sau sA¤ primeascA¤ suplimentare cu lier; de asemenea, poate fi suplimentat cu Iluor.
In general, in alimentatia la sA¤n nu este necesar un aport hidric suplimentar. Nu se vor da alte lichide/alimente (apA¤/ceai, suc de fructe etc), mai ales la nou-nA¤scut si sugarul mic. A da apA¤ sau supli-mente de formule de lapte inseamnA¤ a sabota alimentatia la sA¤n prin scA¤derea interesului sugarului pentru aceasta si reducerea consecu-tivA¤ a evacuA¤rii si productiei de lapte. Sugarul nA¤scut la termen, sA¤nA¤tos, nu are nevoie de nimic altceva decA¤t de alA¤ptare (la sA¤n).
La mamA¤. Pentru lactatie este necesar un aport suplimentar in dieta mamei de 500-800 kcal si 20 g proteine/zi. Mamele vegeta-riene trebuie sfA¤tuite sA¤ consume lapte si li se va da tamina B12, care se gA¤seste aproape exclusiv in produsele animale.

Rezultatele (avantajele) alimentatiei la sA¤n Pentru copil, alimentatia la sA¤n ad libitum, cu mese frecvente (minimum 8/24 ore) in primele zile de atA¤:
- limiteazA¤ scA¤derea ponderalA¤ postnatalA¤ si favorizeazA¤ cresterea ponderalA¤ precoce;


- favorizeazA¤ eliminarea meconiului;

- scade frecventa si importanta hipoglicemiei neonatale;
- diminueazA¤ severitatea "hipoprotrombinemiei iiziologice" neonatale si incidenta bolii hemoragice a nou-nA¤scutului;
- asigurA¤ protectie imunologicA¤ fatA¤ de infeetiile gastrointestinale s; respiratorii, ca si fatA¤ de reactiile alergice;
- se asociazA¤ cu o frecventa scA¤zutA¤ a problemelor de digestie si tran-zit intestinal, de colici abdominale;
- promoveazA¤ dezvoltarea fetei si a musculaturii acesteia, ajutA¤nd la dezvoltarea unei vorbiri corecte;
- promoveazA¤ securitatea emotionalA¤ a copilului si legA¤turile dintre mamA¤ si copil.


Pentru mamA¤:

- este o expericntA¤ relaxantA¤, plA¤cutA¤ fizic si emotional;


- ajutA¤ uterul sA¤ renA¤ rapid la mA¤rimea normalA¤;

- ajutA¤ la spatierea sarcinilor;
- este cea mai economicA¤ metodA¤ de alimentatie, chiar dacA¤ pentru lactatie este necesar un aport dietetic suplimentar.


Galerie de imagini si poze medicale: alaptarea la san


imagine cu alaptarea la sanimagine cu alaptarea la san imagini alaptarea la sanimagini/poza alaptarea la san


Alte materiale medicale despre: nutritia

Ati optat pentru alaptarea copilului dumneavoastra. La maternitate, v-ati familiarizat cu suptul. intoarsa acasa, ingrijiti-va sanii si hraniti-va cor [...]
Fie ca va hraniti copilul la san sau cu biberonul, aceste prime zile la maternitate vor constitui ocazia sa va familiarizati cu gesturile pe care le v [...]
Rezervele pe care copilul le are la nastere sunt deosebit de putine si el trebuie neintarziat pus la san sau la biberon, chiar daca e adormit. In [...]

Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre nutritia

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile