eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Dezvoltarea si comportamentul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » dezvoltarea si comportamentul

Traumatismul la copil - accidentele

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



DupA¤ primii ani de viatA¤, accidentele devin prineipala cauzA¤ de mor-bidilate si mortalitate infanA¼lA¤ in tA¤rile induslrializate. Mulii pediatri au in ingrijire copii care au lA¶st victime ale accidentelor. Data fiind impor-tanta problemei, medicii Irebuie sA¤ aibA¤ un rol decisiv in prenirea accidentelor in familii, mai ales a acelor aeeidente care sunt urmate de invaliditate sau de deces. Cresterea morbiditA¤tii si a mortalitA¤tii prin traumatism implicA¤ pe de o parte cost mare pentru ingrijire si, pe de altA¤ parte, suferinta copilului.

Traumatismele fatale
UrmA¤toarele sase tipuri de aeeidente sunt responsabile de 95% din decesele violente la copil: accidentele ruA¼ere, ineeul, arsurile, cA¤de-rile, injuriile neaccidentale, intoxicatiile.
Copilul anteprescolar este cel mai vulnerabil din punctul de dere al accidentelor. La aceastA¤ grupA¤ de vA¤rstA¤ mA¤surile prenti au avut cca mai micA¤ eficientA¤.

Morbiditatea prin accidente
Decesul prin aeeidente este numai vA¤rful iceberg-ului, majoritatea aeeidentatilor supravietuiesc, dar multi cu sechele. De exemplu, din totalul copiilor care si-au pierdut constienta in apA¤, mai mult de jumA¤tate supravietuiesc, iar dintre acestia 1/3 vor aa grade diferite de suferinta cerebralA¤.
La fiecare deces prin aeeidente ruA¼ere se inregistreazA¤ 20 de supra-vietuitori care au suferit injurii serioase. DacA¤ se analizeazA¤ internA¤rile pentru aeeidente, ordinea cauzelor este:


a) traumatismele capului: 26,5%;

b) intoxicatiile: 20,1%;


c) arsurile: 13%;

d) fracturile: 12,8%;


e) zdrobirile: 5,3%. (dupA¤: PearnJ. - 1990]

CopA¼i cu intoxicatA¼ accidentale se vindecA¤ de obicei fA¤rA¤ sechele, exceptie fA¤cA¤nd intoxicatA¼le cu baze corozi si acizi tari. La noi in tarA¤ se inregistreazA¤ un numA¤r mare de ingestA¼ accidentale de sodA¤ caus-ticA¤, ce determinA¤ stenoze esofagiene care necesitA¤ tratament de specia-litate luni si ani de zile. Aproape toti cei care supravietuiesc arsurilor de diferite grade rA¤mA¤n cu suferinte cronice.

Tendinte in accidentele la copil
S-au inregistrat schimbA¤ri in ceea ce priste morbiditatea prin accidente, care se datoreazA¤:
- tendintelor actuale in prenirea bolilor si in ingrijirea stA¤rii de sA¤nA¤tate;


- seriozitA¤tii campaniilor prenti;

- legislatiei;


- modificA¤rilor stilului de viatA¤ si ale mediului ambiant (masini, pis-eine etc.)
Cauzele mortalilA¤tii infantile manifestA¤ schimbA¤ri dramatice in ultima perioadA¤. Aceleasi schimbA¤ri se observA¤ si in tipul si seritatea accidentelor ce duc la deces. De exemplu, mortalitatea prin intoxicatA¼ a scA¤zut semnificaA¼v in ultimele decenii in tA¤rile dezvoltate, ca urmare a mA¤surilor prenti si educatiei sanitA¤re. Au crescut insA¤ decesele prin alte A¼puri de accidente, cum ar fi: ineeul, accidentele din recreatie, accidentele de bicicletA¤.

Tipuri de accidente la copil


Accidentul rutier

In 15% din accidentele rutiere fatale sunt antrenati copiA¼, cu maximum de freentA¤ la vA¤rsta de 5 ani. CopiA¼ sunt implicati in accidente atA¤t cA¤nd sunt ocupanti ai unui loc intr-un hieul, cA¤t si ca pietoni sau ca biciclisti care cad pe drumurile publice sau care sunt tamponati de hiculele in miscare.
a) Din totalul copiilor aeeidentati, grupul pietonilor ocupA¤ locul cel mai important; 7% din copiA¼ pietoni aeeidentati decedeazA¤. Majoritatea accidentelor ce se soldeazA¤ cu deces sau rA¤nire, avA¤nd ca protagonist un copA¼ pieton, se petrec in apropiere de casa victimei. Circa 45% sunt aeeidentati pe propria stradA¤, orele de varf pentru acest tip de accidente fiind 15-l6 dupA¤-amiaza. De obicei copA¼i sunt loviti cA¤nd aleargA¤ dupA¤ un hieul, cA¤nd ies brusc in stradA¤ sau cA¤nd se joaeA¤ printre hiculele parcate.
b) Accidentele copiA¼or ce merg cu bicicletA¤ sunt in crestere in toate tA¤rile civAœizate. BA¤ietA¼ sunt mai implicati in acest tip de accidente (3/1 fatA¤ de fete). CopiA¼ se accidenteazA¤ prin cA¤dere de pe bicicletA¤ din cauza lipsei de experientA¤, din cauza izbirii de obiecte, a gropA¼or sau jocurilor practicate de grupuri de biciclisti. Acolo unde nu sunt create culoare (piste) speciale pentru biciclisti (este si cazul tarii noastre), acestia pot fi aeeidentati prin lovirea de cA¤tre hiculele aflate in miscare. Accidentele serioase de bicicletA¤, care necesitA¤ spitalizare sau care duc la deces, au loc mai ales la bA¤ietA¼ de vA¤rstA¤ medie scolarA¤.
c) Copin mai pot fi rA¤niti sau ucisi si ca ocupanti ai unui loc in autohicule. CopiA¼ mici sunt supusi mai freent acestui risc. PA¤rtile corpului cel mai des afeetate sunt capul sau capul plus toracele.

Inceul
Este o cauzA¤ semnificativA¤ de deces la prescolarul mic. Riscul inecului la acesta vA¤rstA¤ este cu atA¤t mai mare, cu cA¤t casa are in apropiere o apA¤ (rA¤u, lac, piscinA¤). ineeul se poate pro-duce cu apA¤ dulce (cele mai freente cazuri la noi in tarA¤), sau cu apA¤ sA¤ratA¤ (accidentele sunt mai freente in perioadA¤ estivalA¤).
Studii estimati efectuate in Australia si in Noua ZeelandA¤ au evidentiat cA¤tiva factori care se asociazA¤ cu ineeul: 10% din copii au piscinA¤ in curtea propie, iar 26% au cini cu piscinA¤. Riscul accidentelor prin inec este mic pentru bazinele ingrA¤dite si crescut pentru cele nesupragheate.
Ineeul la copilul mare este mai rar. Se produce mai ales la bA¤ietA¼ care folosesc pentru baie locurile sau plajele aseunse, clandestine, unde nu pot beneficia de ajutorul salvatorilor.
Un risc mare de deces prin inec il au copiA¼ cu epilepsie. DacA¤ se iau mA¤surile necesare, riscul scade. Aceste mA¤suri sunt: adminis-trarea corectA¤ a medicatiei antiepileptice cu urmA¤rirea nilului seric, supragherea copilului pe perioadA¤ cA¤t stA¤ in apA¤, supragherea in timpul bA¤ii in cadA¤ (pA¤nA¤ la vA¤rsta de sase ani nu vor fi lA¤sati sin-guri in cadA¤). "
Cauza majorA¤ a inecului este apa dulce neprotejatA¤: bazine de inot, lacuri de acumulare, santuri, canale de irigatie, rA¤uri, drenuri etc., la care in mod obisnuit accesul omului e interzis. Nici un caz de inec nu este un eniment Singular.
Studiile aratA¤ cA¤ tragedia este rezultatul final al unui sir de eni-mente. Un exemplu tipic poate fi: o apA¤ neingrA¤ditA¤ in spatele casei; un anteprescolar bine dezvoltat si inteligent jueA¤ndu-se pe randa din spatele casei; un vizitator sunA¤ la usa din fatA¤; atentia mamei este atrasA¤ pentru moment de acesta si copilul, curios, se indreaptA¤ spre malul apei; o jucA¤rie pe fundul lacului sau frunze sau o minge plutind pe apA¤ atrag atentia copilului care intrA¤ in apA¤; copilul se dezechili-breazA¤, cade in apA¤ si nu poate tipa deoarece capul, mai greu fiind, ajunge imediat la fundul apei. PA¤rintele sau supraghetorul gA¤seste copilul, dar in 10% din cazuri nu este eficient pentru resuscitare din cauza panicii.
Desi aplicarea mA¤surilor de resuscitare si prim ajutor pot reda vieA¼i 30% din cazurile potential fatale, multi pA¤rinA¼ nu au cunostintele feh-nice necesare. in practica, doar 50% din copin aparent morfi supra-vietuiesc dupA¤ aplicarea metodelor de reanimare. Majoritatea copiilor salvati au o dezvoltate ulterioarA¤ normalA¤, 1/3 din ei rA¤mA¤n cu dis-functii cerebrale minime si doar 5% ajung la starea getativa. Copin care supravietuiesc inecului au un risc crescut pentru accidente asemA¤nA¤toare.

Arsurile
Arsurile rA¤mA¤n o cauzA¤ semnificativA¤ de morbiditate si mortalitalc la copil. Incendiile sunt cele mai comune cauze de deces prin arsurA¤, dar opA¤ririle dau cel mai mare numA¤r de intemA¤ri prin injurii tcrmice.
Pielea copilului prezintA¤ aspect clinic de arsurA¤ dupA¤ expunere la temperaturi mai mari de 45A°C. Problema arsurilor este relevantA¤ pentru grupul de vA¤rstA¤ 0-4 ani si mai ales pentru copin ce provin din medii socio-economice defavorizate.
Majoritatea arsurilor se produc in interiorul casei, 37% din toate arsurile se produc in bucA¤tA¤rie. Copin sunt opA¤riti in 37% din cazuri cu ceaiul fierbinte din canA¤ sau ibric si in 14% din cazuri in cadA¤. In cazul arsurilor prin flacA¤rA¤, 29% sunt datorate focului inaer A¼ber si incineratoarelor; 14% sunt provocate de combustibilul depozitat in bidoane, 13% de aparatele de incA¤lzire.


Intoxicatiile

Intoxicatiile accidentale sunt o problema in toatA¤ lumea. Tipul sub-stantelor ingerate se schimbA¤ in functie de o serie de factori dintre care: prograrnele de prenire, ambalajele sigure, eliberareA¤ medicamentelor numai pe baza de retetA¤ etc. Desi ingestia accidentalA¤ de substante toxice este frecntA¤, decesul apare rar. Cele mai frecnte substante ingerate accidental sunt: produsele petroliere, antihistaminicele, ben-zodiazepinele, detergentii si decolorantii, aspirina. Un loc aparte in tara noastrA¤ il ocupA¤ ingestia accidentalA¤ de sodA¤ causticA¤, substantA¤ care se vinde A¼ber in magazine, fA¤rA¤ nici o restrictie, fiind utilizatA¤ la pre-pararea sA¤punului de casA¤, mai ales in zonele rurale si suburbane.
Studii recente au identificat riscul decesului dupA¤ ingestie de diferite substante, astfei:
a) digoxin, chinina: 1 din 25 de cazuri;


b) antidepresi triciclice: 1 din 44 de cazuri;

c) simpatomimetice: 1 din 54 de cazuri;


d) soda causticA¤: 1 din 68 de cazuri;

e) Paracetamol, aspirina: 1 din 350 de cazuri;


f) produse petroliere: 1 din 750 de cazuri;

Desi tipurile agentilor care determinA¤ intoxicatii accidentale la copil variazA¤ in timp si cu zona geograficA¤, vA¤rsta de maximA¤ incidentA¤ a rA¤mas neschimbatA¤: 2-3 ani. Antcprescolarul ingliite orice din curiozi-tate, de la excremente de animale pA¤nA¤ la sodA¤ causticA¤.
Lupta impotriva mortalitA¤tii si morbiditA¤tii dusA¤ pe mondial a fost incununatA¤ de succes si s-a rellectat in seA¤derea decesului prin intoxica(Ji. AceastA¤ activitate a fost dusA¤ de cA¤tre medici si personalul sanitA¤r, prin educatie sanitarA¤, de cA¤tre voluntari si de legislatiile care au restrA¤ns comercializarea liberA¤ a substantelor toxice si au reco-mandat folosirea ambalajelor sigure pentru medicamente si pentru substantele toxice.


In acelasi timp insA¤, rata decesului prin otrA¤vire intentionalA¤ a rA¤mas nemodifleatA¤.

Accidentele sporti si scolare
Acest tip de accidente sunt frecnte mai ales la adolescenti. Pediatrii au rol important in reducerea acestora. Ei trebuie sA¤ pledeze pentru schimbarea regulilor de joc acolo unde se produc traumatisme serioase (coloana rtebralA¤ in fotbalul american); permiterea participA¤rii lajocuri dure se va face numai dupA¤ ce sau luat mA¤suri de sigurantA¤ (astfei, jueA¤torA¼ nu sunt admisi in echipA¤ daeA¤ nu poartA¤ cascA¤ de protectie, mA¤nusi, mA¤sti etc.). Ca rezultat al purtA¤rii mA¤stii faciale de cA¤tre portarii de hochei pe gheatA¤ au scA¤zut semnificativ rA¤nile de la acest nil.


Accidentele provocate de animale

Desi aceste accidente nu provoaeA¤ imediat mortea, morbiditatea cauzatA¤ de acestea este mare. Cele mai intA¤lnite accidente sunt determinate de cA¤ini, fie de casA¤, fie vagabonzi.
Se estimezA¤ cA¤ un cA¤ine din 40 provoaeA¤ la copil injurii care vor necesita ingrijiri in spital, iar 1/3 din ele sunt la nilul fetei. MuscA¤turile de sarpe provoaeA¤ mai rar moartea, datoritA¤ folosirii serurilor antininoase (in tA¤rile dezvoltate). Astfei, in Australia, din 90 de museA¤turi de sarpe semnalate in perioada 1990-l995, s-a inregistrat un singur deces. in mediul rural se inregistreazA¤ traumatisme la copil provocate de cai sau de alte animale de tractiune.


Tratament

UrmA¤rire
Tratamentul copiilor accidentaA¼ presupune urmA¤rirea lor atA¤t In spital, cA¤t si In context prentiv. Copin care au avut accidente seri-oase, amenintA¤toare pentru viatA¤, au un risc crescut de a repeta expe-rienta. Astfei, dintre copin salvati de la inec, 5% repetA¤ un accident similar. La cA¤teva luni dupA¤ ce copilul s-a intoxicat accidental, se inre-gistreazA¤ repetarea ingestiei (fie a aceleiasi substante, fie a alteia).
Copin cu traumatisme craniene pot rA¤mA¤ne cu sechele serioase, cum ar fi epilepsia.
Copin care s-au strangulat sau care au aspirat apA¤ si au stat in hipoxie prelungitA¤ pA¤nA¤ sA¤ fie salvati, rA¤mA¤n cu sechele psihologice.

Identificarea cauzelor accidentelor la copil si prenirea lor
Popoarele Inapoiate considerA¤ cA¤ accidentele fac parte din viatA¤ si nu pot fi prenite. Responsabilitatea acestor accidente este pusA¤ pe seama spiritelor, a extraterestrilor etc. AceastA¤ atitudine pasivA¤ nu mai este intA¤lnitA¤ in comunitA¤A¼le moderne, unde specialisti si nespecialisti au identificat cauzele accidentelor. Greutatea a surnit In momentul in care s-a Incercat modificarea legislatiei in asa fei IncA¤t sA¤ se asigure maximum de protectie copilului. Acolo unde s-a reusit acest lucru, nu mai constituie o curiozitate obligativitatea purtA¤rii cA¤stii de protectie, a centurii de sigurantA¤, a scaunului special pentru masinA¤, a pijamale-lor neinflamabile sau construirea gardului de protectie in jurul apelor.
Sunt trei posibilitA¤A¼ prin care se poate interni efectiv in prenirea accidentelor: educatia, imbunA¤tA¤tirea designului si legislatia de sigurantA¤.
a) Educatia are succes dacA¤ este identificatA¤ populatia cu risc, dacA¤ sfaturile si mesajele prenti sunt formulate in termeni simpli, inteligi-bili si dacA¤ au continuitate. Primul pas il reprezintA¤ acceptarea mesaju-lui. Schimbarea comportamentului rA¤mA¤ne o sarcinA¤ dificilA¤, dar nu imposibilA¤. Experienta campaniei impotriva fumatului dusA¤ in tA¤rile dez-voltate este un exemplu cA¤ educatia poate fi foarte eiicientA¤.


Indicatii pentru prenirea accidentelor rutiere:

- copilul mic sau scolar va fi supragheat In timpul deplasA¤rii hiculului;
- copilul nu trebuie sA¤ cA¤lA¤toreascA¤ pe locul din fatA¤ al masinii, nici in spatele unei masini care are usile deschise;
- dacA¤ lA¤sA¤m copilul in masinA¤ pentru o perioadA¤, usile nu vor fi incuiate, iar geamurile vor fi deschise partial, cheia de contact va fi luatA¤ si vom aa grijA¤ sA¤ nu rA¤mA¤nA¤ nici o posibilitate ca masina sA¤ fie pusA¤ in miscare;
- copin nu vor fi lA¤saA¼ in masinA¤ In soare, pe vreme toridA¤;
- nu vor aa acces la tigA¤ri, brichete sau chibrituri;
- copin mai man de 2 ani vor fi invA¤taA¼ sA¤ inchidA¤ si sA¤ deschidA¤ usa si sA¤ claxoneze;
- copin vor fi InvA¤taA¼ sA¤ coboare din masinA¤ numai pe partea din-spre trotuar.


Indicatii pentru prenirea inecului:

- amplasarea bazinelor la distantA¤ de casA¤ (> 50 m) si protejarea acestora cu garduri speciale;
- bariera este sigurA¤ dacA¤ are peste 1,5 m inA¤ltime si dacA¤ este deasA¤;
- cada de baie este interzisA¤ copilului mai mic de 1'8 luni;
- copilul mic nu este lA¤sat in grija altor copii atunci cA¤nd este in apA¤;
- copin nu vor fi lA¤saA¼ sA¤ se joace in ape cu risc potenA¼al; copilul sub zece ani nu va fi lA¤sat sA¤ inoate nesupragheat;
- inotul trebuie predat tuturor copiilor mai mari de trei ani, iar manevrele de resuscitare tuturor copiilor peste nouA¤ ani.
b) ImbunA¤tA¤tirea designului s-a impus din cauza frecntelor accidente casnice determinate de mobilier, garnituri, jucA¤rii, instru-mente casnice. S-au creal astfei termostate pentru incA¤lzirea apei numai pA¤nA¤ la 50A°C, ambalaje si dopuri sigure pentru medicamente si alte substante cu potenA¼al toxic, porA¼ cu Inchidere si deschidere automatA¤ la bazine de inot etc.
c) Legislatia de sigurantA¤ a fost eficientA¤ in reducerea accidentelor la copii de-a lungul A¼mpului. AceastA¤ lege sA¼puleazA¤ cA¤ ocroA¼rea si sigurantA¤ copilului nu este numai datoria pA¤rintilor, ci a intregii societA¤ti.



Alte materiale medicale despre: dezvoltarea si comportamentul




E bine sa cumparati tot ce veti avea nevoie din timp Unii parinti nu doresc sa cumpere nimic inainte de a se naste copilul. N.T. in Statel [...]
Un copil purtator al unui handicap antreneaza intotdeauna o mare bulversare in familie. Apoi, putin cate putin, se descopera partea pozitiva [...]
Un copil nu este "viabil" decat dupa sase luni de sarcina (incepand cu a 28-a saptamana). Daca se naste incepand cu luna a opta, el nu este considerai [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre dezvoltarea si comportamentul

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile