ExistA¤ riatii individuale importante in ceea ce priveste nece-sitA¤tile de aport alimentA¤r. Principalele motive pentru aceste riatii sunt diferentele ereditare in eficienta folosirii energiei, precum si unele obiceiuri sau traditii alimentA¤re. Aportul alimentA¤r este legat si de apetitul copilului, care la rA¤ndu-i este influentat de un mecanism reglator central (hipotalamic) si de deprinderile sau obiceiurile alimentA¤re. Conceptul de eficienta a utllizA¤rii energiei alimentA¤re expllcA¤ de ce copin cu dimensiuni corporale asemA¤nA¤toare pol creste normal, avA¤nd un aport energetic diferit.
Cel mal bun indicator de aport energetic alimentA¤r corespunzA¤tor, echilibrat, este rata de crestere a copilului.
Alimentatia la sA¤n (naturalA¤)
Clasic, prin alimentA¤re naturalA¤ se intelege
alimentatia copilului numai cu
lapte de mamA¤ in primele 4 luni de viatA¤, adicA¤ in perioada cA¤nd alimentatia copilului este exclusiv lactatA¤.
Laptele matern (uman)
Laptele matem se numeste Colostrum intre zilele 1 - 6 dupA¤ nastere, lapte de tranzitie Intre zilele 6- 14 si devine lapte matur dupA¤ 14 zile. Laptele de femeie este considerat a fi si trebuie sA¤ reprczinte alimentul ideal, exclusiv, al copilului in primele 6 luni de viatA¤. Alimentatia la sA¤n trebuie sA¤ fie puternic incurajatA¤ atA¤t pentru
alimentarea nou-nA¤scutu-lui la termen, cA¤t si a prematurului.
De ce, pe baza cA¤ror calitA¤ti laptele de mamA¤ este sau ar trebui sA¤ fie singurul aliment in primele luni de viatA¤ ? RA¤spunsurile pot fi rezumate astfei:
- prin compozitia sa biochimicA¤, laptele de mamA¤ este adaptat nevoilor nutritive si fiziologiei digestive ale nou-nA¤scutului si suga-rului - prematur sau la termen;
- pentru omologia de specie (mamA¤/sugar), prin factorii imuno-logici si tipul de florA¤ intestinalA¤ pe care-l induce; componentele sale imunochimice si celulare, ca si cele biochimice, sunt unice si benefice pentru sugar;
- prin riabilitatea si adaptarea permanentA¤ a secretiei lactate;
- prin alte proprietA¤ti/efecte: factorii de crestere ai laptelui uman, efectele
contraceptive ale alimentatiei la sA¤n si altele;
- prin legA¤turile senzoriale, afective si educative care se silesc intre mamA¤ si copil;
- prin raritatea inconvenientelor.
Compozitia biochimicA¤ a
laptelui matern (elul 1.8) Prin compozitia sa biochimicA¤, caracterizatA¤ printr-o concen-tratie crescutA¤ de
lipide si lactozA¤, cazeinA¤ scazutA¤,
minerale si osmolaritate scA¤zute, laptele matern scade nevoile nutritive ale
sugarului si faciliteazA¤ asimilarea. Compozitia laptelui de mamA¤ serveste drept referintA¤ pentru calculul nevoilor si silirea for-mulelor/lA¤pturilor de substitutie pentru sugar.
Continutul energetic si nutritiv al laptelui
Constituenti (la 100 mL) Lapte uman Lapte de cA¤
Colostrum Matur
Proteine (g) cazeinA¤
proteinele lactoserului: - AŸ-lactoglobulinA¤ - a-lactalbuminA¤ - lactotransferinA¤ - imunoglobuline (IgA) - lizozim
proteine solubile/cazeinA¤ 2,30-2,7 0 0,5 60/40 1,2(0,8-l,8) 0,4 0,6 0 0,35 0,1-0,2 0,1-0,2 0,05 60/40 (80/20) 3,5 2,9 0,6 0,36 0,15-0,18 0,02-0,05 0,003-0,05 urme 20/80
Lipide (g) acizi grasi saturati (%) acizi grasi nesaturati (%) AGS/AGNS acid linoleic (%) colesterol 2,3-3 3,8 (2,7-4,5) 45 46 1 6 0,03 3,5 74 24 3
