eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Boli de inima


SIMPTOME
Simptomele enumerate mai jos apar in mai multe tipuri de afectiuni ale inimii. Retineti totusi ca: fiecare tip de afectiune cardiaca are propriul set de indicatori; majoritatea simpto-melor din bolile de inima pot fi provocate si de alte afectiuni; anumite forme de afectiuni ale inimii nu au nici un efect observabil.
a durere sufocanta, constrictiva, in piept, deseori asociata cu angina si atacul de cord.
a durere in piept, ascutita, strapungatoare, un semn obisnuit de pericardita.
a senzatii de fluturare, zvacnire, bubuituri sau galopare a inimii, numite palpitatii.


a dispnee de efort.

a acumulare de lichid in picioare (vizibila mai ales la glezne), abdomen, plamani sau inima.
a dezorientare, scaderea fortei, ameteala sau lesinuri scurte.


CHEMATI MEDICUL DACA:

a simtiti o durere neobisnuita de piept, mai ales daca persista sau reapare. Poate fi pirozis, dar ar putea indica si un atac de cord
a simtiti tulburari recidivante ale ritmului inimii (aritmii cardiace). Daca sunt frecnte sau persistente, neregularitatile ritmului inimii pot semnala o afectiune grava a inimii.
a va simtiti brusc confuz, ametit, slabit sau lesinati. Chiar daca nu este de vina o boala de inima, ar putea fi ceva grav.
Vezi si articolele de la Urgente / Prim ajutor despre atacul de cord si stopul cardio-respirator.

Inima omului prezinta din constructie o rezistenta uluitoare - miliarde de batai intr-o viata de durata medie - dar, ca orice alta parte a organismului, nu este invulnerabila. Afectiunile inimii variaza mult ca natura si gravitate. Ele pot fi tranzitorii sau cronice, cu aparitie brusca sau lenta, incomode sau mortale. Unele tipuri de boli ale inimii, strans legate de optiunile alimentare si stilul de viata, pol fi prenite; altele sunt datorate mostenirii genetice, infectiilor sau altor factori incontrolabili. Din fiecare cinci americani, doi vor muri, in cele din urma, datorita unei boli de inima; zilnic, aproximativ 2 500 de oameni platesc aceasta vama. Din fericire, rata mortalitatii scade constant, mai ales datorita ingrijirilor medicale toi mai bune si educatiei unui public larg in privinta factorilor de risc.
Mai jos urmeaza o lista a celor mai frecnte tipuri de afectiuni cardiace; cititi si articolele individuale corespunzatoare pentru mai multe informatii.

ARITMIILE INIMII
Aritmiile sunt tulburari ale modelului normal de contractie al inimii. Neregularitatile apar sub multe forme, fiecare cu cauze si tratamente proprii. Ariimiile gra sunt o consecinta frecnta a altor boli de inima, dar pot surni si independent. {Vezi Inima, aritmii.)


CARDIOPATIA ISCHEMICA

Cardiopatia ischemica, cea mai frecnta dintre bolile cardiace, se caracterizeaza prin blocari ale arterelor coronare, ceea ce determina o reducere a fluxului de sange spre muschiul cardiac pri-vandu-l astfel de oxigenul vital. De obicei, boala se datoreaza ateroscferozei, o afectiune inflama-torie numita uneori "ingrosare" a arterelor.
Cardiopatia ischemica grava poate duce la insuficienta cardiaca congestiva, o slabire generala a inimii care determina ineficienta actiunii de pompare. Cardiopatia ischemica poate, de asemenea, provoca episoade dureroase de angina, un atac de cord sau, in cel mai rau caz, moarte subita cardiaca.
Desi cauzele precise ale cardiopatiei ischemice nu sunt perfect intelese, anumiti factori de risc majori au fost identificati. Persoanele cu istoric familial de boli cardiace prezinta risc mai mare. Barbatii sunt mai predispusi la boala decat femeile, desi nici unul dintre sexe nu este imun. Varsta este importanta: pentru barbati ca si pentru femei, probabilitatea de afectare a inimii creste semnificativ dupa varsta de 65 de ani. Diabeticii sunt de asemenea mai inclinati la aceasta afectiune. {Vezi Diabetul.)
Anumiti factori de risc pot fi influentati sau eliminati. Persoanele cu hipertensiune si cu nil crescut de colesterol "rau" (LDL, low-density-li-poprotein, lipoproteina cu densitate scazuta) au tendinta de a face ateroscleroza; dar atat tensiunea arteriala, cat si nilul colesterolului pot fi deseori influentate prin modificari adecvate in alimentatie si stilul de viata. Fumatul - in mod evident si el urmare a stilului de viata - mareste mult riscul afectarii inimii, datorita efectului nociv pe care toxinele din fum il au asupra vaselor de sange. De asemenea, nicotina mareste frecnta inimii, ceea ce suprasolicita direct inima, fortand-o sa lucreze mai mult; in plus, aceasta substanta chimica provoaca contractia vaselor de sange, marind tensiunea arteriala.
Obezii au o probabilitate depasind media de a face cardiopatie ischemica. Excesul lor de greutate aduce inimii si vaselor de sange o sarcina suplimentara. In plus, persoanele obeze au tendinta la cresterea colesterolului; aceasta se poate datora, in parte, regimului alimentar, dar este legat si de faptul ca obezitatea se asociaza cu un meolism anormal al grasimilor.
Viata sedentara mareste riscul, deoarece exercitiile fizice au un efect protector asupra inimii si vaselor sangvine. Persoanele care fac regulat exercitii fizice sunt in forma mai buna, au tensiunea arteriala mai scazuta si nilul colesterolului "bun" mai ridicat (HDL, high-density-lipoprotein, lipoproteina cu densitate mare). Pentru multi oameni, activitatea fizica actioneaza, de asemenea, pentru reducerea stresului - un alt factor de risc.
Cercetatorii definesc situatiile stresante drept acele situatii care determina un raspuns de tip fuga-sau-lupta - pregatirea fiziologica a organismului pentru a face fata unei amenintari - dar nu permit nici una dintre cele doua alternati, generand astfel sentimente de anxietate, neajutorare si pierderea controlului. Deoarece stresul este impalpabil, efectul sau in cardiopatia ischemica este dificil de cuantificat, dar exista multe do care sugereaza ca stresul persistent internalizat - indiferent de cauza sa - mareste sansele de a face aceasta boala si poate agrava o afectiune preexistenta a inimii.

BOLI ALE VALVELOR INIMII
Inima are patru val: pulmonara, mitrala, tri-cuspida si aortica. Valle se deschid si se inchid pentru a permite sangelui sa curga intre cele patru camere ale inimii si vasele de sange legate de inima. O valva defectuoasa poate: fie sa nu se deschida adecvat impiedicand curgerea sangelui, fie sa nu se inchida corect permitand scurgeri ale sangelui. Printre cauzele bolilor valvulare se afla afectiuni congenitale ale inimii si diferite afectiuni inflamatorii.
Dintre val sunt afectate mai frecnt valva mitrala si cea aortica, care controleaza fluxul de sange prin partea stanga a inimii. Cea mai frecnta afectiune valvulara se numeste prolaps de valva mitrala: tesutul excesiv al vali interfereaza cu inchiderea sa normala provocand scurgeri. La cei mai multi oameni aceasta nu este o problema grava, dar unii indivizi necesita medicatie sau, in cazuri rare, interntie chirurgicala pentru a impiedica infectia vali sau stresul excesiv al inimii.
Endocardita este o afectiune inflamatorie care afecteaza valle cordului. Aceasta boala este o infectie sau inflamatie a endocardului, stratul interior de tesut cardiac care captuseste camerele si valle. Este provocata, de obicei, de infectii bacteriene, iar stafilococii si streptococii sunt cei mai frecnti vinovati. Bacteriile pot patrunde in sange si se imteaza in inima in timpul unei boli, dupa interntii chirurgicale sau ca rezultat al
utilizarii de droguri intranoase. Endocardita tinde sa afecteze persoanele care au probleme valvulare preexistente. Daca nu este tratata, boala poate fi fatala, dar, in general, se poate vindeca prin tratament cu antibiotice. Daca valle inimii sunt lezate grav in urma endocarditei, poate fi necesara o interntie chirurgicala pentru inlocuirea acestora.
Reumatismul cardiac, un alt tip de boala care afecteaza valle inimii, era foarte frecnta cu un numar de ani inainte, dar acum poate fi prenit in mare parte prin tratament antibiotic, desi continua sa apara. Afectiunea se datoreaza unor leziuni ale miocardului si vallor date de reumatismul articular acut, asociat la randul sau cu infectii streptococice ale gatului. Simptomele afectarii reumatismale cardiace se manifesta, de obicei, cu o intarziere de mai multi ani, dar daca valle au fost suficient de grav afectate, ele vor deregla, in cele din urma, curgerea normala a sangelui.
Reumatismul cardiac genereaza sufluri caracteristice care pot fi detectate la examinare. Insuficienta cardiaca congestiva si fibrilatia atriala, un tip particular de aritmie, sunt de asemenea complicatii frecnte. in cazurile de reumatism cardiac ser, valle trebuie fie redeschise, fie inlocuite chirurgical.

AFECTAREA PERICARDULUI
Orice boala a pericardului, sacul membranar care inconjoara inima, se incadreaza in modulul afectarii pericardice.
Una dintre cele mai frecnte boli pericardice este o afectiune inflamatorie numita pericardita. Aceasta este provocata de obicei de o infectie virala, de o boala de colagen cum ar fi lupusul eritematos sau poliartrita reumatoida sau de traumatisme ale pericardului. Pericardita apare frecnt dupa interntiile chirurgicale pe cord deschis. Un simptom frecnt al bolii este excesul de lichid acumulat in pericard. Ascultand cu stetoscopul, medicul poate detecta boala datorita unui sunet caracteristic, numit frecatura pericardica. Cazurile acute sunt marcate de febra si durere acuta in centrul pieptului. Pericardita cedeaza frecnt de la sine, dar raspunde, de asemenea, la medicamente antiinflamatorii cum este aspirina, sau, in cazurile gra, la antiinflamatoare steroi-diene. Uneori, trebuie extras lichid din pericard.

AFECTAREA MIOCARDICA PRIMARA
Bolile muschiului inimii, numit miocard, sunt cuprinse sub denumirea colectiva de afectare miocardica primara sau cardiomiopatie. Atunci cand este afectat, miocardul devine anormal de dilatat, de ingrosat sau de rigid. Printre multele cauze posibile ale cardiomiopatiei se afla boli ale tesutului conjunctiv, afectiuni genetice ale inimii, tulburari meolice, reactii la anumite medicamente sau toxine cum este alcoolul si infectii virale. Deseori cauza exacta a cardiomiopatiei este necunoscuta. In orice caz, fie miocardul devine prea slab pentru a pompa in mod eficient, fie rigidizarea impiedica umplerea inimii. Ca simp-tome pot aparea dureri in piept, dispnee de efort, edeme ale picioarelor (gleznelor) si dezorientare. Daca cardiomiopatia a progresat pana la provocarea de aritmii gra sau de insuficienta cardiaca congestiva, perspectile de supravietuire pe termen lung sunt limitate. Moartea subita este un alt rezultat final asociat cu anumite cardiomiopatii, printre care stenoza subaortica hipertrofica idio-patica, care a curmat vietile multor tineri atleti profesionisti de varf. Daca cardiomiopatia poate fi detectata suficient de devreme si este tratata prin medicamente sau prin transt, simplo-mele pot fi deseori controlate, iar insuficienta cardiaca evitata pentru multi ani.


AFECTIUNILE CONGENITALE ALE INIMII

Daca ceva merge anapoda in formarea inimii in timpul dezvoltarii prenatale, copilul seva naste cu unul sau mai multe defecte congenitale ale inimii. Astfel de defecte sunt destul de frecnte, aparand la circa 7 din fiecare 1000 de nou-nascuti.
Cauzele exacte ale defectelor sunt in general dificil de identificai; pot contribui atat genele, cat si factori de mediu din organismul mamei. Anomaliile cromozomiale, inclusiv cele care provoaca sindromul Down, au fost puse in legatura cu multe defecte congenitale ale inimii. Infectiile contractate de catre mama in timpul sarcinii, de exemplu rubeola, pot, de asemenea, determina afectiuni congenitale ale inimii copilului.
Defectele congenitale cardiace variaza mult ca efect. Unele se observa imediat, dar altele nu produc simptome remarcabile pana la maturitate. Afectiunile minore dispar deseori de la sine, dar cele de gravitate maxima nu pot fi corectate si sunt fatale. Din fericire, multe defecte congenitale ale inimii pot fi tratate chirurgical, daca este necesar.
Printre cele mai frecnte tipuri sunt defectele septale, gauri ale peretelui ce desparte partea dreapta a inimii de cea stanga. Daca un defect septal este suficient de mare pentru a crea probleme el poate fi remediat chirurgical. Un alt defect frecnt intalnit este stenoza pulmonara, o afectiune in care una dintre cele patru val ale inimii - valva pulmonara - este atat de ingusta incat fluxul sangelui spre plamani este redus; prin interntie chirurgicala valva poate fi deschisa sau inlocuita. La unii copii, un mic vas de sange, duelul arterial, nu se inchide la nastere asa cum ar trebui sa se intample. Aceasta afectiune numita persistenta de canal arterial permite unei cantitati de sange care se indreapta prin aorta spre corp sa se scurga inapoi in artera pulmonara, marind efortul inimii. Si aceasta problema poate fi rezolvata chirurgical.
Unii copii (numiti copii albastri) au din nastere o combinatie de patru defecte cardiace, care determina in principal un flux de sange slab oxigenat spre tesuturile organismului. Excesul de sange slab oxigenat da copilului o nuanta albastruie. In lipsa tratamentului, cei mai multi oameni cu aceasta boala nu ar supravietui pana la varsta medie. Totusi, chirurgia corecteaza cu succes afectiunea in 90% din cazuri.

RISCURI PENTRU FEMEI
O femeie de 50 de ani ajunge la camera de urgenta gandu-se de dureri puternice in piept si greutate la respiratie. Medicul care o consulta cere instigatii si descopera, in final, ca arterele coronare ale pacientei sunt normale si fara cheaguri. in jargonul medical se spune ca aceasta pacienta are Sindromul X - o afectiune care prezinta simptomele clasice ale anginei sau atacului de cord fara cauza clasica, blocarea arterelor coronare.
Pana de curand cardiologii nu avansasera mult in explicarea Sindromului X. (Este inca studiai, dar o teorie sustine ca ar fi provocat de probleme ale circulatiei in vasele mici ale inimii.) Lipsa de interes provine partial din lipsa de griji: aproape doua treimi dinire pacientii cu Sindrom X suni femei, iar despre femei se considera, in mod traditional, ca ar suferi doar rareori de cardiopatie ischemica. Totusi, dole statistice ataca aceasta idee - modificand atitudinea fata de legatura dintre femei si suferinta cardiaca.
Printre altele, dole indica bolile de inima drepl cauza numarul unu de deces pentru femeile americane. Jumatate dintre femeile din Statele Unite decedeaza probabil din cauza unei boli de inima, iar ca urmare a unui atac de cord decedeaza anual de sase ori mai multe femei decat din cauza cancerului de san.
Femeile au tendinta de a nu prezenta simptomele clasice ale bolilor de inima - cel mai probabil datorita faptului ca majoritatea studiilor se bazeaza pe studii facute in intregime pe barbati. A reiesit, de asemenea, ca unele instrumente traditionale de testare si diagnostic (cum sunt testele de slres prin exercitiu fizic) nu functioneaza pentru femei la tel de bine ca in cazul barbatilor, iar rata mortalitatii pentru femeile care au suferii o interntie chirurgicala pentru derivatie coronariana (bypass) este de doua ori mai mare decat cea a barbatilor, probabil deoarece vasele de sange ale femeilor sunt mai mici. Cu toate acestea, aceiasi factori de risc (cum sunt fumatul si hipertensiunea) se aplica ambelor sexe.
Sindromul X, asadar, este doar una dintre dificultatile cu care se confrunta medicii in eforturile lor de a rezolva problemele speciale pe care le au femeile in cazul unei boli de inima.


PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC

In diagnosticarea afectiunilor inimii, un medic va solicita mai intai pacientului o descriere a simptomelor. Conditia fizica generala a pacientului este evaluata printr-o examinare medicala standard si prin anamneza (istoric). Ascultarea inimii pentru detectarea unor zgomote suierate sau murmure, numite cu un termen colectiv sufluri, poate furniza indicii importante despre tulburarile cardiace. Daca se suspecteaza cardiopatia ischemica, se practica si alte teste pentru a afla ce se intampla de fapt in interiorul inimii. O electrocardiograma (ECO este de obicei primul test efectuat. Prin inregistrarea activitatii electrice din inima, ECG depisteaza rapid orice anomalii electrice cardiace care pot genera tulburari. Detalii suplimentare pot fi colectate prin vizualizarea inimii utilizand radiografia, diferite scanere sau angiografia, o tehnica speciala care permite efectuarea de radiografii ale vaselor de sange.

TRATAMENTIn afectiunile inimii, medicina conntionala si cele alternati au fiecare propriile puncte forte. Cand sunt utilizate combinate ele pot asigura prenirea si tratamentul optim pentru bolile inimii.
MEDICINA CONVENTIONALAIngrijirile medicale conntionale - discutate mai sus si la articolele specifice din cuprinsul acestei carti - sunt esentiale in momentul in care inima incepe sa determine simptome observabile. Aceste ingrijiri incearca sa silizeze imediat afectiunea, sa controleze pe termen lung simplo-mele si sa vindece atunci cand aceasta este posibil. Modificari adecvate ale alimentatiei si stilului de viata sunt intotdeauna recomandate, dar metodele de baza ale terapiei conntionale sunt medicamentele si chirurgia.
MEDICINA ALTERNATIVA
Punctul forte al medicinei alternati este prenirea. Terapiile naturale centrate pe dieta, nutritie, te medicinale si pe purificarea corpului prin exercitii fizice, reducerea stresului si detoxi-fiere, pot micsora semnificativ vulnerabilitatea organismului la anumite tipuri de afectiuni ale inimii, desi unele nu pot fi prenite. O serie de terapii alternati sunt, de asemenea, complemente benefice ale tratamentului conntional al bolilor cordului.
MANIPULARE FIZICAIntrucat toate formele de manipulare fizica ajuta organismul sa se relaxeze, oricare dintre acestea pot fi aplicate in prenirea si controlul bolilor de inima. Motivul este simplu: relaxarea reduce stresul, iar stresul a fost identificat drept un factor probabil de risc pentru cardiopatia ischemica. Va puteti abandona mainilor unui terapeut in sau puteti invata yoga sau qigong. Vezi si Medicina psihosomatica, . 448.


TERAPIA CHELATOARE

Terapia chelatoare este cautata anual de mii de americani care sufera de angina pectorala si de ateroscleroza. Sustinatorii ei afirma ca este mai sigura, mai ieftina si la fel de eficienta ca si multe medicamente conntionale sau tratamente chirurgicale. Criticii argumenteaza ca, desi terapia chelatoare este utila in tratamentul anumitor afectiuni, bolile cardiovasculare nu sunt neaparat printre acestea. Vezi Ateroscleroza pentru o explicatie mai ampla a terapiei chelatoare.


MEDICINA CHINEZA

Practicantii medicinei traditionale chineze considera, in general, ca suferintele cardiace se datoreaza slabiciunii inimii sau blocarii fluxului de energie. in functie de simptome, tratamentul standard poate consta din remedii din te plus masaj, acupunctura si recomandari de regim alimentar.


CHIROPRACTICA

Chiar daca chiromedicina nu este adecvata ingrijirii afectiunilor acute ale inimii, ea imparte cu medicina conntionala multe aspecte de tratament pe termen lung. Un chiroterapeut va va recomanda modificari ale alimentatiei si stilului de viata si va efectua, de asemenea, manipulari ale sistemului osteoarticular, atunci cand este necesar. Unele studii arata ca manipularile chiropractice regulate pot reduce hipertensiunea.


FITOTERAPIE

Lumea getala este plina de te ce pot actiona asupra inimii. Proprietatile terapeutice ale unora dintre ele au fost demonstrate riguros. Efectele altora, de exemplu talpa gaslei {Leonurus cardiaca) si coada soricelului {Achillea millefolium), nu sunt la fel de bine instigate, desi ar putea fi la fel de bune. Anumite te cum este degetelul rosu {Digitalispurpurea) si lacramioara (Convalla-ria majalis), contin compusi numiti glicozide cardiace, care le fac deosebit de puternice. Datorita potentialelor lor efecte secundare periculoase, ele trebuie administrate doar de catre un specialist in te medicinale. Multe dintre tele "de inima" mai blande nu contin glicozide cardiace, ameliorand totusi functia cardiovasculara. Cea mai remarcabila dintre acestea este paducelul (Crafae-gus laevigata). Orice tratament cu te trebuie supragheat de un specialist in te medicale si aprobat de medicul dumneavoastra. Pentru alte recomandari de te, Ateroscleroza, Colesterol, probleme legate de, Circulatie, probleme si Hipertensiunea.


HOMEOPATIE

Remediile homeopate pot fi complementare, dar nu trebuie sa inlocuiasca medicatia prescrisa pentru afectiunile cronice ale inimii. Un homeopat va furniza un remediu constitutional bazat pe simptomele manifeste ale bolii, plus alte caracteristici cum ar fi preferintele alimentare, orarul de somn si temperamentul.


STIL DE VIATA

Daca sunteti fumator, lasati-va. Ar trebui, de asemenea, sa luati obiceiul de a face exercitii fizice, intrucat acestea intaresc inima si vasele sangvine, reduc stresul si micsoreaza, in mod demonstrat, tensiunea arteriala, crescand in acelasi timp nilul colesterolului HDL. Conform cu numeroase studii facute in ultimele decade, consumul moderat de alcool ar putea reduce, de fapt, riscul afectarii inimii. Nu se recomanda insa depasirea unui pahar pe zi si a catorva pahare pe saptamana.


MEDICINA PSIHOSOMATICA

Pentru multi oameni, invatarea relaxarii poate contribui la prenirea si tratamentul afectiunilor cordului. Succesul variaza de la persoana la persoana, totusi s-a demonstrat ca tehnicile de reducere a stresului reduc hipertensiunea, aritmiile inimii si raspunsurile emotionale cum sunt anxietatea, furia si ostilitatea, care au fost legate de cardiopatia ischemica, inclusiv angina si atacul de cord. Alegerea unei tehnici de relaxare va revine. Dintre cele care s-au dodit benefice fac parte meditatia, relaxarea progresiva, rugaciunea si biofeedback-ul.


ALIMENTATIE Sl DIETA

Chiar si modificari modeste in alimentatie si stil de viata pot reduce semnificativ riscul de afectare a inimii. Cei mai multi oameni stiu acum ca o alimentatie cu continut scazut de colesterol, grasimi saturate si sare va contribui la mentinerea unei tensiuni arteriale normale si la scaderea formarii de placi ateromatoase - depozite grase cal-cificate-in vasele sangvine. Mai putin cunoscute publicului larg sunt acele vitamine, substante minerale si nutriti, cum ar fi magneziul, potasiul, niacina (vitamina B3), multe alte vitamine din complexul B, vitamina E, coenzima Q10, L-car-nitina (un aminoacid) si acizii grasi din uleiul de peste, care protejeaza in mod specific impotriva afectiunilor inimii si arterelor. Pentru mai multe informatii in legatura cu acestea si cu alte substante nutriti benefice pentru inima, Ateroscleroza, Colesterol, probleme legate de, Inima, atacul de cord si Hipertensiunea.

PREVENIRE
a Pentru a siliza atat tensiunea arteriala, cat si nilul colesterolului si pentru a mentine sub control greutatea dumneavoastra corporala, incercati sa mancati mai multe fructe, legume si seminte si mai putine alimente care sunt sarate, grase sau prajite.
a Faceti in mod regulat exercitii fizice, pentru a va tonifica inima si vasele sangvine - si pentru a indeparta kilogramele in exces.


a Fiti moderat in consumul de bauturi alcoolice.

a Nu fumati.
a invatati sa va controlati stresul, decat sa va controleze el pe dumneavoastra.
a in cazul in care considerati ca sunteti expus riscului, intrebati-va medicul daca e cazul sa luati o aspirina pe zi pentru prenirea atacului de cord.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

Prin anii 1960, medicii redescopereau un adevar cunoscut din vechime: mancarea multa si grasa si lipsa miscarii, leneveala, doar ele, fara alt ajutor, [...]
SIMTOME Hipertiroidia: a scaderea in greutate in ciuda apetitului crescut. a cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si nervozita [...]
Ponderea cea mai mare a afectiunilor organismului uman o reprezinta bolile cardio-vasculare. Acestea se pot manifesta prin ateroscleroza, angina pecto [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile