Munca este necesara pentru a sili un echilibru fizic si psihic armonios in organism. in urma unei solicitari excesive fizice sau intelectuale, apare oboseala. Oboseala este un sindrom fiziologic care impune incetarea lucrului sau incetinirea ritmului de lucru pentru a impiedeca aparitia efectelor nocive. Manifestarile astenice (de oboseala) si nevrozele (datorita suprasolicitarii) reprezinta in ultimii ani, principalele cauze ale incapacitatii de munca.

STRESUL, PRINCIPALUL PERICOL

Termenul de stres a fost introdus in vorbirea curenta si totodata definit, inca din 1925, de catre dr. Hans Scye, neurolog la Universitatea de Medicina din Canada. De atunci, problematica stresului continua sa fie in actualitate, fiind considerata de majoritatea specialistilor o maladie specifica secolului nostru. Prin stres se defineste orice stare de tensiune (fizica sau psihica) determinata de-o agresiune (din mediul extern sau intern), fata de care organismul se apara pe calea unor reactii de adaptare. Din punct de vedere al medicului, organismul nu face nici un fel de diferentiere intre stresori placuti sau neplacuti, ceea ce conteaza este intensitatea reactiei de adaptare. Din punct de vedere al psihologului, stresul, apare ca o discrepanta perceputa negativ intre diferitele solicitari cotidiene si autoevaluarea capacitatilor proprii de adaptare la aceste solicitari.In general, stresul sta laba/a diferitelor imbolnari organice: ulcer gastric si duodenal, astm bronsic, infarct cardiac, hipertensiune arteriala, boala Bascdow, diabet zaharat, impotenta, frigiditate, etc.
Ultimul secol si jumatate a schimbat in mod radical modul de ata al oamenilor. Viata moderna determina o permanenta solicitare din partea organismului, incepand cu trezirea programata la ore matinale, cu un mic dejun luat in fuga, permanenta unui gand de-a nu intarzia la serciu, pentru a ajunge undeva la o ora fixa, inghesuiala din mijloacele de transport, diferitele solicitari profesionale cu satisfactiile si insatisfactiile de rigoare, monotonia muncii, uneori lipsa medicatiei. apoi fuga acasa, rezolvarea diferitelor probleme casnice si de familie (cu partenerul de ata si cu copin), realizarea propriilor aspiratii si dorinte, infruntarea diferitelor situatii frustrante si terminand cu abuzurile de cafea, tutun si alcool.
Aceasta suprasolicitare a organismului determina aparitia unei tensiuni nervoase, a unei stari de nervozitate, de iriilitate, de agitatie si exciilitate agresiva, cu dereglarea echilibrului psihic, realizand o adevarata stare de stres, care in final duce la epuizarea fizica si psihica a indidului. Epuizarea nervoasa se manifesta prin somnolenta sau insomnie, lipsa poftei de mancare, tensiune psihica, dureri de cap, in final duce la aparitia nevrozelor. Pe fizic, asistam la aparitia unei oboseli generalizate, insotile de o senzatie de tensiune musculara, cuplata cu o stare de crispare. Pe fond de epuizare totala apar diferitele boli cardiovasculare, boli ale tiroidei, ale pancreasului, a stomacului si ficatului. Pe psihic orice conflict nerezolvat duce la aparitia unei senzatii de frustare, determinand aparitia unei reactii comportamentale imediate asa numitele mecanisme de aparare. Aceste reactii sunt neastamparul si tensiunea, agresitatea sau apatia, evaziunea in imaginar si regresia. in caz de neastampar si tensiune, adultul dene agitat, se plimba cu pasi apasati si repezi, inlr-o miscare de dute-no, strange pumnii, isi inclesteaza falcile sau fumeaza tigara dupa tigara. Copilul in schimb dene agitat, ge, uneori se tranteste pe jos. Foarte adesea persoana frustata dene agresiva sau apatica, in functie de caracterul persoanei respective extrovertit sau introvertit. Atat adultul cat si copilul poate ataca partenerul de discutie sau dejoaca. Daca sursa frustrata este ambigua sau prea pa rtinica, agresitatea se exercita asupra ailor obiecte sau persoane care nu au legatura cu situatia respectiva. Daca frustrarea este iutinsa si de lunga durata, persoanele den apalice, o apatie prin detasare. in cazul unei frustrari deosebite, persoana inceteaza a mai cauta solutii in domeniul realului si transfera problema in domeniul imaginarului. Alteori la adaptarea unor situatii stresante, unii subiecti lind sa aiba un comportament stereotip, deoarece anxietatea "'dilueaza" presiunea unor probleme, pentru care subiectul nu are inca o solutie. in anumite situatii stresante. subiectul recurge la un comportament din copilarie: suptul degetului, leganarea sau strigarea numelui mamei. Aceste reactii imediate la un factor stresant cresc adapilitatea persoanei, in incercarea de-a rezolva aceste situatii.

STRESUL OCUPATIONAL
Din multitudinea de factori stresanti care actioneaza asupra omului modern, cel mai definitoriu pentru societatea noastra este factorul ocupalional. in conditiile in care acest factor pericliteaza psihosomatica unei persoane, dene o cauza de stres. in general munca desfasurata in anumite conditii este un factor antistres. Munca de raspundere cu grad mare de mobilizare fizica si intelectuala, munca cu grad mare de concentrare, munca cu risc inalt de accidentare in general toate actitatile care suprasolicita organismul, precum si actitatile care subsolicita disponibilitatile fizice si intelectuale ale unui indid, sunt factori de stres. Suprasolicitarea si subsolicitarca sunt doua stresuri antagoniste, diferite din punct de vedere al factorilor care le produc, dar la fel de solicitante pentru organismul uman.In cazul suprasolicitarii se poale afirma ca orice efort fizic sau intelectual este insotii de un consum energetic, urmat ineil de aparitia oboselii. Oboseala in anumite limite este un fenomen fiziologic, reprezentand un mecanism de adaptare a organismului. Fara aparitia oboselii, nu ar fi posibila realizarea unei protectii a organismului prin relaxare. in momentul in care oboseala este indelungata si profunda, realizata in urma unei suprasolicitari a organismului, apare oboseala cronica care poate fi considerata o adevarata stare de boala. in ultimul timp s-a incetatenit ideea ca oboseala este generata daca nu in mod exclusiv, cel putin in mod frecvent de catre actitatea fizica. Cercetarile recente au aratat ca suprasolicitarea nervoasa produce o stare de oboseala mai mare si mai grava decat oboseala generata de munca fi/ica. Sub raportul consumului de energie s-a silit ca o "repri/a de sah epuizanta, echivaleaza cu cinci reprize dintr-un meci de box profesionist". In general, suprasolicitarea, nu depinde numai de intensitatea si durata muncii desfasurate, ci depinde si de caracterul muncii, ritmul desfasurarii ei, de motivatia persoanei pentru munca respectiva, de pasiunea fata de profesiunea aleasa, de pregatirea profesionala, de calitatea muncii, de rezultatele obtinute, de satisfactia sau insatisfactia obtinuta in urma desfasurarii muncii respective. De aceea este deosebit de important pentru a sili orientarea profesionala a unui indid. in acest proces, familia si scoala detin rolul cel mai important. in general, persoanele cele mai afectate de stresul suprasolicitarii sunt persoanele care au primit o educatie gresita in familie si in scoala in ceea ce priveste descoperirea propriilor capacitati fizice si intelectuale cuplata totodata cu lipsa unei educatii in ceea ce priveste petrecerea timpului liber si realizarea unei odihne sanatoase.
Stresul subsolieitarii este la fel de periculos pentru sanatate ca si stresul suprasolicitarii. Acest tip de stres este foarte raspandit in cazul somerilor. Categoriile sociale cele mai afectate sunt tinerii, femeile si ignorantii. Munca esteo actitate tipic umana reprezentand insasi esenta etii. Cercetarile specialistilor au aratat ca aparitia bolilor cronice, a infarctului de miocard, a hipertensiunii arteriale, a ulcerului gastroduodenal au o frecventa de cinci ori mai mare in randul populatiei somere, in atie cu restul populatiei aflata in campul muncii. Aparitia acestora este corelata mai mult cu incordarea, nelinistea, agitatia si tensiunea interioara, decat cu felul alimentatiei, a fumatului sau lipsa mascarii fizice. Uf imele statistici arata ca olenta, criminalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, prostitutia, sinuciderile, apar in majoritatea cazurilor la persoanele supuse stresului de subsolicitare. Patologia medicala i strestului de subsolicitare este inabil mai mare decat patologic stresului de suprasolicitare. De aceea se poate afirma ca somajul reprezinta o adevarata problema din punct de vedere medical, deoarece indirect prin afectarea sistemului nervos, interne in degradarea continua si progresiva a intregului organism.In concluzie, se poate afirma ca stresul, reprezinta un adevarat agent poluant al micului nostru univers si ca sta in puterea noastra de-a preveni, de-a lupta si anihila efectele nocive date de acesta. Tinand cont ca principala avere a omului este sanatatea - care din nefericire astazi este prost pazita, de aceea se si pierde atat de usor - trebuie sa luptam impotriva stresului cu toate mijloacele posibile, printre care relaxarea ocupa primul lor.

SINDROMUL DE TELENEVROZA
Astazi se poale afirma ca omul in decursul intregii sale existente, a evoluat intr-un mediu tehnic total nesemnificativ. Ultimul secol si jumatate a schimbai in mod radical, stilul de ata al oamenilor, mai ales acelora care s-au nascut in primele decenii ale acestui secol. Realizandu-se o adevarata revolutie tehnica, omul a creat un nou mod de ata. Un mediu artificial care in loc sa fie supus omului, prin modificarile de comportament pe care le-a realizat, l-a supus pe om. in ziua de azi nu se mai poate percepe ata fara aceste elemente de progres tehnic (telezor, masina, calculator personal, telefon celular, er, etc). Toale aceste elemente realizeaza o agresiune continua asupra omului si determina o stare de tensiune nervoasa, o nervozitate, o irit abilitate, o stare de agiratie si o exciilitate agresiva, o adevarata stare de stres, care in final poate duce la o epuizare fizica si psihica.
Avand in vedere ca vederea furnizeaza peste 90% din informatiile din mediul inconjurator, se poale afirma ca telezorul, acel "ochi magic" se comporta adeseori ca un veriil element de stres, care poate duce la dereglarea echilibrului psihic. Acest prieten-dusman a ajuns in majoritatea caselor un adevarat centru de referinta. Acest lucru a devenit mai edent dupa 1989 incoace, cand s-a produs o adevarata goana de-a cumpara telezoare si aparate deo. A crescut numarul de antene pe case si blocuri, au aparut firmele de teleziune prin cablu si posturile de teleziune privata. in societatea noastra, izolata atata vreme, a aparut o adevarata foame de informatie. Pe langa caracterul pozitiv informativ si artistic dat de telezor a aparut si unul negativ, care s-a instalat lent, insidios, in decursul timpului. Telezorul a ajuns sa ocupe ce-a mai mare parte a timpului nostru liber. El reprezinta una din principalele cauze de stres in ziua de astazi. Combinatia de imagine si sunet care ne aduce in casa un alt univers (artificial) a ajuns sa ne modifice intregul stil de ata, sa ne modifice echilibrul psihic. Cei mai afectati de acest lucni sunt copin si persoanele in varsta. Copilul absorbit in totalitate de acest carusel de imagini si sunete, este supus unei stari asemanatoare hipnozei; o camera in semiobscuritate, corpul relaxat, prire fixa concentrata pe un punct luminos (ecranul telezorului), sunet artificial. Dupa mai multe ore de stat in fata telezorului, mai multe zile consecutiv, apare asa numitul "sindrom de telenevroza". Initial acest sindrom se manifesta prin aparitia unei oboseli oculare (dureri de ochi), usturime, care in decursul timpului se generalizeaza. Apare o oboseala cronica fara o cauza bine precizata. De asemenea apare o stare de iriilitate, de agitatie psihica si motorie, insomnie, tulburari de smtin, cosmaruri, scaderea poftei de mancare. Datorita scaderii cantitatii de sange care iriga creierul apare o scadere a randamentului intelectual, asociat cu o lentoare intelectuala marcata, o scadere a capacitatii de concentrare. Copilul prezinta o anumita defectiune si greutate in vorbire, cu o incoerenta in expunerea unei idei, cu dificultati majore la invatat si rezultate scolare mediocre. El este mai retras, intra mai greu in contact cu alti copii de varsta lui. Nu este interesat de jocuri si actitati in comun. Prezinta o tendinta spre agresitate si olenta, fiind deja obisnuit de la telezor cu imaginea mai "bagatelizata" a olentei. Aceste manifestari nu apar numai la copin "prosti", asa cum ar vrea unii sa-i numeasca, ele pot aparea si la copin inteligenti, dar prostiti cu acest consum fara discernamant a unui flux de informatii mult prea mare si mult prea rapid, care il confera zionarea indelungata a imaginilor de la telezor. Foarte multi parinti considca o "precocitate intelectuala" acea capacitate a copiilor de-a utiliza fi ra complexe calculatorul personal, pentru a se juca cu miile de programe existente pe piata. in marea majoritate a cazurilor, copin sunt total "absorbiti" de aceste jocuri care stimuleaza fantezia si imaginatia, oferind un univers artificial, care cu timpul duce la atrofierea capacitatilor intelectuale nesolicitate, cu o scadere a spontaneitatii de-a emite vreo idee si care nu are nimic in comun cu lumea imaginara a universului fantastic pe care fiecare copil il traieste la o anumita varsta. Acest univers avand un rol deosebit de important in dezvoltarea imaginatiei, intuitiei si nu in ultimul rand a personalitatii itorului adult. Studiile efectuate de diferiti cercetatori americani, au aratat ca copilul retine sub 5% din totalul informatiilor primite prin intermediul telezorului. Studii efectuate tot in Statele Unite, au demonstrat ca in decursul a 24 ore, procentul de acte de olenta care apar pe micul ecran poate atinge 80%. Pe primele locuri fiind situate; impuscaturile, injunghierile, loturile cu pumnul, lupta corp la corp si alte tipuri de agresiuni. De asemenea acest studiu a scos in edenta in mod paradoxal ca 65% din filmele de desene animate sunt facute pe tema olentei. Aceasta olenta se instaleaza lent in subconstientul copiilor. Copilul este mai putin un "receptor", fiind mai mult o "cutie de rezonanta", care in numele functiei imitative (functie foarte importanta in procesul de invatare si adaptare in timpul copilariei), reproduce instinctiv acest univers olent. Lipsit de anumite criterii de evaluare, selectie si interpretare, copilul dene un indid nervos, inadapil. Dovada fiind cresterea exagerata a delicventilor in randul copiilor.
Dar nu trebuie sa uitam ca nici adultii nu sunt scutiti de acest "sindrom de telenevroza". sindrom care se manifesta tot priu oboseala oculara, insomnie, tulburari de somn, randament intelectual redus, cu lentoare intelectuala si scaderea capacitatii de concentrare, cresterea tensiunii arteri; !e (care rene la normal dupa circa trei zile de odihna).
In pofida tuturor acestor aspecte care se pot atribui telezorului, nu trebuie uitat ca aparitia lui a reprezentat un adevarat progres in toate domeniile de actitate a omului. Totodata, telezorul este si un mijloc modern si foarte eficace de invatamant in randul tinerilor. Priutre adulti si persoanele de varsta a IlI-a, reprezinta un mijloc comod de deconectare, relaxare si imbogatire spirituala, lata de ce trebuie sa tinem cont de aceste aspecte, astfel incat urmarirea programelor de teleziune sa se faca in anumite limite, sa se alterneze in mod inteligent zionarea telezorului cu cititul unei carti, cu scrisul, cu clasica plimbare pe jos, sau iesirea la iarba verde. in concluzie, telezorul trebuie sa fie foarte bine integrat in ata noastra cotidiana, astfel incat acesta sa nu dena un factor de stres.