eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Regimuri alimentare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » regimuri alimentare

Regimul alimentar in diabetul zaharat

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Regimul alimentar in diabetul zaharat

Advertisements
Nu este de conceput un tratament al diabetului zaharat fara a se sili un regim alimentar foarte riguros.
Aceasta boala apare din cauza unor disfunctii in meolismul de glicoreglare prin factori multipli, care intereseaza in primul rand meolismul giucidic si in al doilea rand meolismul proteinic, lipidic, vitaminic si mineral.
Cu o patogenie foarte variata, prezenta de glucide in urina poarta numele de meliiurie si aceasta poate fi de mai multe feluri:


• glicozurie - cand in urina apare glucoza;

• lactozurie - cand in urina apare lactoza;


• galactozurie - cand in urina apare galactoza;

• levulozurie;
• pentozurie. Nu trebuie confundata melituria cu diabetul zaharat. Astfel,
lactozuria apare la femeile care alapteaza si este fara importanta.
Galactozuria poate aparea la bolnavii cu hipertiroidie, printr-o absorbtie exagerata a zaharului in intestin.
Levulozuria apare la bolnavii cu afectiuni hepatice prin deficit enzimatic, in fixarea fructozei ca glicogen.
Glicozuria poate aparea si in diabetul renal, care se mai numeste si diabet glicozurie, prin mecanism renal, o insuficienta renala tubulara proximala, o nefropatie tubulara proximala.
Diabetul zaharat, spre deosebire de meliturie, este o tulburare grava a meolismului giucidic, ce consta intr-un dezechilibru in mecanismul de producere si consum de glucoza.
Glicemia normala este mentinuta printr-un mecanism de conexiune inrsa: hiperglicemia produce o reactie hipogli-cemica prin declansarea de hormon insulinic la nilul pancreasului, iar hipoglicemia determina o reactie hipergli-cemica prin elaborarea unui hormon pancreatic, numit glucagon. Acest mecanism automat face ca cifra glicemiei sa se mentina constanta, indiferent de aportul exogen sau de consumul de glucoza din organism.
Sistemul de autoreglare a glicemiei mentine constant echilibrul dintre glicogeneza si glicoliza.
Hipotalamusul este centrul nervos care regleaza toate meolismele din organism, deci si meolismul giucidic.
Dintre glandele cu secretie interna, unele au rol hipergli-cemiant, asa este, de exemplu, hipofiza anterioara, medulo-suprarenala, corticosuprarenala si tiroida. De asemenea, si pancreasul are rol hiperglicemiant prin producerea de glucagon.
Sistemul hipoglicemiant este reprezentat in special de pancreas, care secreta insulina, si de hormonul splenic, paratiroide si epifiza.
Ficatul este rezerva de glicogen a organismului care. La nevoie, trimite in sange cantitatea de glucoza necesara pentru mentinerea constanta a acesteia. El contine 30% din depozitele de glicogen ale organismului si provine din alimentatie si dintr-un proces de neoglicogeneza din proteine si lipide.
Muschii contin 44% din cantitatea de glicogen a organismului.
Activitatea musculara duce la cresterea acidului lactic in sange, care este resintetizat de ficat in glicogen.
Unele vitamine au rol important in mentinerea normala a glicemiei - vitaminele Bl, B2, E. De asemenea, fosforul, zincul, fierul si potasiul.
Vitamina Bl are rol hipoglicemiant, scade glicozuria si acidoza diabetica.In mod normal, glucidele se absorb in intestin, trec prin peretele intestinal si ajung prin na porta in ficat, unde se depoziteaza, servind la sinteza glicogenului, iar apoi, prin defosforilare, sunt puse in circulatie.
Glucoza din sange este folosita de tesuturi cu degajare de energie si bioxid de carbon in proportie de 67%, iar restul se transforma in glicogen si acizi grasi. Cand se afla in exces, aceasta se transforma in lipide, ducand la obezitate.In diabetul zaharat se produce si o mobilizare a lipidelor tisulare, cu o crestere a lipemiei, care sunt oxidate de ficat sau sersc pentru neoglicogeneza.
Cand cantitatea de lipide oxidate este mare si aportul glucidic redus, se produce o crestere a cetogenezei hepatice, ce se traduce printr-o acetonemie si acetonurie, cu o stare de aci doza.
Proteinele in mod normal sunt hidrolizate in aminoacizi, care, trecand prin pilozitatile intestinale, ajung tot la ficat prin na porta, unde au rolul de sinteza si unde, de asemenea, pot fi transformate in glucide si lipide.In diabet, meolismul protidic este dereglat, avand loc o transformare incompleta a substantelor azotate, care raman in stadiul de aminoacizi, amoniac si creatina.
Toleranta aparenta la glucide a bolnavilor de diabet se afla and cantitatea in grame de glucide ingerate, cu cantitatea in grame de glucoza eliminata prin urina. De exemplu, la un bolnav care ingera in 24 ore 200 g glucide si care elimina prin urina 50 g glucide preformate, toleranta este de 150 g/zi.
Daca eliminarea de glucoza din urina este mai mare decat aportul alimentar, inseamna ca toleranta este negativa si ca bolnavul elimina glucoza nu numai din glucidele ingerate, ci si din glucidele rezultate din meolismul protidic sau lipidic din rezerle proprii ale organismului.
Pentru a afla toleranta reala a bolnavului la glucide, se instituie un regim cu o cantitate de glucide de asa maniera, incat sa dispara glicozuria, apoi sa crestem regimul in glucide, pana la reaparitia glicozuriei.
Se poate incepe cu un regim care cuprinde 100 g glucide, crescandu-se treptat cantitatea de glucide pana la reaparitia glicozuriei. Aceasta dieta contine: 1 ou, lapte - 200 ml, paine - 75 g, zarzavaturi cu un continut pana la 3% glucide - 400 g, cartofi - 100 g, fructe cu un continut pana la 10% glucide, came - 100 g, unt - 50 g, ulei - 20 g si branza telemea - 100 g. Acest regim asigura urmatorul aport de factori alimentari: 71,5 g proteine, 99,6 g glucide, 111,3 g lipide, in total 1674 -calorii.
Dupa ce s-a silit toleranta la glucide, se urmareste disparitia glicozuriei, silindu-se astfel un regim alimentar cu caracter definitiv. in general, se recomanda un regim hipocaloric si hiponutritiv pana la disparitia glicozuriei. Se pot intalni trei variante:


• ca glicozuria sa dispara cu usurinta;

• ca glicozuria sa dispara cu greutate;
• ca glicozuria sa nu dispara decat prin administrarea de medicamente.In primul caz, glicozuria dispare dupa un regim cu 25-30 calorii/kilocorp, adica pentru un bolnav de 65 kg - 1625-l950 de calorii. Acest regim trebuie sa cuprinda glucide in cantitate de 150 g, adica 2,5 g/kilocorp, proteine in cantitate de 65-97 g, adica 1,5 g/kilocorp, si lipide in cantitate de 90 g, adica 1,4 g/kilocorp. Aceasta dieta se compune din urmatoarele alimente: 1 ou, lapte - 250 ml, paine - 100 g, zarzavaturi cu pana a 3% glucide - 500 g, cartofi - 200 g fructe, cu pana la 10% glucide - 300 g, carne - 150 g, unt - 50 g, ulei - 20 g si branza de vaci - 150 g.
Se pot adauga fructe, zarzavaturi, cartofi sau paine, dupa nevoie sau dupa preferinta bolnavului.
Cand glicozuria scade, se reduce numarul de calorii, in special se reduc glucidele. Cantitatea de glucide se reduce de la cifra initiala de 100 g pe zi sau chiar mai putin. De mentionat ca in tot acest timp bolnavul trebuie sa stea in repaus.
O dieta care sa contina 100 g glucide, 100 g lipide si 60 g proteine se poate compune din urmatoarele alimente: lapte -200 ml, 1 ou, unt - 50 g, ulei - 15 ml, branza telemea - 100 g, zarzavaturi cu pana la 3 g glucide - 400 g, fructe cu 10% glucide - 200 g, paine - 75 g, cartofi - 100 g si carne - 50 g.
Un regim alimentar care sa cuprinda 75 g glucide, 100 g lipide si 60 g proteine poate fi alcatuit din urmatoarele alimente: lapte - 100 ml, 1 ou, unt - 50 g, ulei - 15 ml, branza telemea - 110 g, zarzavaturi cu pana la 3% glucide - 400 g, fructe cu 10% glucide - 250 g, paine - 75 g si carne - 75 g.In general, se da 1 g glucide pentru 3 g lipide. Cand toleranta la glucide creste, se adauga treptat cartofii, zarzavaturile si fructele, pana la reaparatia glicozuriei.
Cand dupa un regim hipocaloric si hipoglucidic nu dispare glicozuria, acetonuria persistand sau crescand, trebuie instituit tratamentul cu insulina.In general, pentru un diabetic, mentinerea unui echilibru nutritiv se face cu un aport mai redus de calorii (se admit in general 30 calorii pe kilocorp sau maximum 35 calorii pe kilocorp). Se suprima dulciurile concentrate, dulceata, marmelada, mierea, bomboanele si siropurile, se reduce cantitatea de paine, de biscuiti si de prajituri. Ratia minima de glucide este 1 g/kilocorp/zi.
Un aport crescut de proteine poate duce la acidoza, dar nici nu pot fi reduse ser, intrucat atunci se consuma din proteinele proprii (ele trebuie sa fie intr-o cantitate intre 1-l,5 g/kilocorp).

Lipidele trebuie sa fie consumate in cantitate de 1 g pe kilocorp (ele nu trebuie crescute, caci au rol citogen, mai mare decat al proteinelor).In mod normal, se admite ca la un diabetic proportia lipidelor fata de glucide sa fie de maximum 3/1.
Complexul de vitamine B trebuie sa fie mai mare decat la omul sanatos, caci la un diabetic exista un consum in exces.
Glucidele in alimentatia diabeticului trebuie sa fie procurate din zarzavaturi si fructe, cartofi si cereale. Sunt contraindicate: mierea, dulceata, siropurile si bomboanele.
Zarzavaturile sunt foarte indicate, caci asigura un aport scazut de glucide si au in acelasi timp un rol benefic prin faptul ca alcalinizeaza organismul, prin cantitati importante de vitamine si saruri minerale. Se recomanda in special: morcovi si sfecla, bogate in vitamina A si betanina, care au un efect lipotrop asupra ficatului.
Nu sunt recomandate legumele uscate, fasolea si mazarea boabe; se admit, in schimb, laptucile, patlagelele rosii, ardeiul gras, papadia, andile, conopida, varza, dovleceii, vinetele, ceapa si cartofii.
Zarzavaturile se pot consuma pana la 500 g in 24 ore, iar cartofii in jurul a 20 g pe zi.
Sunt permise toate fructele proaspete: visine, cirese, caise, prune, pepene, struguri.
Fructele uscate sunt contraindicate: prunele, caisele, stafidele, smochinele, curmalele, caci au un continut crescut in glucide. Nucile si alunele asigura un aport de lipide, dar sunt permise numai daca nu se depaseste procentul de lipide admis. Se reduce painea, recomandabil a se manca in special painea integrala pentru aportul sau in vitamina Bl. Se reduc, de asemenea, pastele fainoase. Trebuie stiut, de asemenea, ca orezul contine 75% glucide, de aceea se va manca numai in cantitatea de glucide admisa diabeticului. Este permis, in schimb, malaiul sub forma de mamaliga.
Proteinele se recomanda a fi consumate din lapte, iaurt, branzeturi, oua si carne. Ouale se pot consuma fierte, moi sau tari, jumari, omleta sau la prepararea altor alimente. Carnea poate sa fie de pasare, de peste, de vita, de porc, de miel, de berbec si poate fi consumata fiarta, fripta.
Sunt contraindicate sunca, mezelurile, pestele conservat si carnea conservata. Mazarea si fasolea asigura un aport crescut de proteine si, in plus, nu sunt cetogene. Lipidele trebuie consumate din unt, smantana, frisca, lapte si galbenus de ou, margarina si ulei.In limita alimentelor permise, se recomanda un regim cat mai variat, avand in dere ca trebuie tinut ani de zile. Diabeticul poate prezenta, de asemenea, si alte boli, cum ar fi: obezitate, hipertensiune arteriala, scleroza renala, infectii dirse cutanate si viscerale, tuberculoza, nevrite si nevralgii - de aceea regimul alimentar trebuie individualizat de la caz la caz.
Bolnavul cu diabet zaharat mai poate sa prezinte arterita, artrita, guta, artroza, spondiloza - de aceea tratamentul dietetic trebuie sa tina cont de acestea.
Diabetul zaharat se decompenseaza atunci cand apare o infectie sau o interntie operatorie.



Alte materiale medicale despre: Regimuri alimentare

Se considera a fi un copil slab acela a carui greutate este inferioara cu mai mult de 15% fata de limita inferioara normala. Cand greutatea este sub 3 [...]
Diabetul hipofizar se intalneste la bolnavii cu gigantism si cu sindromul Cushing, ce se datoreaza unui ademon bazofil de hipofiza. Hipofiza inhiba s [...]
Aceasta forma de gastrita este insotita de cresterea aciditatii gastrice, de o hiperclorhidric. Se intalneste frecvent la cei ce fumeaza, la cei ce co [...]

Despre regimuri alimentare

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact