eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Dezvoltarea si comportamentul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » dezvoltarea si comportamentul

Infectiile ginecologice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

O importantA¤ deosebitA¤ o au bolile cu transmitere pe cale sexualA¤,
care inregistrezA¤ o crestere alarmantA¤ in rA¤ndul adolescenA¼lor din intreaga lume. De exemplu, in SUA 75% din bolile transmise sexual se intA¤lnesc la tinerii cu vA¤rsta cuprinsA¤ intre 15 si 24 de ani. Drintre a-gentii incriminati cei mai frecvenA¼ sunt:
1. Chlamydia trachomatis care determinA¤ uretrita si epididimita negonocicA¤ la bA¤ieti, cervicita si salpingita acuta (BIP cu complicatiile/ sechelele ei la femei, limfogranulomatoza venerianA¤ (LGV), conjuncti-vita cu incluzii.


2. Neisseria gonorrhoeae determinA¤ gonoreea.

3. Treponema pallidum determinA¤ sifilisul.


4. Herpes simplex.

5. Condylomata acuminata determinA¤ negii venerici.


6. Molluscum contagiosum.

7. Trichomonas vaginalis.
8. HIV.
Vaginitele sunt determinate in majoritatea cazurilor de Candida albicans si unele bacterii.
Slndromul toxicoseptic (socul toxic stafllococic) este descris la femei ce folosesc tampoane, diafragme sau bureti contraceptivi pe o perioadA¤ lungA¤ de timp si se datoreazA¤ endotoxinelor stafilococului auriu. Este deosebit de grav, avA¤nd potential letal.
Boala Inflamatorie pelvianA¤ (BEP) este intA¤lnitA¤ frecvent la tinerele intre 15 si 24 de ani si poate determinA¤ infertilitate. Din acest grup fac parte: endome tri tele, salpingitele, parametritele etc.

SARCINA IN PERIOADA ADOLESCENTEI
Prevenirea sarcinii la adolescentA¤ este un scop fundamental din cauza consecintelor pe care le are asupra tinerei mame, tatA¤lui si copilului. Rolul pediatrului este de a lA¤muri pA¤rintii si apoi copilul si adolescentul cA¤ sexualitatea este o functie de duratA¤, deci inceperea vietii sexuale poate fi amA¤natA¤ pA¤nA¤ la maturizarea completA¤.

Din punct de vedere epidemiologic se constatA¤ un declin al nasterilor din mame adolescente, mai ales pe seama scA¤derii nasteri-lor la grupa de vA¤rstA¤ 18-l9 ani, in timp ce numA¤rul copiilor nA¤scuti din mame mai tinere de 15 ani este in crestere. NumA¤rul mare al sarcinilor la adolescente se datoreazA¤:
1. MaturA¤rii biologice precoce. VA¤rsta menarhei a scA¤zut de-a lun-gul timpului cu circa 3-4 luni la fiecare decadA¤, mai ales in tA¤rile industrializate.
2. Inceperii activitA¤A¼i sexuale precoce, in medie la 15-l9 ani pen-tru fete si la 17-l9 ani pentru bA¤ieti.
3. Metodelor contraceptive ineficiente sau incorect folosite.

Patogenia sarcinii la adolescente
Pentru a intelege de ce adolescentele rA¤mA¤n gravide, trebuie sA¤ apre-ciem factorii biologici si psiho-sociali asociati cu activitatea sexualA¤.
1. Dintre factorii socio-culturali care pot impiedica inceperea activitA¤A¼i sexuale la adolescentA¤ amintim:
a) Mediul de viatA¤. AdolescentA¤ care trA¤iesc intr-un mediu con-secvent structurat, care au suport parental important, au un risc mic de a-si incepe activitatea sexualA¤ precoce, spre deosebire de cei ce trA¤iesc in familii cu un singur pA¤rinte sau cu pA¤rinti dirtati.
b) Educatia. S-a constatat cA¤ adolescentii care trA¤iesc in familii bine instruite si care au pA¤rinti mai in vA¤rstA¤, sunt mai putin atrasi de viata sexualA¤ precoce.
c) Religiozitatea. Tinerii care au conceptii religioase puternice sau care participA¤ regulat la activitA¤tile structurilor religioase sunt mai putin atrasi de initierea in activitatea sexualA¤ decA¤t colegii lor pentru care religia este mai putin importantA¤.
2. Factorii urmA¤tori plaseazA¤ adolescentul la riscA¼l vietii sexuale precoce:
a) Comportament cu risc: fumatul, folosirea drogurilor, consumul de alcool.
b) Influenta anturajului. Presiunea mediului in angajarea precoce in activitatea sexualA¤ poate fi o motivatie putemicA¤, mai ales pentru bA¤ieti.
c) Depresia desi este asociatA¤ mai frecvent cu utilizarea drogurilor, poate determinA¤ unele tinere la intretinerea relatiilor sexuale de moment care sA¤ le alunge gandurile negre.
3. Majoritatea adolescenA¼lor care isi incep viata sexualA¤ utilizeazA¤ metode contraceptive pentru a preveni sarcina si contaminarea cu boli cu transmitere sexualA¤. RA¤mA¤n insA¤ mulA¼ care nu folosesc metodele contraceptive. Acestia sunt mai ales adolescentii foarte tineri. Cauzele neutilizA¤rii contraceptiei sunt:
a) Negarea sarcinii. El sau ea nu consA¼entizeazA¤ riscul unei sarcini.
b) Refuzul recunoasterii sexualitA¤tii. Utilizarea contraceptiei presu-pune cA¤ recunosc inceperea activitA¤A¼i sexuale, ceea ce pentru unii ado-lescenti este dificil sau incomod.
c) Conceptii gresite. Printre adolescente circulA¤ ideea cA¤ sunt prea tinere ca sA¤ rA¤mA¤nA¤ gravide, sau cA¤ fac sex in perioadele asa-zise de sigurantA¤ ale ciclului ori fac sex prea rar pentru a rA¤mA¤ne gravide.
d) Lipsa pregA¤tirii. Unii adolescenti nu anticipeazA¤ actul sexual si nu au asupra lor materialul contraceptiv. Altii nu doresc sA¤ altereze perceperea activitA¤tii sexuale spontane prin ificarea utilizA¤rii metodelor contraceptive. Fetele care procedeazA¤ astfei sfA¤rsesc prin a rA¤mA¤ne gravide.
e) Lipsa cunostintelor despre metodele contraceptive poate fi o cauzA¤ realA¤ a neutilizA¤rii lor. De aceea, rolul pediatrului este de a le descrie si a le recomanda.


Aspecte clinice

Diagnosticul pozitiv de sarcinA¤ trebuie fA¤cut cA¤t mai precoce, pentru a putea orienta adolescenta in timp uA¼l spre ceea ce are de fA¤cut. La prezentarea adolescentei la cabinet se va face istoricul menstrual complet incepA¤nd cu vA¤rsta menarhei, durata in zile a ciclului si data ultimei menstruatii. Desi amenoreea secundarA¤ sugereazA¤ sarcina, unele adolescente pot avea numai simptome discrete ca dureri de cap, disconfort abdominal sau astenie. UrmA¤toarea etapA¤ este efectu-area testului de sarcinA¤ si apoi ecografia pentru a sili vA¤rsta sarcinii. DupA¤ silirea diagnosA¼cului de sarcinA¤, adolescenta va fi indrumatA¤ spre serviciul de obstetricA¤-ginecologie.

Prevenirea sarcinii la vA¤rsta adolescentei este idealA¤ Principiile de bazA¤ ale prevenirii sarcinii la aceastA¤ vA¤rsta sunt:


- Eforturile trebuie indreptate spre ambele sexe.

- Eforturile cuprind atA¤t pe copii, cA¤t si pe pA¤rinti.
- Eforturile trebuie sA¤ debuteze devreme, in copilA¤rie. Acestea intereseazA¤ nu numai medicul, ci si pA¤rintA¼ $i comunitatea si au ca scop prevenirea inceperii activitA¤tii sexuale precoce si prevenirea sarcinii.

Dezltarea responsabilitA¤tii pe termen lung se va face prin educatie sexualA¤ si se incepe din copAœA¤rie prin discutii cu pA¤rintA¼ apoi cu copilul, cu adolescentul. Pediatrul este factorul ideal educational din cauze obiective:
- Are cunostintele necesare despre maturitatea copilului.
- Recunoaste cA¤ responsabilitatea sexualA¤ este semn de maturitate.
- $tie cA¤ sexualitatea este una dintre multiplele manifestA¤ri ale lun-gului proces de dezltare, asa cum sunt dormitul, mA¤ncatul, excretiile.
Discutiile purtate cu adolescenA¼i debuteazA¤ in jurul vA¤rstei de 9-l0 ani si se tin initial cu ocazia vizitelor preventive, apoi se organizeazA¤ special. Unii pediatri preferA¤ sA¤ aibA¤ discutii cu gru-puri de adolescenti.


Masurile ce se lau in cazul diagnosticA¤ril sarcinii

Se sileste intA¤i vA¤rsta sarcinii. Apoi pediatrul va explica clar adolescentei cele trei optiuni: mentinerea sarcinii si pA¤strarea copi-lului, mentinerea sarcinii si plasarea copilului pentru adoptie sau artul.
Desi discutiile initiale trebuie sA¤ fie particulare intre practician si adolescentA¤, medicul trebuie s-o sfA¤tuiascA¤ pe aceasta sA¤ discute cu pA¤rintii sau cu alti membri ai familiei implicati in silirea deciziei finale. DacA¤ adolescentA¤ este de acord, medicul poate media o intA¤lnirc intre ea si familie.




Alte materiale medicale despre: dezvoltarea si comportamentul

Toxiinfectiilc alimentare se datoreaza fie microbilor ingerati o data cu alimentele, fie unor toxine, cum ar fi: plumbul, cuprul, arsenicul, fie unor [...]
Pacientul cu imunitate compromisa arc un risc crescut de infectie, atit eu germeni comuni cit si cu germeni oportunisli. iar raspunsul clinic po [...]
Slalilococii sini coci gram-pozilivi, imobili, calalazo-pozitiv i. care colonizeaza pielea, mucoasele si intestinul inferior. Slapln/ococciis atireu [...]

Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre dezvoltarea si comportamentul

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile