eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Dezvoltarea si comportamentul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » dezvoltarea si comportamentul

Abuzul sexual

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Generalitati
Frecventa realA� a abuzului sexual la copil este necunoscutA�, din cauza faptului cA� multe cazuri rA�mA�n nediagnosticate. DiagnosA�cul de abuz sexual necesitA� o mare obieclivitate si un examen clinic foarte minutiA�s. Aceasta pentru cA� un diagnostic fals-pozitiv are consecintc extrem de neplA�cute pentru pA�rA�t, in timp ce unul fals-negativ lasA� copilul neprotejat. Tabelul 13.1 cuprinde mai multi indicatori de diagnostic pentru abuzul sexual.


Indicatori ai diagnosticului de abuz sexual

a) denunjarea abuzului de cA�tre copil;


b) prezenta sarcinii la o adolescentA�;

c) prezenta bolilor venerice la vA�rsta prepuberA�;
d) modificA�ri posttraumatice ale regiunii genitale si/sau anorectale;
e) interes sau preocupare precoce pentru sex;


f) masturbare;

g) abuz sexual la alti membri ai familiei; h) fuga repetatA� de acasA� (fete);I) izolare socialA�;


j) fricA� si neincredere in autoritA�ti;

k) autoblamare, depresie, comportament suicid, abuz de substante;I) acuze somatice incluzA�nd dureri abdominale si pelviene.

Definitii
Abuzul sexual cuprinde, dupA� majoritatea autorilor, violul, incestul si molestarea.
Violul este definit ca fiind relatia sexualA� fA�rA� consimtA�mA�ntul vic-timei. Violul nu implicA� neapA�rat penetrarea si ruperea himenului. Simplul conlact al organelor genitale masculine cu labiile mari este suficient pentru diagnosA�cul de viol. De asemenea, violul nu presu-pune si ejacularea. Femeile sunt victime ale violului in majoritatea cazurilor (>90%). JumA�tate din numA�rul de violuri este inregistrat la adolescente. Evaluarea violului trebuie sA� se faeA� in spital, de cA�tre un medic cu experientA�. Se vor consemna data, timpul, natura violului, ca si orice simptom acut. Este importanf sA� se speeifice daeA� pacienta s-a prezentat la consult dupA� ce s-a spA�lat. Se vor face istorieul menstrual. sexual si al contraeeptiei folosite anterior, daeA� este cazul.
Incestul este contactul sexual sau molestarea produsA� de cA�tre o rudA�. Cel mai freevent incest este intre tatA� (mai ales vitreg) si fiicA�, dar poate fi intre frati, bunic si nepoatA� etc. Incestul se asociazA� freevent cu acuze somatice, seA�derea respectului de sine, abuzul de substante, fuga de acasA�, prostitutie, depresie, suicid. Dinamica fami-lialA� evidentiazA� un tatA� impulsiv si consumator de alcool si o mamA� pasivA� certatA� cu sotul si cu tendinta de neglijare si, eventual, de respingere a fetei.
Molestarea este contactul sexual scurt sau contactul fizic fA�rA� consimtA�mA�ntul victimei. Este comisA� mai freevent de bA�rbati si Consta in exhibitionism, conlact genital, oral sau anal.
Trebuie fA�cutA� diferentierea intre acful sexual abuziv si plA�cerea sexualA� normalA�. Abuzul sexual implicA� adesea persoane de genuri si vA�rste diferite, se insoteste de demente de constrA�ngere, fortare, pre-supune rA�spuns negativ al victimei si foarte freevent traumaA�zare fizicA�.
Jocul sexual normal implicA� tipic copii de acelasi gen, include acordul mutual la partieipare, creeazA� senA�ment de vrnovA�tie si nu este insotit de leziuni fizice.

Epidemiologie
Se considerA� cA� 20% din totalul fetelor si 9% din bA�ieti au fost implicati in activitA�ti sexuale anormale in timpul copilA�riei de cA�tre adulti sau alte persoane, in scopul stimulA�rii sexuale. Riscul cres-cut de abuz sexual nu este legat direct de statutul socio-economic sau de rasa, fiind intA�lnit in toate mediile. VA�rsta de maximA� ineidentA� a abuzului sexual este intre 8 si 12 ani. Fetele sunt mai freevent antrenate in aceastA� activitate, desi bA�ietii raporteazA� mai rar abuzul.


Prezentare clinicA�

Copin care au fost supusi abuzului sexual ajung in atentia medi-cului in trei moduri: aparitia unor modificA�ri comportamentale, acuze in sfera genito-rectalA� sau denuntul.

Indicatorii comportamentali care pot urma abuzului sexual sunt urata in elul 13.2.
Sarcina, sifilisul si gonoreea necongenitale sugerezA� contactul sexual. Prezenla bolilor venerice la vA�rsta prepuberA� este patognomonicA� pentru abuzul sexual la copil. Acestea nu trebuie confundate cu vulvovaginitele banale. CA�t priveste leziunile Iraumatice ale regiunii vulvovaginalc si anorectale, acestea sunt prezente in cazul atacului acut. Absenta lor nu exclude abuzul sexual, dupA� cum prezenta sau absenta himenului nu sunt specifice pentru abuz.
Intr-un studiu pe o serie de cazuri care prezentau introitul vaginal mai mare de 4 mm, la 80% s-a evidentiat abuzul sexual. Hemoragia genitalA� extramenstrualA� este foarte sugestivA� pentru contact sexual, dacA� se exclud cauze traumatice sau medicale. Celelalte semne luate izolat nu sunt specifice abuzului sexual, ci numai corelate cu datele anamnestice, clinice si de laborator orienteazA� spre acest diagnostic.

Denuntul
DezvA�luirea abuzului sexual de cA�tre victimA� declanseazA� anchetA� si proces penal. Denuntul trebuie privit cu circumspecA�e. Majoritatea autorilor clasici incepA�nd cu Freud atribuiau aceste denunturi fanteziei bogate a copilului. Se pare insA� cA� ele ascund mult adevA�r. O serie de factori ca teama de incriminare, respingere sau judecatA�, autoblamarea, rusinea sau lA�cerea impusA� de autorul abuzului fac de cele mai multe ori ca denuntul sA� fie incomplet. De aceea este necesar ca pedi-atrul sA� aibA� o mare disponibilitate, astfei ca vicA�ma abuzului sA� i se poatA� destA�inui.


Evaluare medicalA�

Anamneza si examenul fizic la copilul suspect de abuz sexual nece-sitA� multA� rA�bdare.

Interviul
Medicul (rcbuie sA� se apropie treptat de pacient. Se incepe cu intre-bA�ri obisnuile, apoi se discutA� scopul vizilei. Se va explica copilului cA� verificarea include un cxamen fizic general si o inspecA�e a zonelor intime. Acestea vor fi denumite cu cuvintelc folosite de cA�tre copil.
Interviul pA�rintilor se va face in timp ce copilul se joacA� intr-o camerA� alA�turatA�. Acest interviu cuprinde antecedentele personale patologice, antecedentele eredocolaterale, isforicul social si al dezvoltA�rii copilului. Discutia despre abuzul sexual nu se va desfA�sura in fata copilului.
Interviul copilului este partea cea mai criticA� a evaluA�rii diagnostice.


Examenul clinic

Se incepe cu examenul clinic general, observA�nd eventualele semne ale abuzului fizic sau de neglijare. I se va explica copilului apoi cA� va fi examinat in zonele genitalA� si reetalA�. Examinarea se va face atA�t in deeubit dorsal cu coapsele in abduetie si semiflexie, cA�t si in pozitie genupectoralA�. DacA� se impune, pot fi folosite si instrumente ca otoscopul sau colposcopul. Se va tine cont de variatiile fiziologice ale himenului (himen anular, crescentic etc.). Diagnosticul diferential se face cu traumatismele accidentale care intereseazA� mai ales clitorisul, muntele pubian si labiile si care sunt asimetrice si nu intereseazA� himenul.
Abuzul sexual la bA�ieti nu este insotit. de obicei de semne clinice. CA�nd sunt prezente, intereseazA� anusul si se observA� la examenul direct. Semnele anale ale oricA�rui contact sexual includ: tumefactii, hiperemie, escoriatii si fisuri anale dispuse radial. Ruptura rectului cauzatA� de penetratia fortatA� nu se vizualizeazA� direct, dar pot sA� aparA� cicatrice dupA� mai multe luni de la aeeident. Semnele anale de traumA� repetatA� cronicA� includ deformA�ri anale, dilatatii mai mari de 15 mm la 30 de minute dupA� golirea ampulei, pliuri anale nere-gulate si flasce dupA� defecatia completA�.


Clasificarea semnelor fizice ale abuzului sexual

a) Semne specifice abuzului sexual, chiar in absenta anamnezei de abuz:

Evidentierea ejaculA�rii:
- prezenta lichidului seminal, a spermei, a antigenelor specifice sau a enzimelor lichidului seminal;
- sarcina in absenta contactului sexual consimtit cu prietenul;


a�� Boli transmise sexual:

- sifilis netransmis congenital;


- gonoreea cA�stigatA� dupA� perioada perinatalA�;

- HIV necA�stigatA� in perioda perinatalA� sau pe cale intravenoasA�.
a�� Leziuni recente genitale sau anale in absenta unei explicatA� acci-dentale adecvate:
- dilacerA�ri;


- escoriatii;

- contuzii;


- hematoame;

- echimoze;


- petesii;

- urme de muscA�turi.
a�� Deschidere himenalA� mA�ritA� pentru vA�rstA�, insotitA� de semne de rupere himenalA� in absenta unei explicatA� adecvate chirurgicale sau traumatice:
- absenta himenului;


- resturi himenale;

- cicatrice himenale.


b) Semne ce sugereazA� abuzul sexual:

a�� Alte boli transmise sexual, necA�stigate in perioada perinatalA�:


- trichomonas;

- Chlamydia;


- condylomata acuminatum;

- herpes Simplex virus.


a�� ModificA�ri himenale:

- concavitate angularA� posterioarA� sau lateralA�;


- sectionA�ri;

- absenta;


- reducerea dimensiunilor;

- cicatrice.
a�� Dilatarea marcatA� a deschiderii himenale persistentA� la examinarea in diferite pozitii.
a�� ModificA�ri anale spectfice:
- cicatrice anale sau schimbarea pozitiei fatA� de linia mediana;
- dilatatii mai mari de 15 mm dupA� golirea ampulei;


- orificiu anal neregulat dupA� dilatarea completA�.

c) Semne ce potA� intA�lnite in abuzul sexual, dar si in alte cazuri (istoricul si alte investigatii sunt importante pentru diagnosticul de abuz):


- vaginite bacteriene;

- leziuni labiale exlinse la copilul ce nu mai foloseste scutece si care nu are alte cauze de eritem;


- friabilitatea portiunii posterioare a labiilor;

- alte modificA�ri anale:


a�� scurtarea si inversarea canalului anal;

a�� fisuri perianale;
a�� tegumentele perianale subtiate si reducerea pliurilor cutanate perianale.
- erecpe penianA� persistentA� in timpul examinA�rii unui bA�iat de vA�rstA� prepuberA�.


d) Semne improbabile de abuz sexual:

a�� Semne vestibulare/vulvare:



- eritem;

- foliculi limfoizi in Jossa navicularis;


- zona avascularA� mediana in Jossa navicularis.

a�� Semne uretrale:


- benzi periuretrale;

- dilatatii uretrale cu tractiune labialA�.


a�� Semne himenale:

- proeminenta himenalA� micA� sau sept himenal;


- concavitA�ti anterioare, netede ale himenului;

- imperforatie himenalA�.


a�� Semne labiale:

- aderenta labiilor mici;
- aderente labiale extinse la fetitele la care se mai folosesc scutecele;
- zona avascularA� in regiunea posteromedianA�.


a�� Structura vaginalA� in spatele unui himen normal:

- creste;


- aspect rugos.

a�� Semne anale:



- eritem;

- cresterea pigmentaria
- angorjare venoasA� dupA� douA� minute de pozitie genupectoralA�;
- pliuri anterior de anus pe linia mediana;
- zone netede pe linia mediana anterior sau posterior de anus;
- un singur episod de dilatare analA� sub 15 mm;


- dilatatie analA�, dar cu materii fecale in ampulA�.



Semne de laborator

Se va face Screening pentru bolile cu transmisie sexualA�, dupA� ce se va rA�spunde la urmA�toarele intrebA�ri:
- Copilul este suspectat de a avea boalA� venericA� sau are risc cres-cut pentru aceasta ?
- Are semne sau simptome de boalA� transmisA� sexual ?
- Bolile cu transmisie sexualA� sunt frecvente in comunitate ? Prevalenta bolilor cu transmitere sexualA� este sub 4% la abuzurile
sexuale, cu variatii in functie de zona geograficA� si de agentul etio-logic, de aceea screening-ul pentru aceste boli se va face tintit, cu discernamant.

Diagnosticul diferential
DiagnosA�cul diferential la copilul suspcct de abuz sexual cste larg, vasl. Cele mai frecvente confuzii cu violul sunt: vulvovaginoitele dalorate igienei defectuoase, infectii cu germeni palogeni ai cA�ilor respiratorii superioare sau cu germeni Gram-negativi, corpi strA�ini, traumatismele genitale accidentale, variatii structurale congenitale


Complicatii

Efectele initiale sunt acele efecte care apar in primii 2 ani dupA� abuzul sexual. AceastA� perioadA� a fost aleasA� arbitar. Cele mai frecvente sunt: tulburA�ri de somn si de mA�neal, temeri, depresie, sentiment de vinovA�tie, rusine si furie. Acestea se exteriorizeazA� sub forma de Probleme scolare, delincventA�, agresiune sau ostilitate, comportament antisocial, comportament sexual modificat, fugA�.
Efecte pe termen lung. Depresia este simptomul cel mai freevent intA�lnit la adultii care au fost agresionafi sexual in copilA�rie. Acestia sunt anxiosi si au tendinta de autodistrugere. In final, victimele violu-lui devin izolate, se simt stigmatizate, apar probleme in relatiile cu cei din jur, iar mai tA�rziu probleme sexuale, au tendinta la revictimizare si abuz de substante. Impactul negativ la copilul cu abuz sexual este cu atA�t mai mare cu oA�t copilul se simte responsabil, a fost constrA�ns sA� nu spunA�, s-a ajuns la penetrare, durata sau freeventa abuzului a fost excesivA�, iar autorul abuzului a fost un membru al familiei.


Tratament




Raportarea legalA�

In tA�rile dezvoltate, toate cazurile de abuz sexual la copil sau de suspeetare de abuz sexual se raporteazA� organelor abilitate pentru cercetarea si urmA�rirea penalA�.

Primul ajutor
Grija principalA� este sA� se asigure o stare de bine din punet de vedere (izic si emotional copilului agresionat sexual. I se va explica copilului cA� ceea ce s-a intA�mplat nu este din vina lui, cA� nu a gresit cu nimic, cA� este normal, cA� aratA� ca orice copil de vA�rsta lui si cA� se va face bine. DacA� este necesar se va apela la ajutorul chirurgului pentru tratamentul de specialitate. DacA� sunt hemoragii, se va incerca oprirea acestora prin pansamente compresive reci si repaus la pat pentru o orA�, A�mp in care se vor monitoriza semnele vitale. DacA� sA�ngerarea persistA� in ciuda mA�surilor luate, se va face examen ginecologic sub anestezie generalA�.
Unul dintre medicamentele propuse este Ovrala�� care actioneazA� prin prevenirea imtA�rii blastocistului. Doza recomandatA� este de 2 lete in primele 72 de ore dupa viol si apoi la 12 ore dupA� prima dozA� incA� 2 lete. Riscul de sarcinA� scade la 2%.
c) La sase luni dupA� abuzul sexual, copilul va fi testat HIV, dacA� persoana care a produs abuzul este neeunoscutA� sau dacA� este infec-tatA� HI





Factori de risc pentru abuzul fizic la copil

Abuzul fizic la copil este o problemA� complexA� multifactorialA� si nu recunoaste o singurA� etilogie. Initial s-a sustinut cA� adultul care agresioneazA� un copil este bolnav psihic, dar cercetA�rile ulterioare au demonstrat cA� majoritatea acestora nu aau probleme mentale. Unul dintre cele mai complete modele descrie abuzul fizic la copil ca o consecintA� a interactiunii dintre caracterul individual al adultului ce ingrijeste copilul, nilul socio-cultural al familiei si stresul fami-lial (declansat de pA�rinti sau de copii).
Factorii de risc cei mai frecnti pentru abuzul fizic la copil (care tin de adult) sunt:
- statutul socio-economic scA�zut;


- izolarea socialA�;

- vA�rsta micA� a mamei;


- familia numeroasA�;

- familia cu un singur pA�rinte;


- violenta casnicA�;

- experienta de violenta fizicA� pe care a avut-o pA�rintele in copilA�rie;
- sarcina nedoritA� sau atitudinea neadecvatA� a pA�rintilor fatA� de sarcinA�;
- consumul de alcool sau de droguri.
Aceasta nu este o listA� exhaustivA�, considerA�ndu-se chiar cA� ar fi peste 100 de factori de risc al abuzului fizic la copil.
Una dintre cele mai controrsate pA�reri din literatura de specia-litate este cea referitoare la transmiterea de la o generatie la alta a abuzului la copil. Desi s-a considerat initial cA� toti copin care au fost agresionati fizic devin la rA�ndul lor agresivi cu propii copii, cercetA�rile au evidentiat cA� doar 30% din acestia, cA�nd ajung adulti, isi neglijeazA� copin sau ii agresionezA� fizic. Se descriu si factori de risc ce tin de copil. Astfei, se estimeazA� cA� unii copii sunt mai maltratati decA�t altii. Cei mai supusi abuzului fizic sunt: prematurii, cei cu greutate micA� la nastere, cei cu handicapuri fizice si cei cu un anume temperament. Nu existA� insA� do certe cA� aceste modi-ficA�ri induc abuzul fizic sau cA� ele se datoreazA� abuzului fizic si neglijA�rii fizice sau psihice.
Este important sA� reamintim cA� 1 /3 din abuzuri se produc extrafa-milial. BA�ietii par sA� fie mai expusi abuzului extrafamilial si mai ales abuzului sexual decA�t fetele.


Interviul

Pediatrul trebuie sA� fie bine pregA�tit si sA� stie sA� obtinA� datele anamnestice atA�t de la copil, cA�t si de la apartinA�tori. El trebuie sA� fie corect si sA� mentinA� balanta cu obiectivitate si nepA�rtinire. Pentru ca micul pacient sA� se simtA� in sigurantA�, trebuie folosit un limbaj adec-vat vA�rstei.

Istoricul
Prin istoric trebuie sA� se sileascA� de la inceput dacA� trauma a fost intentionatA� sau neintentionatA�. Orice neconcordantA� in datele anamnestice va orienta spre etiologia intentionatA� a abuzului. Prezenta unuia dintre factorii de risc orienteazA� de asemenea spre diagnosticul de abuz intentionat.


Examenul fizic

Examenul fizic complet se va face in toate cazurile in care se suspec-teazA� agresiunea asupra copilului. In unele cazuri semnele agresiunii se observA� cu usurintA�, in alte cazuri vor fi cA�utate cu atentie. Atunci cA�nd se evidentiazA� semnele abuzului fizic, se va spune pA�rintilor cA� acest caz trebuie raportat politiei si organelor abilitate. Suspiciunea de abuz la copil trebuie sA�-i alerteze pe pediatri in legA�turA� cu soarta celorlalA� frati ai copilului. DacA� mama copilului prezintA� semne de agresiune fizicA�, este cert cA� si copilul a fost agresat.
Examenul fizic se incepe cu silirea stA�rii generale si a parametrilor de crestere, stiindu-se cA� hipotrofia staturoponderalA� de cauzA� neorga-nicA� si abuzul fizic si/sau sexual coexistA�.
Examenul extremitA�tii cefalice presupune examinarea craniului, a fetei si a regiunii gA�tului. Se pot evidentia leziuni ale ochA�or, urechilor, nasului. Retrospectiva cazurilor consultate de specialistii O.RL. pentru suspiciunea de abuz fizic a evidentiat cA� peste 50% dintre copii aau echimoze si escoriatA� la nilul capului si fetei.

Echimoza la nilul pavilionului poate fl semn de traumatism seriA�s precum perforatia timpanului, hemotimpan sau discontinui-tatea oscioarelor urechii medii. Pierderea de LCR prin conductul auditiv extern poate fi semn de fracturA� de bazA� de craniu. Traumatismul cronic al urechii poate determina deformarea pavilionului, paralizia nervului facial si hipoacuzie de perceptie.
Examenul oftalmologic presupune examinarea atA�t a polului anterior al ochiului, cA�t si a retinei. Se pot evidentia hemoragie retinianA�, injurii ale globului ocular; fracturA� orbitalA� o suspectA�m cA�nd este prezenta echimoza periorbitalA�. Prezenta hemoragiilor reA�niene la copil este datoratA� traumatismelor puternice si nu mA�surilor de resuscitare.
Examinarea orofaringelui poate evidentia leziuni dirse: ruperea frenului lingual, petesii, traumatisme ale dintilor.
Examinarea tegumentului. Tegumentul este organul cel mai frecnl traumatizat. Cele mai vizibile semne ale abuzului sunt: echimoze, heraa-toamc, escoriatii, arsuri.
Eorma leziunilor poale sugera agentul cauzal. Se va face o inn-taricre a tuturor leziunilor si anume: numA�rul, dimensiunile, localiza-rea, culoarea, forma. De exemplu, arsurile "in mA�nusA�" sunt sugesti pentru introduecrea mA�inilor in apa clocotitA�, pe cA�nd arsurile dise minate pe corp sub forma liniarA� sau rotundA� presupune o injuric mai slabA�, prin stropire.
Traumatismul grosolan la nilul toracelui, sub forma unei deformA�ri, poate aseunde leziuni ale plA�mA�nului si ale celorlalte organe de la nilul toracelui, determinafe de coastele fraclurate.
Traumatismul abdomenului, desi la exterior poate fi fA�rA� semne vizibile, la nilul organelor parenchimatoase (ficat, splinA�) poate fi grav. Autorii americani au constatat cA� 6% din rupturile de ficat post-abuz fizic ce au determinat decesul copilului nu erau insoA�te de leziuni cutanate si au fost depistate tomografic.
Se face examenul atent al organelor genitale si al anusului. Abu-zul sexual poate fi insotit si de agresiunc fizicA�. Vor fi examinate atA�t organele genitale, cA�t si regiunile din jurul acestora ( "Abuzul sexual").


Traumatismul scheletului. Prezenta semnelor de suferintA� din partea aparatului locomotor obligA� pediatrul sA� obtinA� date suplimentare pri-vind: inA�ltimea de la care a cA�zut, caracteristicile suprafetei de contact, existenta martorilor la eniment, posibilul mecanism al injuriei (rA�sucire, tractiune, compresiune).
Cercetarea scheletului se va face cu multA� atentie la copilul mai mic de 2 ani sau la copilul mai mare care este comatos, pentru cA� unele leziuni, desi existente, nu sunt foarte evidente. Scintigrafia osoasA� este cel mai bun fest Screening initial pentru copin mai mici de 1 an sus-peetaA� de a fi fost bA�tuti. Unele fracturi sugereazA� foarte bine etiologia intentionatA�: fracturi in unghi ale metafizelor, fracturi multiple ale arcurilor costale posferioare si scapulelor, fracturi multiple si complexe ale cutei craniene, fracturi ale apofizelor spinoase, fracturi in spiralA� ale oaselor lungi.
Se va face diferentA� intre copilul agresionat fizic si cel cu o boalA� congenitalA�, cum ar fi osteogeneza imperfecta sau alte boli rare.
Pediatrul trebuie sA� coordoneze eforturile de silire a diagnosA�cu-lui pozitiv si diferential ale echipelor de medici formate din geneticieni, radiologi, ortopezi etc.
Traumatismul capului. Traumatismul intentionat asupra sistemului nervA�s la copil rA�mA�ne cea mai serioasA� injurie cu grad mare de mor-biditate si mortalitate. Injuria neintentionatA� a capului este freentA�, dar leziunile tipicc sere sunt determinate numai de accidentele de circulalie si de injuria intentionatA�. Orice leziune a tegumentului cuA�ei craniene sau a fetei trebuie sA� ridice suspiciunea lezA�rii craniului si creicrului.
HemoragA�le epiduralA�, subduralA� si subarahniodianA� sunt descope-ritc la copin cu convulsii, letargici sau comatosi. Medicul trebuie sA� con-dueA� anamneza in asa fei incA�t sA� poatA� descoperi etiologia intentionatA� acolo unde existA�, exeluzA�nd alte cauze ca infectia, traumatismul la nastcre, boli meolicc. Tomografia cranianA� este cca mai utilizatA� si rapidA� instigatie pentru copilul cu trumatism cranian, uneori fiind neecsarA� si rezonanta magneticA� pentru depistarea unor leziuni ca: hematoamele subdurale mici, contuzia corticalA� si hematomul posterior interemisferic.


Raportare si tratament

DacA� pediatrul suspecteazA� abuzul fizic asupra unui copil si nu raporteazA� acest caz, copilul va rA�mA�ne in pericol. Medicul ezitA� sA� raporteze aceste cazuri politiei si justitiei din mai multe moti:


- se compromite relatia medic-familie;

- se pierde timp din orcle de consultatii:


- teama de implicare;

Pediatrul are obligatia eticA� si legalA� sA� raporteze suspiciunea de copil agresat. In SUA 50% din cazurile raportate nu se confirmA�, dar aceasta nu inseamnA� cA� abuzul nu s-a produs. In unele cazuri in care agresorul nu este urmA�rit in justitie, povara supragherii familiei rA�mA�ne medicului. DacA� se considerA� cA� viata copilului este in pericol, acesta va fi spitalizat pentru evaluare sub supraghere strietA�. DupA� vindecarea leziunilor acute, copilul si familia trebuie cuprinsi in programe speciale.
Principiul de bazA� al tratamentului copilului agresat fizic este sA� i se insufle ideea cA� abuzul nu este din vina lui, sA� i se ofere modele poziti si sA� i se asigure un mediu sigur de viatA�. PA�rintii agresori vor fi ajutati sA�-si eunoaseA� propria problemA�, sA� reeunoaseA� stresul, sA� se docu-menteze in privinta dezvoltA�rii si comportamentului normale ale copiilor, astfei incA�t sA� ajungA� sA� formuleze cerinte normale de la proprii copii si sA� si-i apropie.

PA�rintii care, potrivit lui Kempe, "iubesc copin foarte mult, dar nu foarte bine", au nevoie de sprijinul pediatrului.
Prenirea abuzului fizic la copA� este posibilA� in multe, dar nu in toate cazurile. IncA� din perioada prenatalA� pediatrul trebuie sA� identi-fice factorii de risc din familia respectivA� si sA� inceapA� un program de educatie care va fi continuat pe tot parcursul vizitelor de puericulturA�. Activitatea de prenire trebuie sA� functioneze in asa fei incA�t pA�rintele sA� ajungA� sA� telefoneze pentru a cere ajutor inainte de a-si agresiona copilul.

Galerie de imagini si poze medicale: abuzul sexual


imagine cu abuzul sexualimagine cu abuzul sexual imagini abuzul sexualimagini abuzul sexual poza despre abuzul sexualpoza despre abuzul sexual




Alte materiale medicale despre: dezvoltarea si comportamentul


loading...


SIMPTOME Urmatoarele simptome sunt asociate cu abuzul de alcool: a�� amnezii temporare sau pierderea memoriei. a�� certuri sau batai repetate [...]
Amfetaminele. utilizate mai ales pentru cresterea performantelor intelectuale si in cura de slabire, pot fi un risc pentru ambele tipuri de accid [...]
GeneralitA�ti Frecventa realA� a abuzului sexual la copil este necunoscutA�, din cauza faptului cA� multe cazuri rA�mA�n nediagnosticate. DiagnosA�cu [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre dezvoltarea si comportamentul

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile