Substantele micronutritive sunt componente esentiale ale dietei care nu sunt meolizate (nu sunt folosite ca Substrat pentru pro-ducerea energiei, nici ca precursori pentru sinteza proteinelor). Ele sunt necesare elementelor structurale ale celulelor si tesuturilor, hormonilor, anlioxidantilor, enzimelor (ca pArti componente) sau cu rol de factori reglatori, fAnd prezente in dietA (alimente) in cantitAti mici - de ordinul miligramelor sau mai putin. Acesti nutxienti sunt taminele, electrolitA sau mineralele majore si oligoelementele. Cei mai multi din-tre nutrientii esentiali cunoscuti au fost identificati si purificati la sfArsitul secolului trecut si la inceputul celui actual. Progresele stAntifice au dus la eliminarea deficientelor nutritionale endemice in tArile dezvoltate, dar nu si in alte pArti ale lumii. Importanta oligoele-mentelor in nutritia umanA a fost apreciatA abia in a doua jumAtate a secolului XX, cAnd au fost recunoscute deficientele de zinc, cupru, seleniu si crom in anumite situatii alimentAre si clinice. Cei mai multi dintre acesti nutrienti se gAsesc intr-o largA varietate de surse alimentAre (elul 1.5).

Surse alimentAre bogate in Vitamine si mtnerale

Vitamine liposolubile

Vitamina A lapte fortifiat, ouA, ficat
A-caroten (precursor dietetic al taminei A) legume ?i fructe de culoare verde sau galben-tnchis
Vitamina D lapte fortifiat, peste, gAlbenus de ou
Vitamina E ulei de seminte/cereale, nuci, fasole/soia, legume cu frunze verzi
Vitamina K lapte de vacA, legume cu frunze verzi, ficat, carne de porc

Vitamine hidrosolubile

Vitamina Bi (tiamina) lapte, carne, cereale/grAunte integrale, legume
Vitamina B2 (riboflana) lapte, carne, ouA, legume verzi, cereale intregi
Vitamina B3 (niacina, nicotinamida, PP) carne, peste, legume verzi, cereale integrale

Vitamina B6 (piridoxina) carne, cereale integrale, soia

Vitamina B12 (ciancobalamina) lapte, carne, ouA
Vitamina C (acidul ascorbic) citrice, tomate, varzA, cartofi
Acidul folic/folatul legume cu frunze verzi, cereale, portocale, ficat

Biotina ficat, gAlbenus de ou, alune

Acidul pantotenic majoritatea alimentelor

Minerale

Calciu lapte, brAnzA, sardele, verdeturi

Fosfor came/pasAre, lapte, brAnzA, ouA

Magneziu nuci, legume verzi, alimente/produse marine
Fier ficat, carne, ouA, alimente de mare/peste, cereale, fasole/ bob/linte/mazAre, spanac, tomate (suc), sfeclA, fructe (caise, piersici, prune, stafide, cApsuni), pepene verde
Oligoelemente

Zinc carne, ficat, alimente de mare

lod sare iodatA, alimente de mare

Cupru carne, legume, ciocolatA, alimente de mare

Mangan cereale (integrale), nuci

Fluor apA poilA, ceai

Crom brAnzA, carne, cereale (integrale), drojdie
Seleniu carne, cereale/grAunte (integrale), alimente marine
Molibden carne, cereale, legume

Vitaminele
Vitamlnele sunt cofactori esentiali intr-o varietate de cAi meolice, necesarul variind cu vArsta si/sau cu existenta unor boli. La o dietA normalA nu este necesarA suplimentarea taminicA, cu douA exceptii:
- tamina D in primii ani de atA si, eventual, la pubertate;
- tamina K (Kj), la nastere si eventual in prima lunA de atA, la sugarii alimentaA natural.
In unele situatii (necesitAA sau pierderi crescute), suplimentarea poate fi necesarA si pentru alte Vitamine.
Aportul cotidian necesar (dietetic A suplimentar) pentru Vitamine este arAtat in elul 1.6.
NecesitAtile dietetice recomandate pentru Vitamine
Vitamina A: 1000UI/zi 375-l000 ngRE/zi 1 Ul tamina A = 0,3 ng retinol 1 ng RE (retinol-echivalent) = 3,3 Ul t. A
Vitamina D: 400 Ul/zi 7,5-l0 ng/zi 1 Hg colecalciferol = 40 Ul t. D 10 Hg colecalciferol = 400 Ul t. D
Vitamina E: 3-l0 mg TE/zi 3-l0 Ul/zi 1 mg d-a-tocoferol = 1 tocoferol-echivalent (TE) 1mg a-tocoferol racemic = 1 Ul t. E; tamina E naturalA = amestec de a, A, y, 5, tocoferoli.
Vitamina K 5-65ng/zi

Vitamina C 30-60 mg/zi

Vitamina Bi 0,3-l,5 mg/zi

Vitamina B2 0,4-l,8 mg/zi

Vitamina B6 0,3-2,0 mg/zi

Niacina (PP, t. B3) 5-20 mg/zi (6,6 mg/100 kcal)

Acidul folic (folat) 25-200 (ig/zi

Vitamina B12 0,3-2 ng/zi

Biotina 35-200 /zi (1,5 ng/100 kcal)

Acidul pantotenic 2-7ng/zi

Vitamina D (a se vedea si "Rahitismul"). Suplimentarea perma-nentA cu tamina D este necesarA pAnA la vArsta de 18 luni, dupA care suplimentarea se face numai in sezonul neinsorit - pAnA la vArsta de 5 - 7 ani (dupA vArsta de 18 luni se considerA cA sinteza endogenA/cutanatA de tamina D, in sezonul insorit, este sufi-cientA).
Vitamina K. In circumstante normale se recomandA adminis-trarea oralA sau intramuscularA (IM) a 2 mg de tamina K1 (fitomenadiona, filochinona) la nastere si repetarea sAptamAnalA a dozei orale de 1-2 mg, timp de 1 lunA, in caz de: alimentAre la sAn, aport lactat insuficient (de orice fei), gastroenteritA (adminis-trare parenteralA!), antibioterapie oralA. Se va eta folosirea ta-minei K3 (menadiona) - preparat sintetic, potential toxica la nou-nAscut sau la sugarul mic, si indeosebi la cei cu deficientA de glucozA-6-fosfat-dehidrogenazA (GgPD) eritrocitarA.
Mineralele majore (a se vedea si elul 1.2, respectiv modulul 26, ,Apa si electrolitii")
Nevoile de calciu (Ca). Stocul de calciu la nastere este de apro-ximativ 30 g si el trebuie sA creascA cu 150-200 mg/zi; cum coefi-cientul de absorbtie digestivA a calciului este de 50%, aportul oral necesar va fi la sugar de 300-400 mg/zi. Acest aport nu va fi absor-bit si utilizat corect decAt in prezenta taminei D, in dozA suficientA.

Aportul recomandat de calciu este:

- intre 0-6 luni = 400 mg/zi;

- intre 6-l2 luni = 600 mg/zi;

- peste 1 an = 800 mg/zi;

- la adolescentA = 1200 mg/zi.

In prezenta taminei D, aportul de calciu asigurat prin alimen-tele lactate este suficient.
Nevoile de fosfor (P) sunt legate de cresterea osoasA, cu un raport necesar Ca/P = 2,2 in os, ca si de cresterea tesuturilor moi, ce nece-sitA un raport N (azot)/P =15. Pentru o bunA absorbtie, raportul ideal (in dietA) Ca/P =1,5. Necesarul de fosfor:
- 0-6 luni =100-l20 mg/zi (120 mg/zi in primele 2 luni);

- peste 6 luni = sub 100 mg/zi.

(DupA unii autori necesarul de fosfor este asemAnAtor cu cel de calciu, intre 300- 1200 mg/zi).
Nevoile de sodiu (Na). Aportul de Na este necesar pentru absorbtia glucidelor (glucoza) la nivelul intestinului si pentru crestere. In primele sAptAmAni de atA, capacitatea de adaptare a excretiei de Na este foarte limitatA. Nevoile de sodiu sunt:
- pentru crestere: 1-2 mEq/kg/zi;
- pentru inlocuirea pierderilor (esentialmente cutanate) = 1 mEq/ kg/zi;
- total = 3 mEq/kg/zi (sau 3 mEq/100 mL apA).
Pierderile de sodiu pot varia (creste) in mod brutal in caz de vArsA-turi, diaree, febrA/soc caloric.
Nevoile de fler (Fe). Aportul de fier trebuie sA asigure compen-sarea pierderilor bazale (cutanate si urinare) si incorporarea Fe in hemoglobinA si mioglobinA/alti pigmenti cu Fe. Nevoile depind de stocurile de fler din organism si de forma de aport, biodisponibilitatea filnd variabilA - intre 5-l0% din fierul ingerat. DatoritA fierului dis-ponibil in cantitAA crescute, rezultat din hemoliza fiziologicA, nu este necesar sA se suplimenteze (cu Fe) sugarul in primele 6 luni de atA, cu excepAile: gemelaritate, copii rezultati din sarcini apropiate (ale mameij, prematuritate. Aportul dietetic recomandat:

- 0-6 luni = 6 mg/zi;

- 6 luni-l0 ani = 10 mg/zi;

- adolescenti: M = 12 mg/zi;

F = 15 mg/zi.

Oligoelemen tele
ExistA peste 23 de elemente cunoscute, necesare in cantitAA mici/ infime pentru desfAsurarea normalA a proceselor meolice, printre care: zinc, iod, cupru, mangan, fluor, crom, seleniu, molibden, cad-miu s.a. Ele se gAsesc in canAtAA suflciente in alimentele lactate administrate sugarilor, cAt si in alte surse dietetice (elul 1.5).
Suplimentarea cu fluor se face in funcAe de concentratia fluorului in apa poilA (exprimatA in PPM = pArti per milion) - elul 1.7.