DupA¤ primii ani de viatA¤, accidentele devin prineipala cauzA¤ de mor-bidilate si mortalitate infanA¼lA¤ in tA¤rile induslrializate. Mulii pediatri au in ingrijire copii care au lA¶st victime ale accidentelor. Data fiind impor-tanta problemei, medicii Irebuie sA¤ aibA¤ un rol decisiv in prenirea accidentelor in familii, mai ales a acelor aeeidente care sunt urmate de invaliditate sau de deces. Cresterea morbiditA¤tii si a mortalitA¤tii prin traumatism implicA¤ pe de o parte cost mare pentru ingrijire si, pe de altA¤ parte, suferinta copilului.
Traumatismele fatale
UrmA¤toarele sase tipuri de aeeidente sunt responsabile de 95% din decesele violente la copil: accidentele ruA¼ere, ineeul, arsurile, cA¤de-rile, injuriile neaccidentale, intoxicatiile.
Copilul anteprescolar este cel mai vulnerabil din punctul de dere al accidentelor. La aceastA¤ grupA¤ de vA¤rstA¤ mA¤surile prenti au avut cca mai micA¤ eficientA¤.
Morbiditatea prin accidente
Decesul prin aeeidente este numai vA¤rful iceberg-ului, majoritatea aeeidentatilor supravietuiesc, dar multi cu sechele. De exemplu, din totalul copiilor care si-au pierdut constienta in apA¤, mai mult de jumA¤tate supravietuiesc, iar dintre acestia 1/3 vor aa grade diferite de suferinta cerebralA¤.
La fiecare deces prin aeeidente ruA¼ere se inregistreazA¤ 20 de supra-vietuitori care au suferit injurii serioase. DacA¤ se analizeazA¤ internA¤rile pentru aeeidente, ordinea cauzelor este:
a) traumatismele capului: 26,5%;
b) intoxicatiile: 20,1%;
c) arsurile: 13%;
d) fracturile: 12,8%;
e) zdrobirile: 5,3%. (dupA¤: PearnJ. - 1990]
CopA¼i cu intoxicatA¼ accidentale se vindecA¤ de obicei fA¤rA¤ sechele, exceptie fA¤cA¤nd intoxicatA¼le cu baze corozi si acizi tari. La noi in tarA¤ se inregistreazA¤ un numA¤r mare de ingestA¼ accidentale de sodA¤ caus-ticA¤, ce determinA¤ stenoze esofagiene care necesitA¤ tratament de specia-litate luni si ani de zile. Aproape toti cei care supravietuiesc arsurilor de diferite grade rA¤mA¤n cu suferinte cronice.
Tendinte in accidentele la copil
S-au inregistrat schimbA¤ri in ceea ce priste morbiditatea prin accidente, care se datoreazA¤:
- tendintelor actuale in prenirea bolilor si in ingrijirea stA¤rii de sA¤nA¤tate;
- seriozitA¤tii campaniilor prenti;
- legislatiei;
- modificA¤rilor stilului de viatA¤ si ale mediului ambiant (masini, pis-eine etc.)
Cauzele mortalilA¤tii infantile manifestA¤ schimbA¤ri dramatice in ultima perioadA¤. Aceleasi schimbA¤ri se observA¤ si in tipul si seritatea accidentelor ce duc la deces. De exemplu, mortalitatea prin intoxicatA¼ a scA¤zut semnificaA¼v in ultimele decenii in tA¤rile dezvoltate, ca urmare a mA¤surilor prenti si educatiei sanitA¤re. Au crescut insA¤ decesele prin alte A¼puri de accidente, cum ar fi: ineeul, accidentele din recreatie, accidentele de bicicletA¤.
Tipuri de accidente la copil
Accidentul rutier
In 15% din accidentele rutiere fatale sunt antrenati copiA¼, cu maximum de freentA¤ la vA¤rsta de 5 ani. CopiA¼ sunt implicati in accidente atA¤t cA¤nd sunt ocupanti ai unui loc intr-un hieul, cA¤t si ca pietoni sau ca biciclisti care cad pe drumurile publice sau care sunt tamponati de hiculele in miscare.
a) Din totalul copiilor aeeidentati, grupul pietonilor ocupA¤ locul cel mai important; 7% din copiA¼ pietoni aeeidentati decedeazA¤. Majoritatea accidentelor ce se soldeazA¤ cu deces sau rA¤nire, avA¤nd ca protagonist un copA¼ pieton, se petrec in apropiere de casa victimei. Circa 45% sunt aeeidentati pe propria stradA¤, orele de varf pentru acest tip de accidente fiind 15-l6 dupA¤-amiaza. De obicei copA¼i sunt loviti cA¤nd aleargA¤ dupA¤ un hieul, cA¤nd ies brusc in stradA¤ sau cA¤nd se joaeA¤ printre hiculele parcate.
b) Accidentele copiA¼or ce merg cu bicicletA¤ sunt in crestere in toate tA¤rile civAœizate. BA¤ietA¼ sunt mai implicati in acest tip de accidente (3/1 fatA¤ de fete). CopiA¼ se accidenteazA¤ prin cA¤dere de pe bicicletA¤ din cauza lipsei de experientA¤, din cauza izbirii de obiecte, a gropA¼or sau jocurilor practicate de grupuri de biciclisti. Acolo unde nu sunt create culoare (piste) speciale pentru biciclisti (este si cazul tarii noastre), acestia pot fi aeeidentati prin lovirea de cA¤tre hiculele aflate in miscare. Accidentele serioase de bicicletA¤, care necesitA¤ spitalizare sau care duc la deces, au loc mai ales la bA¤ietA¼ de vA¤rstA¤ medie scolarA¤.
c) Copin mai pot fi rA¤niti sau ucisi si ca ocupanti ai unui loc in autohicule. CopiA¼ mici sunt supusi mai freent acestui risc. PA¤rtile corpului cel mai des afeetate sunt capul sau capul plus toracele.
Inceul
Este o cauzA¤ semnificativA¤ de deces la prescolarul mic. Riscul inecului la acesta vA¤rstA¤ este cu atA¤t mai mare, cu cA¤t casa are in apropiere o apA¤ (rA¤u, lac, piscinA¤). ineeul se poate pro-duce cu apA¤ dulce (cele mai freente cazuri la noi in tarA¤), sau cu apA¤ sA¤ratA¤ (accidentele sunt mai freente in perioadA¤ estivalA¤).
Studii estimati efectuate in Australia si in Noua ZeelandA¤ au evidentiat cA¤tiva factori care se asociazA¤ cu ineeul: 10% din copii au piscinA¤ in curtea propie, iar 26% au cini cu piscinA¤. Riscul accidentelor prin inec este mic pentru bazinele ingrA¤dite si crescut pentru cele nesupragheate.
Ineeul la copilul mare este mai rar. Se produce mai ales la bA¤ietA¼ care folosesc pentru baie locurile sau plajele aseunse, clandestine, unde nu pot beneficia de ajutorul salvatorilor.
Un risc mare de deces prin inec il au copiA¼ cu epilepsie. DacA¤ se iau mA¤surile necesare, riscul scade. Aceste mA¤suri sunt: adminis-trarea corectA¤ a medicatiei antiepileptice cu urmA¤rirea nilului seric, supragherea copilului pe perioadA¤ cA¤t stA¤ in apA¤, supragherea in timpul bA¤ii in cadA¤ (pA¤nA¤ la vA¤rsta de sase ani nu vor fi lA¤sati sin-guri in cadA¤). "
Cauza majorA¤ a inecului este apa dulce neprotejatA¤: bazine de inot, lacuri de acumulare, santuri, canale de irigatie, rA¤uri, drenuri etc., la care in mod obisnuit accesul omului e interzis. Nici un caz de inec nu este un eniment Singular.
Studiile aratA¤ cA¤ tragedia este rezultatul final al unui sir de eni-mente. Un exemplu tipic poate fi: o apA¤ neingrA¤ditA¤ in spatele casei; un anteprescolar bine dezvoltat si inteligent jueA¤ndu-se pe randa din spatele casei; un vizitator sunA¤ la usa din fatA¤; atentia mamei este atrasA¤ pentru moment de acesta si copilul, curios, se indreaptA¤ spre malul apei; o jucA¤rie pe fundul lacului sau frunze sau o minge plutind pe apA¤ atrag atentia copilului care intrA¤ in apA¤; copilul se dezechili-breazA¤, cade in apA¤ si nu poate tipa deoarece capul, mai greu fiind, ajunge imediat la fundul apei. PA¤rintele sau supraghetorul gA¤seste copilul, dar in 10% din cazuri nu este eficient pentru resuscitare din cauza panicii.
Desi aplicarea mA¤surilor de resuscitare si prim ajutor pot reda vieA¼i 30% din cazurile potential fatale, multi pA¤rinA¼ nu au cunostintele feh-nice necesare. in practica, doar 50% din copin aparent morfi supra-vietuiesc dupA¤ aplicarea metodelor de reanimare. Majoritatea copiilor salvati au o dezvoltate ulterioarA¤ normalA¤, 1/3 din ei rA¤mA¤n cu dis-functii cerebrale minime si doar 5% ajung la starea getativa. Copin care supravietuiesc inecului au un risc crescut pentru accidente asemA¤nA¤toare.
Arsurile
Arsurile rA¤mA¤n o cauzA¤ semnificativA¤ de morbiditate si mortalitalc la copil. Incendiile sunt cele mai comune cauze de deces prin arsurA¤, dar opA¤ririle dau cel mai mare numA¤r de intemA¤ri prin injurii tcrmice.
Pielea copilului prezintA¤ aspect clinic de arsurA¤ dupA¤ expunere la temperaturi mai mari de 45A°C. Problema arsurilor este relevantA¤ pentru grupul de vA¤rstA¤ 0-4 ani si mai ales pentru copin ce provin din medii socio-economice defavorizate.
Majoritatea arsurilor se produc in interiorul casei, 37% din toate
arsurile se produc in bucA¤tA¤rie. Copin sunt opA¤riti in 37% din cazuri cu ceaiul fierbinte din canA¤ sau ibric si in 14% din cazuri in cadA¤. In cazul arsurilor prin flacA¤rA¤, 29% sunt datorate focului inaer A¼ber si incineratoarelor; 14% sunt provocate de combustibilul depozitat in bidoane, 13% de aparatele de incA¤lzire.
Intoxicatiile
Intoxicatiile accidentale sunt o problema in toatA¤ lumea. Tipul sub-stantelor ingerate se schimbA¤ in functie de o serie de factori dintre care: prograrnele de prenire, ambalajele sigure, eliberareA¤ medicamentelor numai pe baza de retetA¤ etc. Desi ingestia accidentalA¤ de substante toxice este frecntA¤, decesul apare rar. Cele mai frecnte substante ingerate accidental sunt: produsele petroliere, antihistaminicele, ben-zodiazepinele, detergentii si decolorantii, aspirina. Un loc aparte in tara noastrA¤ il ocupA¤ ingestia accidentalA¤ de sodA¤ causticA¤, substantA¤ care se vinde A¼ber in magazine, fA¤rA¤ nici o restrictie, fiind utilizatA¤ la pre-pararea sA¤punului de casA¤, mai ales in zonele rurale si suburbane.
Studii recente au identificat riscul decesului dupA¤ ingestie de diferite substante, astfei:
a) digoxin, chinina: 1 din 25 de cazuri;
b) antidepresi triciclice: 1 din 44 de cazuri;
c) simpatomimetice: 1 din 54 de cazuri;
d) soda causticA¤: 1 din 68 de cazuri;
e) Paracetamol, aspirina: 1 din 350 de cazuri;
f) produse petroliere: 1 din 750 de cazuri;
Desi tipurile agentilor care determinA¤ intoxicatii accidentale la copil variazA¤ in timp si cu zona geograficA¤, vA¤rsta de maximA¤ incidentA¤ a rA¤mas neschimbatA¤: 2-3 ani. Antcprescolarul ingliite orice din curiozi-tate, de la excremente de animale pA¤nA¤ la sodA¤ causticA¤.
Lupta impotriva mortalitA¤tii si morbiditA¤tii dusA¤ pe mondial a fost incununatA¤ de succes si s-a rellectat in seA¤derea decesului prin intoxica(Ji. AceastA¤ activitate a fost dusA¤ de cA¤tre medici si personalul sanitA¤r, prin educatie sanitarA¤, de cA¤tre voluntari si de legislatiile care au restrA¤ns comercializarea liberA¤ a substantelor toxice si au reco-mandat folosirea ambalajelor sigure pentru medicamente si pentru substantele toxice.
In acelasi timp insA¤, rata decesului prin otrA¤vire intentionalA¤ a rA¤mas nemodifleatA¤.
Accidentele sporti si scolare
Acest tip de accidente sunt frecnte mai ales la adolescenti. Pediatrii au rol important in reducerea acestora. Ei trebuie sA¤ pledeze pentru schimbarea regulilor de joc acolo unde se produc traumatisme serioase (coloana rtebralA¤ in fotbalul american); permiterea participA¤rii lajocuri dure se va face numai dupA¤ ce sau luat mA¤suri de sigurantA¤ (astfei, jueA¤torA¼ nu sunt admisi in echipA¤ daeA¤ nu poartA¤ cascA¤ de protectie, mA¤nusi, mA¤sti etc.). Ca rezultat al purtA¤rii mA¤stii faciale de cA¤tre portarii de hochei pe gheatA¤ au scA¤zut semnificativ rA¤nile de la acest nil.
Accidentele provocate de animale
Desi aceste accidente nu provoaeA¤ imediat mortea, morbiditatea cauzatA¤ de acestea este mare. Cele mai intA¤lnite accidente sunt determinate de cA¤ini, fie de casA¤, fie vagabonzi.
Se estimezA¤ cA¤ un cA¤ine din 40 provoaeA¤ la copil injurii care vor necesita ingrijiri in spital, iar 1/3 din ele sunt la nilul fetei. MuscA¤turile de sarpe provoaeA¤ mai rar moartea, datoritA¤ folosirii serurilor antininoase (in tA¤rile dezvoltate). Astfei, in Australia, din 90 de museA¤turi de sarpe semnalate in perioada 1990-l995, s-a inregistrat un singur deces. in mediul rural se inregistreazA¤ traumatisme la copil provocate de cai sau de alte animale de tractiune.
Tratament
UrmA¤rire
Tratamentul copiilor accidentaA¼ presupune urmA¤rirea lor atA¤t In spital, cA¤t si In context prentiv. Copin care au avut accidente seri-oase, amenintA¤toare pentru viatA¤, au un risc crescut de a repeta expe-rienta. Astfei, dintre copin salvati de la inec, 5% repetA¤ un accident similar. La cA¤teva luni dupA¤ ce copilul s-a intoxicat accidental, se inre-gistreazA¤ repetarea ingestiei (fie a aceleiasi substante, fie a alteia).
Copin cu traumatisme craniene pot rA¤mA¤ne cu sechele serioase, cum ar fi epilepsia.
Copin care s-au strangulat sau care au aspirat apA¤ si au stat in hipoxie prelungitA¤ pA¤nA¤ sA¤ fie salvati, rA¤mA¤n cu sechele psihologice.
Identificarea cauzelor accidentelor la copil si prenirea lor
Popoarele Inapoiate considerA¤ cA¤ accidentele fac parte din viatA¤ si nu pot fi prenite. Responsabilitatea acestor accidente este pusA¤ pe seama spiritelor, a extraterestrilor etc. AceastA¤ atitudine pasivA¤ nu mai este intA¤lnitA¤ in comunitA¤A¼le moderne, unde specialisti si nespecialisti au identificat cauzele accidentelor. Greutatea a surnit In momentul in care s-a Incercat modificarea legislatiei in asa fei IncA¤t sA¤ se asigure maximum de protectie copilului. Acolo unde s-a reusit acest lucru, nu mai constituie o curiozitate obligativitatea purtA¤rii cA¤stii de protectie, a centurii de sigurantA¤, a scaunului special pentru masinA¤, a pijamale-lor neinflamabile sau construirea gardului de protectie in jurul apelor.
Sunt trei posibilitA¤A¼ prin care se poate interni efectiv in prenirea accidentelor: educatia, imbunA¤tA¤tirea designului si legislatia de sigurantA¤.
a) Educatia are succes dacA¤ este identificatA¤ populatia cu risc, dacA¤ sfaturile si mesajele prenti sunt formulate in termeni simpli, inteligi-bili si dacA¤ au continuitate. Primul pas il reprezintA¤ acceptarea mesaju-lui. Schimbarea comportamentului rA¤mA¤ne o sarcinA¤ dificilA¤, dar nu imposibilA¤. Experienta campaniei
impotriva fumatului dusA¤ in tA¤rile dez-voltate este un exemplu cA¤ educatia poate fi foarte eiicientA¤.
Indicatii pentru prenirea accidentelor rutiere:
- copilul mic sau scolar va fi supragheat In timpul deplasA¤rii hiculului;
- copilul nu trebuie sA¤ cA¤lA¤toreascA¤ pe locul din fatA¤ al masinii, nici in spatele unei masini care are usile deschise;
- dacA¤ lA¤sA¤m copilul in masinA¤ pentru o perioadA¤, usile nu vor fi incuiate, iar geamurile vor fi deschise partial, cheia de contact va fi luatA¤ si vom aa grijA¤ sA¤ nu rA¤mA¤nA¤ nici o posibilitate ca masina sA¤ fie pusA¤ in miscare;
- copin nu vor fi lA¤saA¼ in masinA¤ In soare, pe vreme toridA¤;
- nu vor aa acces la tigA¤ri, brichete sau chibrituri;
- copin mai man de 2 ani vor fi invA¤taA¼ sA¤ inchidA¤ si sA¤ deschidA¤ usa si sA¤ claxoneze;
- copin vor fi InvA¤taA¼ sA¤ coboare din masinA¤ numai pe partea din-spre trotuar.
Indicatii pentru prenirea inecului:
- amplasarea bazinelor la distantA¤ de casA¤ (> 50 m) si protejarea acestora cu garduri speciale;
- bariera este sigurA¤ dacA¤ are peste 1,5 m inA¤ltime si dacA¤ este deasA¤;
- cada de baie este interzisA¤ copilului mai mic de 1'8 luni;
- copilul mic nu este lA¤sat in grija altor copii atunci cA¤nd este in apA¤;
- copin nu vor fi lA¤saA¼ sA¤ se joace in ape cu risc potenA¼al; copilul sub zece ani nu va fi lA¤sat sA¤ inoate nesupragheat;
- inotul trebuie predat tuturor copiilor mai mari de trei ani, iar manevrele de resuscitare tuturor copiilor peste nouA¤ ani.
b) ImbunA¤tA¤tirea designului s-a impus din cauza frecntelor accidente casnice determinate de mobilier, garnituri, jucA¤rii, instru-mente casnice. S-au creal astfei termostate pentru incA¤lzirea apei numai pA¤nA¤ la 50A°C, ambalaje si dopuri sigure pentru medicamente si alte substante cu potenA¼al toxic, porA¼ cu Inchidere si deschidere automatA¤ la bazine de inot etc.
c) Legislatia de sigurantA¤ a fost eficientA¤ in reducerea accidentelor la copii de-a lungul A¼mpului. AceastA¤ lege sA¼puleazA¤ cA¤ ocroA¼rea si sigurantA¤ copilului nu este numai datoria pA¤rintilor, ci a intregii societA¤ti.
