eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Dezvoltarea si comportamentul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » dezvoltarea si comportamentul

Abuzul la copil

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Pentru o mai bunA¤ intelegere a modulului este necesarA¤ definirea categoriilor de abuz asupra copilului. Majoritatea autorilor sunt de acord cu urmA¤toarele deflnitii:
Abuzul flzic este definit ca fiind orice injurie neaccidentalA¤ asupra copilului; altfei spus, abuzul fizic este provocarea suferintei la un copil prin fortA¤ fizicA¤.
Abuzul sexual este definit ca orice activitate sexualA¤ intre adult si copil, cu sau fA¤rA¤ constrA¤ngere.
Neglljarea fizicA¤ este incapacitatea adultului de a asigura cele nece-sare vietii copilului: hranA¤, imbrA¤cA¤rninte, adA¤post, supraghere, Ingri-jire medicalA¤.
Neglljarea emotionalA¤ este imposibilitatea pA¤rintilor de a asigura un mediu in care copilul sA¤ poatA¤ creste si sA¤ se poatA¤ dezvolta normal.
Prin sindromul MA¼nchausen copilul devine victima pA¤rintilor, care ii provoacA¤ sau ii innteazA¤ boli ce necesitA¤ adesea inter-ntia medicului ( modulul 14).


GeneralitA¤ti

Prevalenta abuzului fizic este necunoscutA¤, dar este dar cA¤ societA¤tile de protecA¼e a copilului dau cifre care subestimeazA¤ extinderea proble-mei. Multe cazuri de abuz fizic la copil trec neobservate din cauza nede-pistA¤rii, nerecunoasterii sau neraportA¤rii oficiale. Una dintre dificultA¤tile determinA¤rii frecntei abuzului fizic este lipsa unei deflnitii unanim acceptate. In ultimii ani maltratarea copilului tinde sA¤ devinA¤ o problemA¤ de sA¤nA¤tate publica si nu numai una socialA¤. Ca un exemplu al frecntei abuzului fizic, 10,7% din pA¤rinA¼i din S.U.A. au recunoscut cA¤ au avut cel putin un act ser de violentA¤ impotriva propriului copil.
Abuzul fizic la copil include una sau mai multe din urmA¤toarele demente intalnite mai frecnt: impingere, inhA¤tare, tA¤rA¤re, aruncare, lovire, lovire cu piciorul, muscare sau intepare, sugrumare sau sufo-care, ardere, opA¤rire sau atacare in alte moduri.
Pe o populatie largA¤ in vA¤rstA¤ de 15 ani s-au evidentiat urmA¤toarele date: 31,2% din bA¤ieti si 21,1% din fete au raportat cA¤ au fost agresati fizic in timpul copilA¤riei.
Pentru cA¤ pediatrul este chemat sA¤ sileascA¤ diagnosticul pozi-tiv, sA¤ trateze si sA¤ aline suferinta victimelor agresiunii fizice, el tre-buie sA¤ cunoascA¤ foarte bine acest modul.


Diagnosticul de abuz fizic

Consideratii generale
Recunoasterea oricA¤ror forme de agresiune a copilului depinde de vigilenta pediatrului si de pregA¤tirea sa in domeniu. Din cauza cresterii alarmante a numA¤rului de copin maltratati, indiferent de clasa socio-economicA¤, de grupul etnic sau de comunitatea cA¤reia ii apartin, este necesar ca examenul clinic sA¤ fie de fiecare data com-plet, pentru a depista entualele semne ale abuzului fizic.




Factori de risc pentru abuzul fizic la copil

Abuzul fizic la copil este o problemA¤ complexA¤ multifactorialA¤ si nu recunoaste o singurA¤ etilogie. Initial s-a sustinut cA¤ adultul care agresioneazA¤ un copil este bolnav psihic, dar cercetA¤rile ulterioare au demonstrat cA¤ majoritatea acestora nu aau probleme mentale. Unul dintre cele mai complete modele descrie abuzul fizic la copil ca o consecintA¤ a interactiunii dintre caracterul individual al adultului ce ingrijeste copilul, nilul socio-cultural al familiei si stresul fami-lial (declansat de pA¤rinti sau de copii).
Factorii de risc cei mai frecnti pentru abuzul fizic la copil (care tin de adult) sunt:
- statutul socio-economic scA¤zut;


- izolarea socialA¤;

- vA¤rsta micA¤ a mamei;


- familia numeroasA¤;

- familia cu un singur pA¤rinte;


- violenta casnicA¤;

- experienta de violenta fizicA¤ pe care a avut-o pA¤rintele in copilA¤rie;
- sarcina nedoritA¤ sau atitudinea neadecvatA¤ a pA¤rintilor fatA¤ de sarcinA¤;
- consumul de alcool sau de droguri.
Aceasta nu este o listA¤ exhaustivA¤, considerA¤ndu-se chiar cA¤ ar fi peste 100 de factori de risc al abuzului fizic la copil.
Una dintre cele mai controrsate pA¤reri din literatura de specia-litate este cea referitoare la transmiterea de la o generatie la alta a abuzului la copil. Desi s-a considerat initial cA¤ toti copin care au fost agresionati fizic devin la rA¤ndul lor agresivi cu propii copii, cercetA¤rile au evidentiat cA¤ doar 30% din acestia, cA¤nd ajung adulti, isi neglijeazA¤ copin sau ii agresionezA¤ fizic. Se descriu si factori de risc ce tin de copil. Astfei, se estimeazA¤ cA¤ unii copii sunt mai maltratati decA¤t altii. Cei mai supusi abuzului fizic sunt: prematurii, cei cu greutate micA¤ la nastere, cei cu handicapuri fizice si cei cu un anume temperament. Nu existA¤ insA¤ do certe cA¤ aceste modi-ficA¤ri induc abuzul fizic sau cA¤ ele se datoreazA¤ abuzului fizic si neglijA¤rii fizice sau psihice.
Este important sA¤ reamintim cA¤ 1 /3 din abuzuri se produc extrafa-milial. BA¤ietii par sA¤ fie mai expusi abuzului extrafamilial si mai ales abuzului sexual decA¤t fetele.


Interviul

Pediatrul trebuie sA¤ fie bine pregA¤tit si sA¤ stie sA¤ obtinA¤ datele anamnestice atA¤t de la copil, cA¤t si de la apartinA¤tori. El trebuie sA¤ fie corect si sA¤ mentinA¤ balanta cu obiectivitate si nepA¤rtinire. Pentru ca micul pacient sA¤ se simtA¤ in sigurantA¤, trebuie folosit un limbaj adec-vat vA¤rstei.

Istoricul
Prin istoric trebuie sA¤ se sileascA¤ de la inceput dacA¤ trauma a fost intentionatA¤ sau neintentionatA¤. Orice neconcordantA¤ in datele anamnestice va orienta spre etiologia intentionatA¤ a abuzului. Prezenta unuia dintre factorii de risc orienteazA¤ de asemenea spre diagnosticul de abuz intentionat.


Examenul fizic

Examenul fizic complet se va face in toate cazurile in care se suspec-teazA¤ agresiunea asupra copilului. In unele cazuri semnele agresiunii se observA¤ cu usurintA¤, in alte cazuri vor fi cA¤utate cu atentie. Atunci cA¤nd se evidentiazA¤ semnele abuzului fizic, se va spune pA¤rintilor cA¤ acest caz trebuie raportat politiei si organelor abilitate. Suspiciunea de abuz la copil trebuie sA¤-i alerteze pe pediatri in legA¤turA¤ cu soarta celorlalA¼ frati ai copilului. DacA¤ mama copilului prezintA¤ semne de agresiune fizicA¤, este cert cA¤ si copilul a fost agresat.
Examenul fizic se incepe cu silirea stA¤rii generale si a parametrilor de crestere, stiindu-se cA¤ hipotrofia staturoponderalA¤ de cauzA¤ neorga-nicA¤ si abuzul fizic si/sau sexual coexistA¤.
Examenul extremitA¤tii cefalice presupune examinarea craniului, a fetei si a regiunii gA¤tului. Se pot evidentia leziuni ale ochA¼or, urechilor, nasului. Retrospectiva cazurilor consultate de specialistii O.RL. pentru suspiciunea de abuz fizic a evidentiat cA¤ peste 50% dintre copii aau echimoze si escoriatA¼ la nilul capului si fetei.

Echimoza la nilul pavilionului poate fl semn de traumatism seriA¶s precum perforatia timpanului, hemotimpan sau discontinui-tatea oscioarelor urechii medii. Pierderea de LCR prin conductul auditiv extern poate fi semn de fracturA¤ de bazA¤ de craniu. Traumatismul cronic al urechii poate determina deformarea pavilionului, paralizia nervului facial si hipoacuzie de perceptie.
Examenul oftalmologic presupune examinarea atA¤t a polului anterior al ochiului, cA¤t si a retinei. Se pot evidentia hemoragie retinianA¤, injurii ale globului ocular; fracturA¤ orbitalA¤ o suspectA¤m cA¤nd este prezenta echimoza periorbitalA¤. Prezenta hemoragiilor reA¼niene la copil este datoratA¤ traumatismelor puternice si nu mA¤surilor de resuscitare.
Examinarea orofaringelui poate evidentia leziuni dirse: ruperea frenului lingual, petesii, traumatisme ale dintilor.
Examinarea tegumentului. Tegumentul este organul cel mai frecnl traumatizat. Cele mai vizibile semne ale abuzului sunt: echimoze, heraa-toamc, escoriatii, arsuri.
Eorma leziunilor poale sugera agentul cauzal. Se va face o inn-taricre a tuturor leziunilor si anume: numA¤rul, dimensiunile, localiza-rea, culoarea, forma. De exemplu, arsurile "in mA¤nusA¤" sunt sugesti pentru introduecrea mA¤inilor in apa clocotitA¤, pe cA¤nd arsurile dise minate pe corp sub forma liniarA¤ sau rotundA¤ presupune o injuric mai slabA¤, prin stropire.
Traumatismul grosolan la nilul toracelui, sub forma unei deformA¤ri, poate aseunde leziuni ale plA¤mA¤nului si ale celorlalte organe de la nilul toracelui, determinafe de coastele fraclurate.
Traumatismul abdomenului, desi la exterior poate fi fA¤rA¤ semne vizibile, la nilul organelor parenchimatoase (ficat, splinA¤) poate fi grav. Autorii americani au constatat cA¤ 6% din rupturile de ficat post-abuz fizic ce au determinat decesul copilului nu erau insoA¼te de leziuni cutanate si au fost depistate tomografic.
Se face examenul atent al organelor genitale si al anusului. Abu-zul sexual poate fi insotit si de agresiunc fizicA¤. Vor fi examinate atA¤t organele genitale, cA¤t si regiunile din jurul acestora ( "Abuzul sexual").


Traumatismul scheletului. Prezenta semnelor de suferintA¤ din partea aparatului locomotor obligA¤ pediatrul sA¤ obtinA¤ date suplimentare pri-vind: inA¤ltimea de la care a cA¤zut, caracteristicile suprafetei de contact, existenta martorilor la eniment, posibilul mecanism al injuriei (rA¤sucire, tractiune, compresiune).
Cercetarea scheletului se va face cu multA¤ atentie la copilul mai mic de 2 ani sau la copilul mai mare care este comatos, pentru cA¤ unele leziuni, desi existente, nu sunt foarte evidente. Scintigrafia osoasA¤ este cel mai bun fest Screening initial pentru copin mai mici de 1 an sus-peetaA¼ de a fi fost bA¤tuti. Unele fracturi sugereazA¤ foarte bine etiologia intentionatA¤: fracturi in unghi ale metafizelor, fracturi multiple ale arcurilor costale posferioare si scapulelor, fracturi multiple si complexe ale cutei craniene, fracturi ale apofizelor spinoase, fracturi in spiralA¤ ale oaselor lungi.
Se va face diferentA¤ intre copilul agresionat fizic si cel cu o boalA¤ congenitalA¤, cum ar fi osteogeneza imperfecta sau alte boli rare.
Pediatrul trebuie sA¤ coordoneze eforturile de silire a diagnosA¼cu-lui pozitiv si diferential ale echipelor de medici formate din geneticieni, radiologi, ortopezi etc.
Traumatismul capului. Traumatismul intentionat asupra sistemului nervA¶s la copil rA¤mA¤ne cea mai serioasA¤ injurie cu grad mare de mor-biditate si mortalitate. Injuria neintentionatA¤ a capului este freentA¤, dar leziunile tipicc sere sunt determinate numai de accidentele de circulalie si de injuria intentionatA¤. Orice leziune a tegumentului cuA¼ei craniene sau a fetei trebuie sA¤ ridice suspiciunea lezA¤rii craniului si creicrului.
HemoragA¼le epiduralA¤, subduralA¤ si subarahniodianA¤ sunt descope-ritc la copin cu convulsii, letargici sau comatosi. Medicul trebuie sA¤ con-dueA¤ anamneza in asa fei incA¤t sA¤ poatA¤ descoperi etiologia intentionatA¤ acolo unde existA¤, exeluzA¤nd alte cauze ca infectia, traumatismul la nastcre, boli meolicc. Tomografia cranianA¤ este cca mai utilizatA¤ si rapidA¤ instigatie pentru copilul cu trumatism cranian, uneori fiind neecsarA¤ si rezonanta magneticA¤ pentru depistarea unor leziuni ca: hematoamele subdurale mici, contuzia corticalA¤ si hematomul posterior interemisferic.


Raportare si tratament

DacA¤ pediatrul suspecteazA¤ abuzul fizic asupra unui copil si nu raporteazA¤ acest caz, copilul va rA¤mA¤ne in pericol. Medicul ezitA¤ sA¤ raporteze aceste cazuri politiei si justitiei din mai multe moti:


- se compromite relatia medic-familie;

- se pierde timp din orcle de consultatii:


- teama de implicare;

Pediatrul are obligatia eticA¤ si legalA¤ sA¤ raporteze suspiciunea de copil agresat. In SUA 50% din cazurile raportate nu se confirmA¤, dar aceasta nu inseamnA¤ cA¤ abuzul nu s-a produs. In unele cazuri in care agresorul nu este urmA¤rit in justitie, povara supragherii familiei rA¤mA¤ne medicului. DacA¤ se considerA¤ cA¤ viata copilului este in pericol, acesta va fi spitalizat pentru evaluare sub supraghere strietA¤. DupA¤ vindecarea leziunilor acute, copilul si familia trebuie cuprinsi in programe speciale.
Principiul de bazA¤ al tratamentului copilului agresat fizic este sA¤ i se insufle ideea cA¤ abuzul nu este din vina lui, sA¤ i se ofere modele poziti si sA¤ i se asigure un mediu sigur de viatA¤. PA¤rintii agresori vor fi ajutati sA¤-si eunoaseA¤ propria problemA¤, sA¤ reeunoaseA¤ stresul, sA¤ se docu-menteze in privinta dezvoltA¤rii si comportamentului normale ale copiilor, astfei incA¤t sA¤ ajungA¤ sA¤ formuleze cerinte normale de la proprii copii si sA¤ si-i apropie.

PA¤rintii care, potrivit lui Kempe, "iubesc copin foarte mult, dar nu foarte bine", au nevoie de sprijinul pediatrului.
Prenirea abuzului fizic la copA¼ este posibilA¤ in multe, dar nu in toate cazurile. IncA¤ din perioada prenatalA¤ pediatrul trebuie sA¤ identi-fice factorii de risc din familia respectivA¤ si sA¤ inceapA¤ un program de educatie care va fi continuat pe tot parcursul vizitelor de puericulturA¤. Activitatea de prenire trebuie sA¤ functioneze in asa fei incA¤t pA¤rintele sA¤ ajungA¤ sA¤ telefoneze pentru a cere ajutor inainte de a-si agresiona copilul.



Alte materiale medicale despre: dezvoltarea si comportamentul




SIMPTOME Urmatoarele simptome sunt asociate cu abuzul de alcool: a™¦ amnezii temporare sau pierderea memoriei. a™¦ certuri sau batai repetate [...]
Amfetaminele. utilizate mai ales pentru cresterea performantelor intelectuale si in cura de slabire, pot fi un risc pentru ambele tipuri de accid [...]
GeneralitA¤ti Frecventa realA¤ a abuzului sexual la copil este necunoscutA¤, din cauza faptului cA¤ multe cazuri rA¤mA¤n nediagnosticate. DiagnosA¼cu [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre dezvoltarea si comportamentul

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile