UnitA¤tile care asigurA¤ ingrijire medicalA¤ pot fi grupate astfei:
- servicii de ingrijire primarA¤ a sA¤nA¤tA¤tii;
- servicii sociale;
- servicii care sA¤ asigure asistentA¤ familiilor cu copii cu handicapuri sau unor familii minoritare cu probleme.
Servicii de ingrijire primarA¤ a sA¤nA¤tA¤tii 1. Dispensarele au urmA¤toarele scopuri:
- supragherea sA¤nA¤tA¤tii
sugarului si a copilului, pomind de la alimentA¤re. Va fi promovatA¤
alimentatia naturalA¤ si, atunci cA¤nd este nevoie, medicul si sora de ocrotire vor da sfaturi privind formula de
lapte ce poate fi aleasA¤, modul de preparare, dirsificarea alimentatiei etc.;
- urmA¤rirea cresterii si dezvoltA¤rii prin mA¤surarea periodicA¤ a greutA¤tii si lungimii si prin area/inscrierea acestora pe curbe de crestere. Orice abatere de la normal va fi indrumatA¤ spre specialis-tul din policlinicA¤ sau spital;
- urmA¤rirea dezvoltA¤rii psihice se va face de asemenea cu ocazia examenelor prenti, copin cu dezvoltare intA¤rziatA¤ vor fi Indrumati spre specialistul neuropsihiatru;
- recomandarea vaccinA¤rilor si efectuarea lor in functie de schema aprobatA¤ in tara respectivA¤;
- recomandarea tratamentului medicamentos si
dietetic pentru bolile usoare si internarea in spitale pentru cele gra;
- activitatea de educatie sanitarA¤ cu pA¤rinti si grupuri de pA¤rinti si vizitele la domiciliu.
Aceasta forma de asistentA¤ sanitarA¤ primarA¤ este foarte utilizatA¤ de toate grupurile socio-economice - in proportie de circa 90%.
2. In unele tA¤ri existA¤ programe de sA¤nA¤tate publica care se desfA¤soarA¤ in centre speciale. In aceste centre actioneazA¤ medici, asis-tente sanitA¤re, profesori, invA¤tA¤tori, educatori, fizioterapeuA¼, munci-tori sociali, psihologi, membri ai cultelor religioase. Aceste servicii au posibilitatea sA¤ asigure nevoile medicale ale multor familii, mai ales ale celor sA¤race. Centrele promoazA¤ ingrijire medicalA¤ primarA¤ pentru pA¤rinti si copii, se ocupA¤ de ificarea familialA¤, acordA¤ ajutor matern, desfA¤soarA¤ programe de educatie sanitarA¤, oferA¤ sprijin familiilor cu probleme matrimoniale etc. Rolul lor centre este si acela de a obA¼ne resurse comunitare variate, ca de exemplu alocatii pentru copin cu invaliditA¤ti. In tA¤rile cu experientA¤ in acest domeniu s-a demonstrat eficienta deosebitA¤ a acestor servicii. In ultima ani s-a constatat si la noi in tarA¤ o tendinta de infiintare a unor astfei de centre, dar activitatea nu este incA¤ perfectatA¤.
3. Medicina scolarA¤ este incadratA¤ tot la modulul medicinA¤ primarA¤. Statul asigurA¤ servicii medicale gratuite tuturor copiilor din scolile de stat. La noi in tarA¤ asistentA¤ sanitarA¤ a scolarului se face la nilul cabinetelor scolare, unde actioneazA¤ fie medicul scolar si asistentA¤, fie numai asistentA¤. Rolul acestora este de a depista tul-burA¤ri fizice si malformatii ca cele de dere si de auz, de a depista si asista copin cu probleme de invA¤tA¤turA¤, de a continua progra-mul de imunizare, de a desfA¤sura o activitate de educatie sanitarA¤.
4. SanA¤tatea dentarA¤. Serviciul de sA¤nA¤tate dentarA¤ primarA¤ ar tre-bui sA¤ asigure consult Stomatologie tuturor copiilor, fie prin cabinetele de la nilul policlinicilor, fie prin cabinetele stomatologice scolare. La aceste cabinete se pot practica restaurarea si curA¤tarea dintilor, extractii dentare, mA¤suri minime de ortodontie, educatie sanitarA¤.
Serviciile sociale
1. Cresele se adreseazA¤ sugarului si anteprescolarului. Sunt crese cu program zilnic si crese cu program sA¤ptA¤mA¤nal. Cresele asigurA¤ alimentatia, dormitul, educatia si supragherea medicalA¤. La aceasta forma apeleazA¤ famiiliile in care ambii pA¤rinti lucreazA¤ si care nu au altA¤ posibilitate de a supraghea copilul.
2. ColectivitA¤tile prescolare (grA¤dinitele). Centrele de educatie prescolarA¤ se adreseazA¤ copiilor intre 3 si 6 ani, sau pA¤nA¤ la intrarea in scoalA¤. ExistA¤ grA¤dinite cu orar normal (7-l3) si grA¤dinite cu orar prelungit (7- 17), unde se asigurA¤ si masa si dormitul. Prezenta nu este obligatorie, dar e de preferat o frecntA¤ bunA¤, mai ales in ultimul an, cA¤nd se face pregA¤tire pentru intrarea la scoalA¤. Desi unii copii au nevoie de educatie prescolarA¤, ei nu beneficiazA¤ de ea din cauza sA¤rA¤ciei familiei, care nu-si poate permite plA¤tirea taxei.
In centrele prescolare copin primesc o educatie ificatA¤ si super-vizatA¤, dar programul nu este fortat, ci structurat astfei incA¤t copilul are posibilitatea sA¤-si aleagA¤ miscarea in actiunile sale. Mediul prescolar permite copilului sA¤ se intA¤lneascA¤ si sA¤ comunice cu semenii. Spre sfA¤rsitul anului prescolar multi copii sunt capabili sA¤ se achite de sar-cini astfei incA¤t sA¤ se poatA¤ adapta la scoalA¤.
In unele tA¤ri functioneazA¤ si alte tipuri de servicii sociale cum ar fi:
- "baby sitting groups": este o modalitate prin care unele familii care se cunosc isi incredinteazA¤ reciproc copin spre supraghere, fA¤rA¤ platA¤, prin rotatie.
- ingrijire familialA¤ zilnicA¤: este o facilitate pentru supragherea copilului intre 0-l2 ani de cA¤tre un personal selectat in acest scop. Se adreseazA¤ farnililor cu nituri financiare man.
Copin proniti din familii cu probleme (pA¤rinA¼ divortati, pA¤rinA¼ decedaA¼, nituri materiale mici), copin cu boli cronice, cu boli gene-Lice sau copin abandonati in maternitA¤ti, spitale, pe stradA¤ etc)., sunt ocrotiA¼ in leagA¤ne si case de copii prescolari si Scolari, unde se incearcA¤ asigurarea unui mediu optim de crestere si dezvoltare.
Copin cu dirse handicapuri fizice, psihice sau intelectuale sunt institutionalizati separat de copin normali.
