eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Alimentatie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie

Alimentatia si cancerul - istorie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentatia si cancerul - istorie
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o dovada, un semnal, o aprobare, o satisfactie mentala sau orice altceva care sa il informeze despre realitate, cu continutul ei util, ca, in final, sa ii dea puterea si indrazneala de a reusi in lupta pentru ata.In plus, aceasta dorinta trebuia sa-i satisfaca placerea si capacitatea de a intelege mai mult, dar si obligatia, de "a sti sa faca acel lucru" (acel "savoirfoire').In trecut, informarea populatiei in domeniul medical era insuficienta din cauza slabelor mijloace tehnice de raspandire a cunostintelor specifice puse in slujba acesteia sau prin destinarea acestor mijloace ci tre alte prioritati (ex.: cele doua razboaie pustiitoare a societatii saracite si suferinde).
Responsabilitatea, legata de actitatea si existenta unor colectitati care sa se ocupe de starea de sanatate a oamenilor, era pusa in incapacitatea de a se
edentia si decide.
Dintre domeniile medicale, informatia prind boala canceroasa - si asa redusa - era franata prin lipsa de orientare spre marele public, avand un caracter mai mult stiintific, caci era indreptata cu precadere spre sfera de preocupare strict profesional-medicala de specialitate sau spre sectorul de cercetare, care era, si el, destul de "timid" in acel timp.In plus, la inceputul secolului XX, potentialul clinic si terapeutic de lupta impotriva bolii era restrans, in general, la un compartiment minim, inclus in cadrul de actitate al altor specialitati medicale.
Acestea foloseau mijloace de tratament specifice - cu mult reduse cantitativ si tehnic - pe care, si asa, in acea vreme, cu greu le puteau realiza cand era nevoie.

Atunci, din pacate, societatea ezita sa ofere un spatiu spitalicesc propriu unui asemenea profil medical, nu numai din lipsa mijloacelor financiare sau a unei terapii destul de limitate, dar si ca o consecinta a impactului psihologic emanat de mentalitatea a tot ce reprezenta boala canceroasa pentru indid si pentru societate in acea vreme ("era greu" pentru un bolnav sa accepte a fi internat intr-o sectie "etichetata", "de cancer").


In acea perioada, s-au mobilizat mijloace financiare pentru alte compartimente medicale stiintifice, in primul rand, pentru cel al bolilor cardiovasculare, apoi, pentru cel din domeniul geneticii, al imunologiei, al rusologiei, al imbunatatirii tehnologiei, al aparaturii etc.In trecut, preventia mediocra si lipsa unui depistari active, faceau ca diagnosticul precoce sa fie greu de realizat si, astfel, rezultatele pozitive ale terapiei in cancer sa fie slabe.
Chirurgia, care era prima forta de tratament utilizata, nu putea sa-si aplice tehnicile mai simple, de astazi, cu minime consecinte, caci era obligata sa foloseasca metodele si modurile cele mai indraznete, ca necesitate de executie in a obtine o ndecare mai sigura sau o posibila supraetuire mai indelungata, dar, cu mari repercusiuni fizio-anatomice si psihologice asupra bolnavului.
Un exemplu clasic este operatia cancerului glandei mamare, de tip Halsted, care, a%i, se face mai putin sau in unele situatii speciale ti care consta in extirparea totala a glandei mamare ti a tesutului gras ce o inconjoara, a muschilor pectorali ti a ganglionilor locoregionali (Halsted W., chirurg din BaJtimorc, 1852 - 1922).
De asemenea, radioterapia facea, de abia, primii pasi dupa descoperirea radiatiilor ionizante.
In aceea vreme de inceput prezenta aparatelor de radioterapie erau, insa, o raritate.
Realitatea gratatii bolii, prezenta si extinderea ei, aprecierea evolutiei ulterioare a maladiei, erau transmise intr-un continut redus, putin "transparent", bolnalor ce se aflau uitati la marginea sferei de informare, de cunoastere si intelegere a respectivei stari de boala.In cele mai multe caruri, cunoatterea diagnosticului de catre bolnav era considerata "u" (ceea ce facea ca participarea lui la ndecarea bolii, atat de pretioasa, sa lipseasca).
Boala pastra in continuare vechea ei conuratie, aceea de "rau predestinat", in care omul, trebuind sa se supuna verdictului final fatal, fara sa poata reactiona, ramanea doar cu o speranta tacita, interioara si profunda, iar medicul pastra tristetea conflictuala a unei imposibilitati de rezolvare a cazului respectiv.
Dreptul bolnavului la informatie si, mai ales, la secretul profesional prind boala sa, uneori si perspectiva sau calitatea ingrijirii, erau departe de a-i fi aduse la cunostinta si acordate.
Dar, evolutia societatii, sub toate aspectele ei, nu a ramas, insa, pe loc, inclusiv cea medicala.
Dupa cel de al doilea razboi mondial (iulie 1945), progresele din domeniul medical se accelereaza, ba chiar putem lega inceputurile lor de aparitia primei sulfamide de sinteza (cu aproximativ un deceniu inainte, semnificativ fiind anul 1935), subliniind nasterea unei perioade remarcabile in medicina, cea activa si profilactica, imagine ce apare de altfel si in alte sectoare de actitate ale societatii.
Apararea sanatatii este, inca o data, in plus, ajutata sa mearga inainte, fiind dominata de aparitia a numeroase tehnici si aparate noi medicale, ca si a numeroase medicamente, capete de serie cu variate structuri chimice si biologice ce nu au mai existat pana atunci, imbogatind, astfel, arsenalul terapeutic, in special al maladiilor acute, ca si aparitia a noi vaccinuri pentru profilaxia maladiilor infecto-contagioase.
Se pare ca, dupa razboaie, exista o explozie remarcabila de creatie si actiune in toate sectoarele de actitate ale societatii (prin posibilitatea aplicarii cile a descoperirilor din domeniul militar ).
Astfel, tuberculoza, sifilisul, maladiile infecto-contagioase ale perioadelor de copilarie, parazitozele, bolile cardiovasculare si, in general, toate sectoarele de patologie sunt reconsiderate, revalorizate, iar lupta impotriva lor, consolidata prin aparitia de noi tratamente.
Sunt de remarcat prezenta antibioticelor in frunte cu grupul penicilinei (Fleming - 1928), a noi antiinflamatoare nesteroide sau preparate hormonale, noi antimalarice, antihipertensive sau beta-blocante, ca si numeroasele grupuri chimice din terapia bolilor psihice.In aceasta cascada de noi descoperiri si realizari nu sunt de ignorat nici marile salturi ale biologiei moleculare, progresele in genetica ce ne dau, astazi, mari sperante in identificarea si chiar tratarea a o scrie de maladii cromozomiale (in prezent, identificarea ultimelor gene ce le contine genomul uman, fiind in curs).
La randul sau, cancerul asteapta sa fie mai complet si mai corect elucidat, in special mecanismele sale intime de producere.
In acest spatiu de timp fertil apar si primele substante anticanceroase (primii pasi in chimioterapie), realizare intamplatoare, ca de altfel, cele mai mari descoperiri ale lumii.

Astfel, istoria semnaleaza ca in razboiul din 1916 - 1918, pe frontul de lupta franco-german s-au utilizat "gazele de lupta" (asfixiante, lacrimo-gcne, cante etc), ultimele fiind clasate in grupa chimica a iperitelor.
Soldatii morti in urma efectelor acestor gaze (iperite), prezentau, pe langa alte leziuni (piele, mucoase etc.) si afectarea sistemului limfatic ganglionar si al splinei.
Aceasta leziune a tesutului limfatic a fost explicata si exploatata stiintific ca un efect antimitotic (citostatic) a acestui grup de substante.
Studiata in laborator si apoi pe oameni, aceasta noua grupa de substante a devenit cap de serie pentru noi medicamente anticanceroase (grupa alchilanplor), folosite la inceput in cancerul elementelor celulare ale sangelui si al ganglionilor (leucemii, maladia Hodgkin etc).
In afara de acest compartiment de terapie in cancer, au fost descoperite, ulterior, si alte structuri chimice (antimeoliti de sinteza, alcaloizi vegetali, compusi complecsi ai unor metale si antibiotice anticanceroase), ce nu au incetat sa se dezvolte, ducand la perfectionarea si optimizarea mijloacelor si metodelor de tratament.
Armele principale, chirurgia si celelalte acte de terapie (radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie, imunoterapie) au continuat sa se completeze prin creatii de aparatura (aparate Cobalt etc.) si tehnici de specialitate, substante si modele noi de aplicare.
timentul preclinic cunoaste si el succese extraordinare, cum este noua aparatura automata pentru investigatii biochimice, hematologice, imunologice, de serologie, paralel cu perfectionarea materialelor de prelucrare, uneori supersofisricate, care permit investigarea markerilor, anticorpilor etc.
Aparitia ecografului, a tomografiei computerizate (Te, scaner), a rezo-nantei magnetice nucleare (RMN) si a altor aparate sofisticate de imagistica, indeosebi termografui computerizat romanesc, cretia grupului prof. dr. Ion Mogos , determina ca diagnosticul precoce sa dena o realitate benefica sanatatii [de la 115, la 131J.
Sfera de cunoastere in aplicarea noilor achizitii stiintifice se realizeaza si se mareste considerabil, prin prelucrarea si stocarea datelor cu ajutorul computerului.
Astfel, teza de cercetare si investigare se accelereaza, timpul de obtinere a rezultatelor micsorandu-se considerabil.
Progresele stiintei medicale, nou aparute, sunt receptionate rapid, in special de catre cei suferinzi, caci ei au nevoie ca speranta, descatusarea psihica, serenitatea necesara, sa dena o forta biologica de acompaniament, salvatoare si de neinlocuit in realizarea procesului de incredere in ndeca-rea bolilor pe care omul le dobandeste (aspect extraordinar de important).
In ultimii 30 de ani, rezultatele pozitive in tratarea cancerului nu au intarziat si nu au incetat sa apara. - Astfel, o parte din localizarile unor cancere, pana atunci incurabile, sunt, astazi, posibil de ndecat in proportie de 60 pana la 90 % si, in cazul unor anumite localizari, chiar pana la 100 %.
Aceste rezultate depind de precocitatea diagnosticului, a locali-zarii respective si de rapiditatea tratamentului aplicat.
Totul pare posibil, azi, datorita unui diagnostic precoce, unei radiotera-pii sau chimioterapii avansate, ori, mai ales, unei chirurgii, zise "la timp".
Se stie ca primul tratament in cancer corect aplicat este decisiv in obtinerea ndecarii, caci recidiva dupa primul tratament dene din ce in ce mai greu de rezolvat.
O importanta cucerire biologica a secolului al XX-lea ce arc repercusiuni mai deosebite in imbunatatirea terapiei canceroase este grefa de organe si de tesuturi, de celule hematoformatoare "stern cells", de celule cultivate "in tro".
De asemenea, astazi sunt de remarcat eforturile si dorinta de obtinere a unor conditii de spitalizare mai bune acestor bolna, chiar daca acestea vor avea un cost ridicat.
Stim ca, prin imbunatatirea asistentei medicale, in general, printr-o mai buna preventie, printr-un diagnostic precoce si printr-o terapie avansata, sustinute prin aparatura si tehnici noi, prin asistenta si supravegherea sociala colectiva mai buna s-a contribuit ca media de varsta, speranta de ata la nastere, sa creasca continuu.
Acest fenomen s-a putut remarca in tarile unde cilizatia a ajutat sa se instaureze prezenta unei asistente medicale corecte si eficiente (ex.: in 1991, in Franta, speranta medie de ata era de 72,9 ani la barbati si 81,1 ani la femei).
Aceasta face ca imbatranirea biologica codificata, fara alte evenimente nocive adaugate din exterior, sa duca omul la un timp de ata mult mai lung si mai sanatos.
Dar, in decursul existentei sale, omul se interfereaza si este confruntat, din abundenta, cu agresiuni de tot felul.
Este imposibil sa-l supraveghem pe om continuu, ca sa ete aceste agresiuni sau sa-l putem sustrage de la toate evenimentele cu efect patologic, ori de la erori ale modului sau de ata, facute, uneori, involuntar.


Omul este stapanul destinului sau.


In timp ce speranta de ata a fiintei umane se imbunatateste continuu, odata cu diminuarea acestor agresiuni, paradoxal se constata ca frecventa cancerului creste si ea, in acelasi timp cu cresterea duratei medii de ata.

Cum sa admitem, astazi, ca 3/5 din mortalitatea generala a omenirii rene unor boli ca maladiile cardiovasculare si cancerului ?!
Cum putem admite ca din aceste doua maladii, mortalitatea prin cancer, in afara unor cauze de mica proportie, proprii organismului si a unui fond natural de baza, nociv, al mediului inconjurator (radioactitatea naturala), sa fie atribuita si legata, in mare parte, de trei cauze principale, ce pot ii, aproape in totalitate, etate prin vointa omului: tutunul, alcoolul si alimentatia (cu erorile ei cunoscute) ?!
Reiese clar, o cauza comuna — abuzul — notiune prezenta in explicatia marilor factori de patologie ce stau la baza aparitiei a numeroase maladii.
Fumatul tutunului este prima cauza ce determina 70 — 80 % din cancerul de plaman (in special cel epidermoid sau cu celule mici, ca variante histologice).
Toata lumea este de acord ca in cancerul plamanului, abuzul de tutun reprezinta o cauza importanta in aparitia bolii, prin tumul nociv rezultat din arderea tigarii (hartia, plus tutunul), care contine o serie de cancerigeni, in principal substata chimica benzo(a)pirenul, dar si alte hidrocarburi policiclice aromatice (HPA) sau N-nitrozamine volatile.
Dar tutunul, prin fumul degajat si inspirat al tigarilor arse este o cauza si in aparitia altor localizari neoplazice, cum este cancerul stomacului, cancerul pancreasului, al cii urinare, chiar cel al colului uterin si al glandei mamare, la femei.
Se parc ca in ultimul timp, in unele tari, cancerul plamanului la femei a crescut ca numar de cazuri ( ., "cptata sa se mareasca frecventa lui si mai mult in itor).
Se constata acest fapt, odata cu consumul din ce in ce mai mult al tutunului, mai ales de catre adolescenti si femeile tinere si chiar, cu un mare risc si cu implicarea unei enorme responsabilitati, uneori si de catre femeile insarcinate.
Referindu-ne acum numai la aceasta principala cauza de aparitie a cancerului (agismul), societatea, deci legislatorul, nu a reactionat multa vreme importiva acestui inamic al sanatatii publice (foarte slab sau deloc in unele tari), nefiind prea mult motivat si constrans.
Aproape in toate tarile, producatorul nu a fost obligat la reducerea comercializarii tutunului (fiind monopol de stat, inseamna ca statul beneficiaza de un castig indirect pe seama "slabiciunii" consumatorului, ca si de pe urma altor produse, ca alcoolul).

Cine ii condamna ?

In ultimul timp, guvernele si responsabilii de sanatate publica, s-au decis sa creeze legi prin care indidul sa fie informat, protejat si chiar sa interna acolo unde constiinta lui poate sa decida aplicarea preventiei.
Astfel, acum, in majoritatea statelor occidentale europene avansate si in SUA, Canada, Japonia, Australia au aparut decizii legiferate.

Prin acestea, fumatul este interzis in localurile si spatiile de interes public si se fixeaza locuri speciale de fumat in mijloacele de transport in comun, in birouri, in intreprinderi, restaurante, bufete, baruri etc.


Marile grupuri industriale si comerciale ce exploateaza tutunul, platesc, astazi, in unele tari, taxe mult majorate si sunt silite sa participe la acoperirea chelruililor asigurarilor medicale prind aceasta boala.
Se stie ca nu numai cel care fumeaza este expus toxicitatii tutunului, dar si cel care este prezent in anturajul acestuia ("fumatul pasiv").
In ideea influentarii scaderii vanzarii acestui produs nociv.unele guverne urca pretul produselor de tutun (aspect ambiguu), obliga fabricantul sa scrie pe pachetul de tigari anumite texte de preventie si interzice reclamele la teleziune, radio sau prin afise si chiar obliga sa se marcheze pe pachetul de tigari cantitatea substantei cancerigene principale ce o contine [3,4-benzo(a)piren].
In anul 2025, din cauza agismului de azi, pe glob vor muri de peste doua ori mai multe persoane decat in prezent.
Cu toate aceste restrictii, in unele tari consumul de tigari nu a scazut spectaculos, cum era de asteptat, ci chiar a crescut la anumite categorii de populatie, cum sunt femeile si tineretul.


Acest aspect este dezolant pentru "homo sapient"!

Astazi, legislatorul apara omul prin noi legi, intareste preventia prin mobilizarea si interesarea responsabililor de sanatate, prin constrangerea producatorilor si distribuitorilor spre a feri consumatorii de elementele generatoare de cancer.
La acest inceput de al III-lea mileniu, observam ca cele mai multe afectiuni acute sunt in cea mai mare parte traile, ndecabile sau unele prevenite si eradicate prin vaccinari.
Tot astfel sunt maladiile cronice si cele degenerative care, de asemenea, sunt in cea mai mare parte traile, dar poate mai putin ndecabile, unele insa fara sa produca, prin ele insesi, moartea.
Urmeaza numeroasele maladii grave, unele din ele fiind astfel etichetate prin caracterul fatal al evolutiei lor, caci, odata declansate, desi acestea pot fi ameliorate, cursul lor evolutiv nu poate fi oprit.
In fata unui asemenea lou, astazi, omenirea si, mai ales, opinia publica, nu mai pot admite, suporta si tolera, ca altadata, cu serenitate si "insolenta", un astfel de fenomen medical etichetat de implacabila ireversibilitate.
Caci, fata de substratul lor patogen, exista, de cele mai multe ori, mijloace reale de creare a unei terapii eficace in itor.
Unele dintre aceste boli, prin originea ce le determina aparitia, erau si mai sunt etichetate, pe drept cuvant, ca o "injurie" sau o nedreptate a naturii, dupa care se instaleaza dezertarea din fata unei eventuale terapii.

Societatea si responsabilii ei stiintifici, analizand si calificand unele din aceste maladii, constata ca ele pot avea cauze determinate si de modificari si predispozitii generice pe care omul le poarta deja cu el, la nasterea sa, acestea fiind mostenite, multe din ele avand legatura si cu aparitia cancerului.
Datorita progreselor obtinute in tehnici si concepte noi, ei au reusit astazi sa identifice genele (in plus, de cele cunoscute) a mai multor zeci din aceste maladii grave, sa puna la dispozitie posibilitatile si mijloacele de prevenire si sa instaureze inceputul unei ere necunoscute pana acum, cea a terapiei genetice.
Prima experienta de geniu genetic (de tehnologie a ADN recombinam) a fost realizata, in 1973, in SUA, California.
Realizarea acestor sperante si a consecintelor ce le implica sunt incalculabile, din momentul in care o parte din maladiile grave isi vor dezvalui suportul lor patogenetic, posibil sa fie corectat printr-o astfel de interventie.Inca din secolul trecut, umanitatea inregistreaza, ingrozita, aparitia unui nou flagel, o boala cu aceleasi caractere de evolutie ireversibila, infecto-contagioasa - SIDA.
Identificata in 1979 in SUA, la homosexuali si in Haiti (la heterosexuali), existenta, probabil, de mult timp in Africa ecuatoriala, SIDA (Sjndrome Immuno-Deftcitairt Aquis) este o boala datorata unui rus, VIH (rus de l'imunodeficience bumaine), sau HIV1.
Aproape sigur, la originea transmiterii acestui agent patogen, la om, au fost maimutele (cimpanzeii), care tolereaza agentul ral, caci ele sunt purtatoare, dar lor nu li se declanseaza boala cu evolutie fatala.
Aceasta maladie se extinde cu o repeziciune imprezibila in lume.
In prezent, ea are un tratament in continua cercetare si sunt progrese pe calea realizarii unor solutii terapeutice optime.
Transmiterea, la om, a rusului se face direct - prin contact cu sangele contaminat - sau, indirect - prin instrumentarul medical utilizat nesterilizat, deci infectat cu acest rus.
Dar, cea mai grava este inconstienta transmismiterii bolii pe cale sexuala.
Societatea inca nu stapaneste, in totalitate, si nu poate combate preventiv decat o parte din acesti factori de transmitere.
Se stie ca, legat de aceasta boala, incidenta de cancere ce apare la purtatorii de SIDA, este intr-o continua crestere, odata cu marirea frecventei cazurilor de imbolnare.Inca o data, omul, prin atitudinea lui, este novat (culpabilizat), cand ne gandim ca prevenirea si stapanirea acestui flagel sta in puterea si decizia lui.
In afara omului insusi, societatea are o mare responsabilitate si obligatie de participare in aplicarea preventiei acestei maladii.
Din pacate, 90 % din indizii infectau de rus se gasesc in tarile zise pe cale de dezvoltare si, in special, in cele subdezvoltate.
Epidemia se intinde acolo unde informatia si capacitatea de a cunoaste organizarea unei preventii, ca si a unei riposte (igiena + tratament) sunt limitate.
Situarea unor tari occidentale in fruntea altor state europene ca frec-venta a acestei maladii, are drept cauza si modificarea modului de ata (ex. : toxicomania, relatiile sexuale neprotejate, transfuziile de sange, pana nu de mult, necontrolate, in acest sens).
Dar si in tarile slab dezvoltate exista o parte din aceste cauze, ca si altele legate de igiena, starea economica, demografie, obiceiuri etc .
Remarcam un efort intens de preventie, de speranta, prin initierea unor astfel de campanii sau prin altele, ca sustinerea unor vaccinari contra SIDA (pe loturi de proba) in perioada 1998 - 1999 (Tailanda si Uganda), sub egida Natiunilor Unite, a guvernului SUA si a unor laboratoare si centre de cercetare de prestigiu '.
In acest cortegiu de boli grave, nu putem sa trecem cu vederea peste acelea cu care societatea si medicina, aparent, parc ca s-au obisnuit, acele maladii care au, in spatele lor, un drum de ata mai lung in care s-au acumulat o serie de defectiuni si modificari biologice, adesea ireversibile, dobandite in parte si prin modul de a ne nutri sau consecinta modului nostru de trai (maladiile cardiovasculare, cele degenerative, bolile cronice).
Tratamentul lor, de asemenea, este in plin progres si succes.
Acceptarea modului de ata si desfasurare a ei depinde, in cea mai mare parte, de om, iar el nu poate ignora ca multe din aceste boli produc acea crescuta mortalitate a speciei umane.
Omul este adesea novat, caci el este cel care decide in cea mai mare masura destinul sau prin comportamentul pe care ii are.
El poate preveni si participa la ameliorarea, tratarea si ndecarea unei mari parti din grupa acestor boli grave.

Probabil ca in itor, informarea in cunoasterea mai precisa a unor cauze determinante, ca. si ameli >rarea terenului predispozant vor contribui esential la a sugera modificarea in bine a comportamentului fiecarui indid (a-l angaja in luarea unei decizii, a-l face responsabil).
Dar, astazi, societatea dene din ce in ce mai constienta, mai solidara, mai generoasa, in ceea ce priveste apararea sanatatii omului.
Ea se organizeaza.
Apar din ce in ce mai multe centre de lupta in diferite specialitati medicale, de cercetare, spitale cu profiluri mai specializate spre a fi mai eficiente.
Societatea cila, de asemenea, creeaza si ea cluburi, asociatii, fundatii, societati si chiar intreprinderi, spre a dubla efortul financiar al statelor in rezolvarea curenta, dar, mai ales, de cercetare a problemelor medicale.
Populatia interne, cu generozitatea ei si sprijina multe din eforturile umane, stiintifice sau financiare, in aceasta directie.
Este nevoie de participarea tuturor in elaborarea si controlul oricarei politici noi de lupta contra marilor flagele maladive ale omenirii.
Asta inscamna ca, in afara de responsabilii de sanatate publica, trebuie antrenati si cei alesi la nivelul de conducere a comunelor, oraselor, regiunilor, la nivelul de politica guvernamentala, prin a da un aspect de cauza nationala, daca, la un moment dat, aparitia unor situatii dene un pericol public.
Sunt putini oameni de stat care prin alocutiunile lor cu promisiuni politice, pronunta numele unor maladii grave, cum ar fi cancerul, SIDA, bolile cardiovasculare, bolile handicapante.
Astazi, efortul apare nu numai la nivel de state, ci si la nivelul Comunitatii Europene si chiar al Organizatiei Natiunilor Unite.
Astfel, s-au realizat in acest sens, informari sau buletine periodice si unele prevederi legislative, prind preventia, depistarea si diagnosticul precoce, ca si armonizarea unor campanii in lupta contra agismului sau a cancerelor profesionale, ori a unor cancere frec-vente cum ar fi localizarea la san, la colul uterin, la prostata, la colon.
Programul "L'Europe contre le cancer" a fost aprobat in 1985 de catre sefii de stat ai Comunitatii Europene - U.E. - (si a fost elaborat si un "Cod European de Cancer", ce este un instrument de lupta prin care se spera ca, printr-o respectare a lui de catre oameni, sa se reduca cu 15 % numarul deceselor prin cancer, pana in anul 2000 '.
Aceasta perioada a trecut.
Asteptam ca rezultatele si concluziile sa na la timp.In acest angrenaj de lupta contra bolilor grave si, deci, a cancerului, medicul generalist (medicul de familie), ocupa unul dintre cele mai importante locuri si nu trebuie uitat ca el este, prin functia sa, in centrul actitatii etii medicale.
Asadar, lui ii rene, ca prim releu, sarcina sa se ocupe si de problema cancerului.
Pentru aceasta trebuie sa i se acorde toata autoritatea competentei lui, prin participarea activa la diagnostic, la prezenta sa voluntara in cadrul spitalului, ca si a modalitatilor de remunerare la nivelul valorii sale.
Revenind la evolutia societatii noastre la acest sfarsit si, respectiv, de inceput de alt secol, informatia va deveni modalitatea de lupta, indispensabila, de prim ordin si in sectorul medical, caci, comunicarea si difuzarea rapida a culturii si stiintei si a tot ceea ce este nou, a cunostintelot mondiale curente, conduce la o mai mare silitate in lume si, totodata, pot oferi aceleasi posibilitati tale tuturor, intr-o pace pentru totdeauna.
Sigur ca secolul al XXI-lea va fi secolul comunicatiei, al dezvoltarii culturii si cunoasterii, al progresului, ridicand indidul pe podiumul posedarii mai multor calitati profesionale, spirituale si morale, pentru a le putea folosi spre a reusi mai bine in ata.
Ansamblul de mijloace de difuzare a informatiei (mass-media), destinat marelui public, (presa, radioul, cinematograful, marea publicitate), a aparut ca o notiune de prezenta si influenta asupra evolutiei societatii curente, evolutie cu o marime, rapiditate si forta imprezibile.In ultimul timp, au aparut noi instrumente moderne de comunicatii, ca internelul, ce contine si domeniul de informatii medicale.
Informatia trebuie sa aiba un caracter deschis, transparent, sincer al continutului ei catre public, caci numai asa poate fi benefica pentru oameni.
Societatea trebuie sa vegheze ca aceasta informatie sa fie cea mai "curajoasa " si reala pentru progresul ei, iar sarlatan/a sa fie demascata cu rulenta.



Alte materiale medicale despre: Alimentatie




Supraalimentatia fara un motiv medical este un abuz, caci este vorba de un consum de nutrimente cu mult peste ratia fiziologica necesara zilnic, pe un [...]
Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa. Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatu [...]
XENOBIOTICELE, SUBSTANTE STRA‚INE DE ORGANISMUL UMAN Intre mediul inconjurator, cu substantele si elementele lui provenite din sol, aer si ap [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatie

Alte sectiuni
Retete
Stiati ca
Alimentatie
Vitaminele
Sa mancam sanatos
Diete
Secretele nutritiei
Cura de slabire
Exercitiile fizice
Mineralele
Grasimile
Cum ne hranim
Regimuri alimentare
Intrebari despre nutritie
Silueta
Nutritia si sexualitatea
Nutritia si bolile cronice
Aminoacizii
Acizii grasi
Bucatarie
Retete de slabit


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile