Corpul nostru s-a dezltat pe baza unor cantitati mici de dulciuri bogate in carbohidrati, in special miere si fructe. Dar acestea erau rare si pe sezoane: atat de rare, incat picturile rupestre ni-i infatiseaza pe stramosii nostri riscand sa starneasca mania stupului si facand eforturi considerabile ca sa fure doar un strop din acest sirop dulce. Chiar si astazi triburile de vanatori-culegatori gasesc miere doar cateva luni pe an.
Acum, intr-o singura zi, fiecare dintre noi mananca mai mult zahar rafinat decat mancau stramosii nostri toata viata lor. Cele mai recente statistici arata ca numai in America producem suficient zahar pentru ca fiecare barbat, femeie si copil sa manance anual 69 de kilograme de dulciuri rafinate. Inclusiv zahar tos, sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza, dextroza, si altele. Asta inseamna ca fiecarui locuitor ii revin anual cu 11 kilograme mai mult decat in 1980. Nu tot acest zahar este consumat, dar conform studiilor de nutritie, americanul consuma in medie cel putin 20 de lingurite de zahar rafinat pe zi, sau aproximativ 16-20 la suta din totalul de calorii. Asta inseamna cam 146 000 de calorii din zahar pe an, ceea ce echivaleaza cu energia necesara ca sa faci un maraton pe saptamana, pe tot parcursul anului.
Teama americanilor de grasimi a insemnat un impuls dat industriei zaharului, asa cum s-a intamplat si cu cariile noastre. Pentru deserturile fara grasimi se foloseste mai mult zahar, care trebuie sa suplineasca aroma care se pierde prin indepartarea grasimilor. Dar si non-deserturile sunt dulci. Unele iaurturi cu fructe contin echivalentul in zahar al unei acadele si o portie de fulgi de ovaz cu adaos de mere si scortisoara contine pana la opt lingurite de zahar. Chiar si o portie de fasole are peste trei lingurite de zahar. Multe mancaruri procesate, de la sosurile pentru salate si cereale pana la sosul pentru shete si tot felul de chips, contin zahar.
Cercetatorii nu au cazut inca de acord daca zaharul proaca in mod direct boli sau obezitate. Totusi, un singur lucru nu intra in discutie: de fiecare data cand puneti gura pe dulciuri, ratati sansa de a manca in armonie cu mostenirea genetica datorita careia ati eluat. Un studiu facut la Tulane University din New Orleans arata ca acei copii care mananca mult zahar consuma mult mai putine proteine, vitamine si minerale. Un alt studiu facut la North Dakota State University a demonstrat ca, daca se mareste consumul de zahar, scade absorbtia de proteine, vitamine B, fier, magneziu si vitamine D si E. Dr. Krebs-Smith si colegii sai au observat ca ultimele studii ale Departamentului de Supraveghere a Agriculturii si a Absorbtiei de Mancare per locuitor al SUA, demonstreaza ca in randul paturilor sarace o persoana dintr-o suta nu se hraneste conform standardelor minime. Cu toate acestea obezitatea creste, iar fiecare american cantareste astazi cu aproape 35 de kilograme mai mult decat acum un deceniu. Faptul ca mancam alimente bogate in calorii, asa cum sunt dulciurile, contribuie cu siguranta la malnutritie, chiar in conditii de supranutritie.

Cum sa bei din raul vietii

Trupurile noastre contin apa mai mult decat orice altceva. De fapt, intre 50 si 70 la suta din corpul uman este apa, procentul depinzand de cate kilograme si cata grasime avem pe oase, si de cata masa musculara. Peste 85 la suta din sange, 70 la suta din muschi si 75 la suta din creierul nostru o formeaza apa. Apa inconjoara si umple fiecare celula din corpul nostru. Apa actioneaza ca un solvent, racitor, lubrifiant si agent de transport. Este neie de ea pentru a regla temperatura corpului, sa indeparteze componentele de meolism sau componentele toxice, sa transporte factorii nutritivi, sa mentina lumul sangelui si al limfei si ofera mediul in care se petrec miliardele de reactii chimice din corpul nostru. Apa ne ajuta chiar sa evitam oboseala, pastreaza umiditatea pielii, potoleste accesele de foame si ne ajuta astfel sa ne tinem greutatea sub control. Patricia, care a adoptat dieta pe care o propun in aceasta sectiune, a remarcat: "De multe ori am descoperit ca, de fapt, imi era sete atunci cand ma gandeam ca iam sa mananc, asa ca daca ai la indemana o cana cu apa, e o modalitate grozava de a scapa de caloriile nedorite si de mancare."
Fiecare sistem principal din corpul nostru incepe sa cedeze atunci cand nu avem apa. De exemplu, daca muschii pierd numai 3 la suta din apa pe care o contin, ei pierd pana la 10 la suta din puterea de a se contracta si 8 la suta din viteza. Scad timpii de concentrare si de reactie. Forta si rezistenta la boli sunt si ele compromise. "Corpul pur si simplu o sa refuze sa mai functioneze normal fara apa. Nu mai poate sa scape de deseuri, asa ca toxinele se acumuleaza. Celulele nu pot functiona bine, atunci cand este tulburat echilibrul apei", ne previne Nancy Clark, M.S., R.D., instructor nutritionist la SportsMedicine Brookline, din Brookline, Massachusetts.
Corpul nostru are neie de apa mai mult decat de orice altceva, cu exceptia oxigenului. Ne-am dezltat beneficiind de ambele din belsug. Toata apa de care are neie corpul nostru trebuie sa provina din alimentele pe care le mancam si din lichidele pe care le bem. Pentru ca eliminam zilnic aproximativ 5 cani de apa numai prin urina, ca sa nu mai punem la socoteala ce pierdem prin transpiratie si respiratie, trebuie sa inlocuim aceasta apa, band in fiecare zi aceeasi cantitate sau chiar mai multa. Atata vreme cat esti sanatos, este aproape imposibil sa bei prea mult din aceasta bautura datatoare de viata.
Astazi suntem mai preocupati sa ne udam gazonul decat sa ne hidratam pe noi insine. Bauturile racoritoare sunt preferate apei, iar consumul lor il depaseste pe cel de apa, lapte, cafea, ceai, suc de fructe sau orice alta bautura. In timp ce corpul nostru s-a dezltat avand la baza apa, omul obisnuit din zilele noastre toarna pe gat peste 156 de litri de sucuri in fiecare an. "Copin isi iau 8 la suta dintre calorii din sucuri, ceea ce este o cantitate enorma", ne previne William Dietz, M.D., Ph.D., director de nutritie si activitate fizica pentru Centers for Disease Control and Prevention din Atlanta. Bauturile racoritoare ne dau numai calorii, si ele fie inlocuiesc factorii nutritivi de care avem neie, fie sunt consumate in exces fata de neile noastre de calorii, crescand rata obezitatii. Daca sunt cafeinizate, bauturile racoritoare au un efect usor deshidratant, crescand de fapt neia noastra de ceea ce ar trebui sa bem inca de la inceput - apa.