eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Dezvoltarea si comportamentul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » dezvoltarea si comportamentul

Intarzierile mintale

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Definitie si criterii de diagnostic
Acluala clasificare internalionalA¤ a bolilor (a X-a revizuirc O.M.S.) promoveazA¤ denumirea de intA¤rziere mintalA¤ penlru grupul de tulburA¤ri psihice denumite anterior oligofrenii [oligos = putin; /renos = minte).
Continuiul conceptului de lntA¤rziere mintalA¤ cuprinde toate afecliunile care prezintA¤ un deficit intelectual cu caracter permanent, datorat unor cauze care au actionat in perioada dezvoltA¤rii inlense a creicrului, afectiuni care nu mai evolueazA¤.
Copilul cu aceastA¤ suferintA¤ prezintA¤ o intA¤rziere in dezvoltarea psihomotoric; el vorbi si merge mai tA¤rziu decA¤t copilul normal ( modulul 4).
Nevoia unei clasificA¤ri unanim acceptate a fA¤cut ca determinarea 9I-ului sA¤ fie criteriul esential. Acesta se determinA¤ prin folosirea unei scale de eficientA¤ intelectualA¤ care vizeazA¤ eluarea cantitativA¤ a raA¼onamentului logic si determinarea vA¤rstei mintale (VM), respectiv a nivelului intelectual, indiferent de vA¤rsta realA¤ (VR).
Aceste scale psihometrice sunt aplicate de cA¤tre psiholog, rezul-tA¤nd coeficientul de inteligentA¤ ; dupA¤ tipul de teste aplicate existA¤ QI de tip Stern, de tip Wechsler si de tip centile.
Clasificarea nivelelor de inteligentA¤ (WISC-R 1981) este urmA¤toarea:

IntA¤rzierile mintale dupA¤ DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) sunt definite prin urmA¤toarele criterii:
A. ScA¤dere semnificativA¤ a performantei intelectuale obiectitA¤ printr-un lest de inteligentA¤ care relevA¤ 91 mai mic de 70.
B. Deficit al functiei adaptative manifestat in cel putin douA¤ din urmA¤toarele domenii:


- comunicare;

- ipgrijirea propriei persoane;


- integrare familialA¤;

- integrare socialA¤;


- pregA¤A¼re scolarA¤;

- activitate profcsionalA¤.


C. DebA¼t sub 18 ani.

Etiopatogenie
Factorii etiologici implicati in aparitia intA¤rzierilor mintale pot fi grupati in urmA¤toarele categorii:
Factorii exogeni, care actioneazA¤ in perioadele ante-, intra- si postnatalA¤ si care afecteazA¤ ireversibil procesul dezvoltA¤rii creieru-lui, sunt urmA¤torii:


- infectii (virale, bacteriene, parazifare);

- traumatisme craniene;


- radiatii ionizante;

- tulburA¤ri endocrine;


- intoxicatii;

- afectiuni somatice severe in primele luni de viatA¤.


Factorii endogen! (ereditari), care determinA¤ alterarea genomului.
Clasificare
Criteriile care stau la baza clasificA¤rii intA¤rzierilor mintale sunt urmA¤toarele:
- mA¤rimea deficitului intelectual;
- nivelul maxim al dezvoltA¤rii mintale pe care-l poate atinge la maturitate;
- nivelul dezvoltA¤rii limbajului (scris si citit);
- nivelul maxim de independentA¤ socialA¤ pe care il poate atinge. 1. IntA¤rzierea mintalA¤ usoarA¤ (debilitatea mintalA¤) se caracte-
rizeazA¤ prin:


- nivelul QI intre 50 si 69;

- vA¤rsta mintalA¤ la subiectul devenit adult este similarA¤ cu cea a unui copil de 9- 12 ani;
- isi poate insusi cunostintele primelor patru clase elementare;
- poate invA¤ta o meserie simplA¤;

- poate sA¤-si intemeieze o familie;
- acesti copii pot fi orientati cA¤tre scoli speciale unde beneficiazA¤ de programe si metodologii speciale de pregA¤tire, adecte capacitA¤Ui lor de gA¤ndire (operatii concrete).
2. intA¤rzierea mintalA¤ moderatA¤ se caracterizeazA¤ prin:


- nivelul QI intre 35 si 49;

- vA¤rsta mintalA¤ a subiectului devenit adult este similarA¤ cu cea a unui copil de 6-9 ani;
- limbajul verbal este prezent, dar nu poate scrie sau citi;
- se autoservesc la un nivel elementar;


- pol efectua muncA¤ necalificatA¤ sub supraveghere;

- au un Statut de semidependent social;
- acesti copii, conform legislatiei actuale, sunt incadrati in cate-goria de handicap de gradul II pot fi incadrati in cA¤mine-scoalA¤.
3. intA¤rzierea mintalA¤ severA¤ se caracterizeazA¤ prin:


- nivelul QI intre 20 si 34;

- vA¤rsta mintalA¤ a subiectului devenit adult este similarA¤ cu a unui copil de 3-6 ani;


- limbajul verbal este foarte sA¤rac;

- se autoserveste cu greutate;


- este dependent social;

- poate fi orientat, la cererea familiei cA¤tre un cA¤min-spital; conform legislatiei, este considerat handicap de gradul II.
4. intA¤rzierea mintalA¤ profunda se caracterizeazA¤ prin:
- nivelul QI sub 20;
- vA¤rsta mintalA¤ a subiectului devenit adult este similarA¤ cu a unui copil mai mic de 3 ani;
- nu dispune de limbaj, e incapabil de comunicare;


- nu se poate autoservi;

- este total dependent social;
- necesitA¤ supraveghere si ingrijiri permanente; poate fi orientat cA¤tre un cA¤min-spital la cererea familiei; este considerat handicapat de gradul I, conform legislatiei actuale.
Intelectul de limitA¤ (QI = 70-79)
In ultimele decenii si mai ales in ultima ani, cresterea cerintelor scolare a dus la individualizarea unei categorii de copii la care per-formantele intelectuale par a scA¤dea dupA¤ intrarea in clasa a cincea.


Copin acestia au dificultA¤ti tot mai vizibile in realizarea operatiilor de gA¤ndire, dar mai ales in sfera rationamentelor ipotetico-deductive.
Intelectul de limitA¤ este o problemA¤ in special a pedagogiei contem-porane. Acesti copii reusesc in final sA¤-si depA¤seascA¤ dificultA¤tile cog-nitive, obtinA¤nd o integrare socialA¤ si profesionalA¤ de nivel mediu.

Familiei, personalului din colectivitA¤tile de copii si medicului pediatru le revine sarclna sesizA¤rii si a depistA¤rii cA¤t mai precoce a copiilor a cA¤ror dezvoltare psihomotorie este intA¤rziatA¤.
Pentru aceasta este necesarA¤ atA¤t cunoasterea parametrilor normali ai dezvoltA¤rii psihomotorii a copilului, cA¤t si eluarea lor cu ocazia con-troalelor periodice de ruA¼nA¤.
DacA¤ depistarea precoce este o datorie a celor ce se ocupA¤ de ingri-jirea copilului, diagnosticul propriu-zis este o sarcinA¤ a echipei de spe-cialitate (pedopsihiatru, psiholog, logoped); aceasta deoarece afirmarea diagnosA¼cului de infarziere mintalA¤ poate fi un stigmat pentru copil si familie.



Alte materiale medicale despre: dezvoltarea si comportamentul




DupA¤ primii ani de viatA¤, accidentele devin prineipala cauzA¤ de mor-bidilate si mortalitate infanA¼lA¤ in tA¤rile induslrializate. Mulii pediatri a [...]
Pentru o mai bunA¤ intelegere a capitolului este necesarA¤ definirea categoriilor de abuz asupra copilului. Majoritatea autorilor sunt de acord cu urm [...]
O importantA¤ deosebitA¤ o au bolile cu transmitere pe cale sexualA¤, care inregistrezA¤ o crestere alarmantA¤ in rA¤ndul adolescenA¼lor din intreaga [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre dezvoltarea si comportamentul

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile