eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Oftalmologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » oftalmologie

Corneea - traumatisme corneene si afectiuni inflamatorii

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

CORNEEA

Corneea reprezinta portiunea transparenta a tunicii externe (sclero-corneea),cu putere refringenta, localizata in zona anterioara a globului ocular.

Embriologie

Epiteliul coreean provine din ectoderm, in saptamanile 45 de viata intra-uterina restul straturilor provenind din mezoderm.

Particularitati anatomice

Corneea prezinta o fata anterioara convexa, lucioasa, care vine in raport cu fata posterioara a pleoapelor cand ochiul este inchis si cu mediul exterior cand pleoapele sunt deschise; puterea dioptrica a fetei anterioare este de + 48 dsf. Fata posterioara a corneei este concava, cu o putere dioptrica de 6 dsf, astfel ca puterea refringenta totala a corneei este de + 42 dsf.

Corneea este delimitata de jur imprejur de limbul sclerocorneean, la nivelul caruia se continua cu sclerotica. La nivelul limbului, intre sclerotica si cornee exista o continuitate anatomica, straturile externe ale sclerei depasesc corneea, asa ca ea vine ancorata in sclera ca sticla in rama ceasornicului.

Din punct de vedere histologic, la nivelul corneei se disting 5 straturi (.10.1):

-          epiteliul anterior pluristratificat, cu celule pavimentoase dispuse anterior si celule cilindrice in profunzime;

-          membrana Bowmann , elastica localizata anterior sub epiteliu;

-          parenchimul corneei, format din numeroase fibrile conjunctive fine, dispuse paralel, constituind lamele corneene, intre care se gasesc celule stelate cu prelungiri ramificate numite cheratoblasti, care se anastomozeaza cu prelungirile altor celule vecine; dispozitia arhitecturala regulata a fibrilelor corneene fac posibila transparenta corneei;

-          membrana Descemet este o membrana omogena si elastica, foarte rezistenta, care are capacitatea de regenerare atunci cand este distrusa.

-          endoteliul posterior este format dintr-un singur strat de celule turtite.

. 10.1 Structura histologica a corneei

Vascularizatie si inervatie

Corneea normala nu contine vase sanguine sau limfatice; vasele de neoformatie la nivelul corneei sunt totdeauna patologice. Limfa circula liber prin spatiile lacunare determinate de intretaierea fibrilelor corneene.

Inervatia este foarte bogata, corneea fiind unul dintre cele mai sensibile organe din corp. Nervii senzitivi ai corneei apartin trigemenului (nervul V); ei ajung la nivelul corneei prin intermediul nervilor ciliari. Odata patrunsi in cornee, fibrele nervoase isi pierd mielina si dau nastere la doua plexuri, unul sub membrana Bowmann, altul la nivelul subepitelial. Din acestea numeroase ramuri nervoase inainteaza intre celulele epiteliale si termina prin terminatiuni libere sau sub forma de butoni.

Nutritia corneei este asigurata prin circulatia lichidelor nutritive in spatiile lacunare, lichide provenind prin filtratie din vasele conjunctivale si sclerale perilimbice, precum si prin patrunderea umorii apoase din camera anterioara.

Metode de examinare

Examinarea corneei se poate face direct datorita localizarii anterioare a acesteia; examinarea la lumina naturala poate pune in evidenta leziunile de la nivelul corneei. Examenul biomicroscopic releva elementele de detaliu sau evidentiaza leziunile mai fine. De asemenea evidentierea corpilor straini corneei se face biomicroscopic.

Pentru aprecierea cat mai exacta a ulceratiilor corneene, colorarea acestora cu coloranti vitali este o metoda foarte utila, deoarece colorantul se infiltreaza in cele mai fine leziuni, punandu-le in evidenta.

______________________________________________________________

PATOLOGIA CORNEEI

______________________________________________________________

CLASIFICARE

I. Afectiuni congenitale

II.                Traumatisme corneene

- erozii

- contuzii

- plagi

- corpi straini

- arsuri

III.             Afectiuni inflamatorii (cheratite)

a. infectioase

bacteriene

         superficiale

- ulcerul serpiginos

- ulcere marginale in conjunctivite

         profunde

- cu evolutie acuta (abcesul corneean)

- cu evolutie cronica (parenchimatoase sau interstitiale)

virale

         superficiale

- cheratita herpetica

- cheratita zoosteriana

         profunde

- cheratoendotelita

b. cheratite neurotrofice

c. cheratite imunoalergice

IV.              Degenerescente corneene

epiteliale

parenchimatoase

endoteliale

V.                 Tumori corneene

Benigne - dermoid

- papilom

Maligne - sarcom

- epiteliom

______________________________________________________________

AFECTIUNI CONGENITALE

Microcorneea corneea cu diametru sub 10-l1 mm.

Megalocorneea corneea cu diametru peste 13 mm.

Cheratocon congenital corneea deformata central, prezentand o proeminenta conica localizata central.

Cornee a cornee a carei curbura anterioara este diminuata, prezentand o refractie scazuta.

Embriotoxon posterior corespunde unei hipertrofii a liniei Schwalbe , care devine proeminenta in camera anterioara.

_________________________________________________________

TRAUMATISME CORNEENE

Eroziile corneene

Sunt pierderi de substanta la nivelul straturilor superficiale ale corneei, care in general se vindeca spontan; procesul de vindecare este grabit de ocluzia ochiului sub pansament.

Sunt produse in general in context traumatic (diferite fragmente care ajung accidental la nivelul ochiului); deosebit de important este de a extrage particulele straine localizate sub pleoapa superioara, care prin grataj pot sa genereze ulceratii corneene). Uneori eroziile sunt produse de orientarea vicioasa a cililor (trichiazis).

Subiectiv, pacientul acuza lacrimare, senzatie de corp strain si fotofobie.

Tratamentul consta in instilatii cu atropina, antiseptice si dionina, pansament ocular si eliminarea corpilor straini.

Plagile corneene

Pot fi neperforante si perforante, gravitatea deosebita a celor din urma fiind legata de deschiderea globului ocular, cu infectarea mediilor intraoculare.

-          plagile corneene nepenetrante

Apar in context traumatic, fiind produse de particule vegetale, sticla, etc; camera anterioara nu este deschisa, astfel incat complicatiile septice sunt mai rare; pacientul trebuie insa urmarit pana la refacerea tuturor straturilor corneene sub profilaxie locala cu antibiotice.

-          plagile corneene penetrante

Sunt produse de obiecte taioase sau ascutite care determina deschiderea camerei anterioare, expunand la infectii intraoculare. In momentul producerii perforatiei, umoarea apoasa iese din glob, iar bolnavul simte un lichid cald pe fata. Acuitatea vizuala scade brusc, iar durerea oculara este foarte intensa.

Din punct de vedere obiectiv, camera anterioara diminua in profunzime, iar irisul se inclaveaza in plaga corneeana, determinand deformarea pupilei.

Complicatiile infectioase sunt cele mai frecvente:

-          irita si iridociclita exogena;

-          endoftalmie sau panoftalmie.

Un element de gravitate este retentia corpilor straini intraoculari, care agraveaza fenomele inflamatorii si infectioase.

Tratamentul este de urgenta si consta in sutura plagilor cu fire monofilament; postoperator se indica instilatii cu atropina si hidrocortizon, antibioterapie locala sub forma de instilatii si injectii subconjunctivale; general antibiotice injectabile si antiinflamatorii steroidiene sau nesteroidiene. Totdeauna este necesara profilaxia tetanosului (vaccinare ATPA). La plagile cu retentie de corpi straini intraoculari, trebuie efectuata de urgenta extractia corpilor straini.

Corpii straini corneeni

Sunt frecventi si pot fi de natura diferita: particule de metal (span), particule de carbune, particule vegetale, insecte etc ( sa).

Pacientul acuza durere oculara cu senzatie de corp strain, congestie oculara, lacrimare si blefarospasm. Examenul biomicroscopic permite localizarea corpului strain si extractia acestuia dupa o simpla anestezie de suprafata (instilatii de xilina, ametocaina, xilocaina).

Daca corpul strain este localizat profund, atunci extractia se face in sala de operatie, cu electromagnetul in cazul in care este metalic; daca corpul strain proemina in camera anterioara se poate efectua o incizie a corneei la limb, impingandu-se cu spatula din posterior catre anterior, sau se pot diseca pe rand straturile corneene din jurul corpului strain pentru a facilita o extractie a acestuia cu pensa.

Arsurile corneene

In functie de tipul agresiunii pot fi:

-          termice ( prin flacara sau prin metale topite)

-          chimice (cu acizi sau cu baze).

      Arsuri termice

Arsurile produse prin flacara

Au in general un pronostic mai favorabil, leziunile fiind de suprafata, datorita reflexului de clipit; mai grave sunt leziunile de la nivelul fetei si pleoapelor, corneea fiind in general protejata. Tratamentul se face cu dionina cu efect cicatrizant si coliruri cu antibiotice in scop profilactic.

Arsuri prin metale topite

De asemenea arsurile prin metale topite nu prezinta o gravitate deosebita, datorita reflexului de clipire, in special pentru metalele care au o temperatura mai joasa de topire. In contact cu lacrimile, metalul se solidifica imediat si se muleaza in sacul conjunctival, fara antrena leziuni corneene grave. Metalele cu temperaturi de topire ridicate, in contact cu corneea produc necroze corneene, ce pot determina perforatia corneei.

      Arsuri chimice

Arsurile cu acizi (acid sulfuric, acid azotic) prezinta o gravitate mai redusa, deoarece in evolutie produc la nivelul corneei o necroza de coagulare care determina o autolimitare a procesului, prin faptul ca toxicul nu poate sa patrunda mai profund de aceasta zona. Astfel leziunea nu se agraveaza pe parcurs.

Spre deosebire de acizi, bazele determina o necroza de lichefiere la nivelul corneei, care face posibila patrunderea toxicului din aproape in aproape, avand ca urmare agravarea leziunii in zilele urmatoare accidentului. Cele mai frecvente arsuri corneene cu substante bazice sunt arsurile cu var, cu amoniac sau cu carbid.

Din punct de vedere subiectiv, pacientul acuza durere oculara intensa, scaderea acuitatii vizuale, lacrimare, blefarospasm.

Din punct de vedere obiectiv, congestia pericheratica este foarte intensa, iar in unele zone are aspect palid-cenusiu cu zone de necroza; corneea devine tulbure, cu ulceratii de diferite dimensiuni, ale caror margini sunt foarte infiltrate.

Tratamentul este de urgenta, spalaturile abundente trebuind sa fie efectuate pe loc, sau la primul punct medical de prim ajutor. Toate particulele solide trebuie indepartate mecanic (cu tifon), inainte de inceperea spalaturilor oculare. Este mai eficient daca in lichidul de spalare se folosesc acizi foarte diluati in cazul arsurilor cu baze si invers solutii cu substante bazice diluate in cazul arsurilor cu acizi, ca substante cu efect neutralizant.

In clinicile de specialitate, se completeaza spalaturile oculare si se efectueaza tratament local cu atropina, dionina, vitamina B2 si glucoza; injectiile subconjunctivale cu sange heparinat sunt eficiente in cazurile in care necroza conjunctivala perturba nutritia corneeana. Pansamentul ocular are efect favorabil. Pacientul este spitalizat pana la epitelizarea totala a corneei.

In cazurile in care la nivelul corneei raman leucoame corneene importante, se va recurge in timpul al doilea la blefarorafie perforanta.

______________________________________________________________

AFECTIUNI INFLAMATORII

Inflamatiile corneei se numesc cheratite, avand ca principal semn obiectiv pierderea transparentei corneene intr-o zona, datorita infiltratiei de leucocite din vasele conjunctivale si cheratoblasti proveniti din inmultirea celulelor corneene.

Din punct de vedere subiectiv datorita infiltratiei corneene se produce scaderea acuitatii vizuale, la care se asociaza durere oculara si congestie oculara; pacientul prezinta de asemenea fotofobie si lacrimare.

v      CHERATITELE BACTERIENE

Sunt inflamatii corneene in care procesul inflamator trece in stadiul de supuratie, de aceea vechea denumire utiliza termenul de cheratite supurative. In functie de localizarea procesului inflamator, ele pot fi superficiale si profunde.

1. Formele superficiale

Aceste forme se caracterizeaza prin inflamatie corneeana care debuteaza in zonele superficiale ale corneei, evoluand catre ulceratie. In zona corneeana in care au patruns agentii microbieni, se produce infiltratia corneei, cu predominanta de polinucleare; zona de infiltratie se prezinta ca o pata albicioasa la inceput, devenind apoi galbuie si acoperita de secretii purulente. Acuitatea vizuala este modificata in raport cu sediul infiltratiei corneene si cu gradul de infiltratie al acesteia.

Din punct de vedere etiologic, cheratitele bacteriene superficiale pot fi produse prin inocularea directa a germenului patogen direct in cornee, datorita unei solutii de continuitate, care poate fi o simpla leziune epiteliala, sau pot fi datorate proarii procesului inflamator de la o infectie de vecinatate, cel mai frecvent de la o conjunctivita bacteriana purulenta.

Procesul de suprainfectie este favorizat de existenta unei dacriocistite cronice, care face sa creasca septicitatea lacrimilor, cu suprainfectia leziunilor traumatice, care in mod normal ar avea o evolutie favorabila de epitelizare in 1-2 zile.

      Ulcerul cu hipopion (ulcerul serpiginos)

Se mai numeste si ulcerul seceratorilor, deoarece este mai frecvent la populatia care lucreaza in mediu agricol, fiind produs de microtraumatimele corneene in timpul activitatii rurale. Leziunea epiteliala se suprainfecteaza de regula de la o dacriocistita cronica asociata. Cei mai frecventi germeni implicati sunt stafilococul, pneumococul, streptococul. Cele mai grave infectii sunt produse de bacilul piocianic si se produc in mediu intraspitalicesc.

Din punct de vedere subiectiv, pacientul se prezinta pentru scaderea acuitatii vizuale la ochiul afectat, durere si congestie oculara, lacrimare si fotofobie.

Din punct de vedere obiectiv, ulceratia se prezinta la debut ca o infiltratie albicioasa-galbuie a corneei, care retine colorant in zona centrala (zona de ulceratie). Ulceratia se evidentiaza prin instilatia de coloranti vitali la nivelul corneei (fluoresceina, albastru de metilen, roz begal). Ulceratia este acoperita de secretie si are tendinta de a progresa atat in suprafata cat si in profunzime, in cazuri neglijate determinand perforatia corneei. In camera anterioara apare exsudat (hipopion) care se depune decliv, cu margine de demarcatie orizontala ( sa).

Complicatiile sunt cu atat mai grave cu cat pacientul se prezinta mai tardiv la medic: irita sau iridociclita exogena,perforatia corneeana, endoftalmie, panoftalmie.

Vindecarea ulceratiei corneene in cazul evolutiei favorabile se face prin aparitia unei cicatrici corneene alb sidefii, numita leucom corneean, care determina scaderea in diferite grade a vederii.

Tratamentul este de urgenta si consta in tratament local si general.

Tratamentul local consta in instilatii cu atropina, dionina si antibiotice si injectii subconjunctivale cu atropina si antibiotice, pansament ocular.

Tratamentul general se face cu antibiotice, care se aleg conform antibiogramei. Continuarea tratamentul se face pana in momentul reepitelizarii totale a ulceratiei corneene si disparitiei exsudatului din camera anterioara.

      Ulcerele marginale ale corneei

Apar de regula in conjunctivitele purulente neglijate, in care se produce infiltratia zonei perilimbice a corneei, cu suprainfectia acesteia cu germenii care au determinat conjunctivita. Zonele de infiltratie sunt multiple (2-4), sunt mici si de culoare albicioasa; fixeaza colorant superficial.

Tratamentul profilactic consta in tratamentul corect si precoce al conjunctivitelor bacteriene. Tratamentul curativ consta in instilatii cu atropina si antibiotice conform antibiogramei; nu este recomandat pansamentul ocular, datorita acumularii secretiilor oculare.

2.      Forme profunde

q       Supurative

      Abcesul corneean

Este o afectiunea supurativa a corneei mai rara, caracterizata de prezenta intre straturile corneei a unei colectii purulente bine delimitate. Corneea din jurul abcesului corneean este intens infiltrata, de asemenea si epiteliul corneean care acopera zona abcesului.

Subiectiv pacientul acuza dureri oculare intense, scaderea marcata a acuitatii vizuale, fotofobie, lacrimare.

Obiectiv, la biomicroscop se constata colectia purulenta in profunzimea corneei de culoare albicioasa-galbuie, de forma discoidala; congestia pericheratica este foarte intensa. Se poate complica cu panoftalmie, prin deschiderea abcesului in camera posterioara.

Tratamentul consta in antibioterapie locala sub forma de injectii subconjunctivale si generala, conform antibiogramei; se asociaza instilatii cu atropina si dionina. In unele situatii este necesara incizia corneei cu evacuarea abcesului.

q       Nesupurative (cheratite parenchimatoase)

Cheratitele parenchimatoase sau interstitiale sunt cheratite profunde, caracterizate prin infiltratia parenchimului corneean, fara afectarea epiteliului suprajacent si fara tendinta la supuratie. Natura lor este endogena, cele mai importante etiologii actuale fiind etiologia sifilitica si tuberculoasa.

      Cheratita parenchimatoasa sifilitica

Apare mai ales in sifilisul congenital (90% din cazuri), fiind caracterizata de:

- infiltratie corneeana de tip profund, fara tendinta la supuratie sau ulceratie a epiteliului corneean;

-          bilateralitate;

-          afectarea varstelor tinere (copii si adolescenti)

Din punct de vedere clinic, trebuie cautate la acesti copii si stigmatele sifilisului congenital: triada Hutchinson (leziuni dentare ale incisivilor, surditate si cheratita parenchimatoasa), frunte olimpiana, nas in sea, ragade peribucale, tibii in iatagan.

In cazul sifilisului dobandit, cheratita apare in stadiul de sifilis secundar si cel mai adesea este unilaterala.

La toti bolnavii cu cheratita parenchimatoasa sifilitica reactia Bordet Wassermann in sange este intens pozitiva.

Boala, care in total dureaza cateva luni, evolueaza in 3 perioade:

-          perioada de infiltratie debuteaza printr-o tulburare a transparentei corneeane, localizata in centrul sau la periferia corneei; globul ocular prezinta congestie pericheratica;

-          perioada de vascularizatie incepe dupa cateva saptamani, fiind caracterizata prin invazia corneei de vase de neoformatie care dau corneei un aspect rosietic; vasele sunt de tip profund, avand aspect de fire de matura, care nu se ramifica si nu se anastomozeaza intre ele; cu cat vascularizatia este mai intensa, prognosticul este mai favorabil;

-          perioada de regresie incepe dupa alte cateva saptamani si se caracterizeaza prin resorbtia infiltratelor si retragerea vaselor de neoformatie; congestia oculara si tulburarile subiective diminua in aceasta perioada.

Din punct de vedere anatomopatologic, infiltratiile corneene sunt formate din aglomerari de limfocite si celule mononucleare.

Tratamentul local consta in instilatii de corticosteroizi si injectii subconjunctivale de corticosteroizi, cicloplegice pentru a evita aparitia iritei.

Tratamentul etiologic general include tratamentul cu penicilina in doze progresiv crescatoare pentru a evita aparitia fenomenului Herxheimer.

      Cheratita parenchimatoasa tuberculoasa

Este mult mai rara decat cheratita din sifilisul congenital, frecvent fiind secundara unei inflamatii iridociliare de natura tuberculoasa. Se prezinta ca o cheratita profunda cu aspect nodular, mai frecvent monolaterala (mici noduli intraparenchimatosi) si vase profunde cu dispozitie anarhica.

Evolutia este mai lunga si fenomenele reactionale sunt mai reduse decat in cazul cheratitei sifilitice. Tratamentul local consta in instilatii cu atropina si cortizon, iar general tratament antituberculos.

v      CHERATITELE VIRALE

A.     Forme superficiale

Cheratita herpetica

Cheratita herpetica este produsa prin infectarea epiteliului corneean cu virusul herpetic de tip I, mult mai rar cu virusul herpetic tip II care are tropism genital.

Din punct de vedere subiectiv se caracterizeaza prin scaderea acuitatii vizuale, durere oculara si fenomene congestive oculare; se poate asocia fotofobie si lacrimare.

Examenul obiectiv releva dupa coloratia cu fluoresceina sau cu albastru de metilen, o ulceratie dendritica (aspect de ramurica - sa); marginile ulceratiei sunt subminate, astfel incat coloratia este mai intensa in centrul leziunii si mai putin intensa la marginile acesteia, unde colorantul se insinueaza sub epiteliu. Se asociaza de hipoestezie corneeana. In unele situatii ulceratia este mai intinsa in suprafata avand aspect de harta geografica.

Afectiunea are caracter recidivant, recidivele fiind in general legate de perioadele de scadere a imunitatii generale.

Complicatiile sunt in general legate de inflamatia iridociliara (iridociclita sau segmentita anterioara virala), in cazuri exceptionale pot apare perforatii corneene.

Tratamentul local consta in instilatii de atropina (efect midriatic si cicloplegic) si dionina (cu efect cicatrizant). Deosebit de utile sunt colirurile sau pomezile cu antivirale (Acyclovir), in unele situatii antiviralele fiind indicate si pe cale generala.

Cheratita zosteriana

Este determinata de infectia cu virusul varicella-zoster, care determina varicela la copii si zona-zoster la varstnici; in zonazoster oftalmica, virusul se cantoneaza la nivelul ganglionului Gasser; boala este declansata in general in perioadele de scadere a rezistentei organismului, prin reactivarea virusului ramas in stare latenta in organism.

Diagnosticul clinic este in general usor de pus, datorita leziunilor tegumentare caracteristice localizate la nivelul pleoapei superioare, a fruntii si la nivelul vertexului, leziuni care sunt delimitate strict la nivelul liniei mediane ( afectiuni palpebrale).

Starea generala a pacientului este foarte alterata, cu cefalee intensa, febra si hiperestezie tegumentara. Durerile pe care pacientul le acuza sunt atroce.

Prezenta leziunilor culare pe varful nasului (semnul Hutchinson) anunta aparitia complicatiilor oculare. Acestea sunt in general frecvente: iridociclita zosteriana, corioretinita, nevrita optica, paralizii oculomotorii.

Cheratita din zona oftalmica este foarte asemanatoare cu cea herpetica, leziunile fiind in general cu aspect dendritic.

Tratamentul este acelasi ca in cazul cheratitei superficiale herpetice, tratamentul cu antivirale administrat pe cale locala si generala este foarte benefic.

B.     Forme profunde

Cheratoendotelita

Cheratoendotelita reprezinta inflamatia corneei in toate straturile, etiologia fiind mai ales herpetica. Mai rar este implicat virusul varicela-zoster.

Semnele subiective sunt scaderea acuitatii vizuale, dureri oculare intense si congestie oculara.

Examenul obiectiv releva ingrosarea accentuata a corneei in zona centrala, corneea ajungand la acest nivel la de doua ori grosimea normala; aspectul infiltratiei este discoid. Pe fata posterioara a corneei se depun precipitate fine. Uneori se asociaza reactie iridociliara.

Tratamentul consta in instilatii de atropina si dionina; saptamanal, injectii subconjunctivale de hidrocortizon; medicatie antivirala administrata pe cale generala are efect favorabil. In formele care evolueaza cu leucoame intinse se efectueaza cheratoplastie perforanta, dupa terminarea episodului inflamator.

v      CHERATITE TROFICE

      Cheratita lagoftalmica

Apare la persoanele cu paralizie periferica de facial, afectiune in care ocluzia fantei palpebrale este incompleta, astfel incat o portiuni din jumatatea inferioara a corneei raman permanent descoperita; poate sa apare de asemenea la pacientii cu ectropion cicatricial, precum si la pacientii cu exoftalmie maligna sau cu tumori retrobulbare, cand datorita protuziei oculare, fanta palpebrala nu se inchide complet in cursul ocluziei palpebrale. Atunci cand pleoapele nu acopera complet corneea, aceasta nu mai este umectata suficient, se usuca si epiteliul se exfoliaza. Ulceratia lagoftal-mica se produce totdeauna in partea inferioara a corneei si este de obicei progresiva.

Tratamentul consta in aplicatii locale de atropina si dionina si inchidere provizorie a fantei palpebrale prin blefarorafie, pana cand afectiunea care a produs cheratita este rezolvata.

Corp strain coreean neglijat, cu cheratita fasciculara

Ulcer cu hipopion

PLANSA II AFECTIUNILE CORNEEI

Cheratita herpetica-aspect dedritic

Carcinom spinocelular

      Cheratita neuroparalitica

Este considerata o afectiune de natura trofica a corneei, determinata de leziuni la nivelul ganglionului Gasser, in unele situatii aparute in contextul unor interventii chirurgicale pe nervul trigemen (neurectomia retrogasseriana).Clinic, corneea prezinta o ulceratie progresiva, cu zona de infiltratie perilezionala, indolora; caracteristic pentru cheratita neuroparalitica este hipoestezia pana la anestezia corneeana.

Tratamentul consta in aplicatii locale de atropina, dionina, vitamine din grupul A si B, pansament ocular pana la reepitelizarea completa a ulceratiei.

      Cheratomalacia

Este o afectiune determinata de o deficienta a vitaminei A, care determina leziuni carentiale ale corneei, manifestate prin:

-          xeroftalmie cu uscarea corneei si a conjunctivei;

-          cheratomalacie cu necroza corneeana difuza.

Apare la nou-nascuti si copin mici cu distrofie accentuata. La nivel ocular, afectiunea debuteaza prin infiltratii centrale sau periferice, cu vase de neoformatie care depasesc limbul. La nivelul corneei apare necroza epiteliala care evolueaza progresiv, fara fenomene inflamatorii evidente. De regula ulceratiile corneene se suprainfecteaza ducand la distrugerea corneei devitalizate.

Tratamentul consta in instilatii de dionina si vitamine din grupul A si B; se asociaza vitaminoterapie generala, dializate proteice.

      Cheratita din sindromul Sicca

Se produce datorita hiposecretiei lacrimale, care duce la modificari trofice ale epiteliului corneean. Afectiunile cel mai frecvent implicate sunt colagenozele (poliartrita reumatoida). Poate avea si cauza oculara: arsuri oculare, pemus, trahom.

Din punct de vedere subiectiv, pacientul acuza congestie oculara, senzatie de corp strain ocular, cu o accelerare a clipitului la 20-30 pe minut.

Din punct de vedere obiectiv conjunctivele sunt discret congestionate, cu o secretie vascoasa moderata cantitativ. Corneea este fara luciu, cu erozii epiteliale recidivante si cu filamente aderente de suprafata epiteliului corneean.

Tratamentul se efectueaza prin administrare de lacrimi artificiale sau geluri cu efect trofic. In ulceratiile corneene se administreaza instilatii cu atropina si dionina

v      CHERATITE IMUNOALERGICE

Cheratoconjunctivita flictenulara si cheratoconjunctivita primavaratica au fost tratate la patologia conjunctivei.

______________________________________________________________

DISTROFII SI DEGENERESCENTE

Distrofiile corneene sunt afectiuni congenitale care se manifesta prin afectarea predominenta a unor anumite structuri ale corneei, astfel incat por fi clasificate in:

-          distrofii epiteliale;

-          distrofii ale membranei Bowmann;

-          distrofii ale parenchimului corneean (stromale);

-          distrofii endoteliale.

Aceste afectiuni apar la copii sau la tineri, sunt bilaterale, lent evolutive, in general simetrice. Sunt prezente la mai multi membrii ai familiei.

Distrofii epiteliale.

Distrofiile epiteliale apar la copilul mic, in primii ani de viata si se manifesta prin aparitia unor opacifieri punctate superficiale, bilaterale, in dreptul ariei pupilare.

Distrofii ale membranei Bowmann

In general se manifesta prin aparitia unor opacitati liniare, anastomozate sau nu, cu dispozitie in mozaic sau in harta geografica.

Distrofii stromale

Se manifesta prin aparitia unor opacitati localizate in straturile superficiale sau profunde ale stromei corneene, cu aspect de noduli de diferite dimensiuni. Localizarea este preferentiala in centrul corneei si sunt totdeauna bilaterala.

In unele forme opacitatile sunt liniare cu aspect grilajat.

Cheratoconul

Reprezinta o deformare cu aspect conic al corneei, progresiva, care determina aparitia unui astigmatism miopic progresiv. Afectiunea este determinata de o tulburare metabolica a cheratocitelor, cu alterarea tesutului elastic corneean. In timp apar tulburari trofice care evolueaza cu aparitia unor leucoame corneene centrale care determina scadere definitiva a acuitatii vizuale.

______________________________________________________________

AFECTIUNI TUMORALE

Tumorile corneene sunt relativ rare, corneea fiind mai ales invadata de tumori cu punct de plecare limbic conjunctival.

         Tumorile benigne. Sunt rare si sunt reprezentate de: dermoidul limbic si papilomul cu localizare limbica:

Dermoidul limbic. Tumoare congenitala, rotunda, densa de culoare alb-galbuie, se dezvolta din incluzii de piele embrionara; este localizata la nivelul limbului sclerocorneean, afectand deopotriva si conjunctiva zonei respective( conjunctiva).

Papilomul. Este o tumoare sesila care apare la pacientii varstnici. Are potential de malignizare.

         Tumorile maligne

Carcinomul spinocelular

Are punct de plecare la nivelul membranei Bowmann, de unde invadeaza parenchimul coreean. Metastazele limfatice si viscerale sunt rare ( sa).

Melanomul conjunctival

Apare sub forma unui nodul de culoare alb-galbuie sau usor pigmentata pe suprafata corneei.

Tratamentul tumorilor corneene este chirurgical.




Alte materiale medicale despre: Oftalmologie

Inflamatie a corneei, care devine tulbure si isi pierde luciul, conjunctiva fiind congestionata. Bolnavul are dureri de ochi, vedere incetosat [...]
La fel ca si la nivelul pleoapei, la nivelul corneei pot actiona o serie de factori traumatici (contuzii, plagi, corpi straini, arsuri fizice sau [...]
La fel ca si la nivelul pleoapei, la nivelul corneei pot actiona o serie de factori traumatici (contuzii, plagi, corpi straini, arsuri fizice sau [...]

Despre oftalmologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact