eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Nutritia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » nutritia

Maturarea copilului si aportul prin regim diversificat

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Maturarea copilului si aportul prin regim diversificat

Advertisements


Intre 0 si 4 luni, functiile digesti si de barierA¤ ale mucoasei intestinale se matureazA¤. Sugarul are si isi dezvoltA¤ reflexul de cA¤utare (rooting-reflex), coordonarea supt-degluA¼A¼e, extensia miscA¤rilor limbii. In aceastA¤ perioadA¤ se da alimentatie exclusiv lactatA¤: lapte de mamA¤ sau formule industriale din LV, care se recomandA¤ de la nastere pA¤nA¤ la vA¤rsta de 9-l2 luni. NecesitA¤A¼le nutritionale ale sugarului sunt satisfA¤cute de aceastA¤ alimentatie in primele 4-6 luni de viatA¤.
La vA¤rsta de 4-6 luni buzele sugarului au sulicient contur muscu-lar pentru a inchide etans cavitatea bucalA¤, limba se miscA¤ inainte inapoi, sugarul isi retrage buza inferioarA¤ la scoaterea linguritei. Se recomandA¤ introducerea de cereale: orez, orz, ovA¤z, alimentc usoare - hipoalergenice, hipoosmolare, cu aport de calorii si Fe (aport glu-cidic polimerizat, hipoosmolar).
La 5-7 luni incep miscA¤rile sus-jos ale mandibulei (de masticatie); de reamintit cA¤ mestecatul nu se dezvoltA¤ decA¤t dupA¤ ce reflexul de muscare dispare, spre vA¤rsta de 3-5 luni. Copilul isi controleazA¤ impulsul de supt, poate deschide gura pentru a accepta lingurita, isi intoarce capul cu usurintA¤. Se recomandA¤ getale si fructe (strecu-rate sau piure), suc de fructe neindulcit la cupA¤ (pahar, canA¤), cu aport de:


- sucul de fructe: Vitamine, minerale, calorii, gust'si miros plA¤cute;
- fructe de sezon: vitamina C, zahA¤r (glucozA¤, fructozA¤), pectine, hemicelulozA¤;
-fructe "fA¤inoase" (banane bine coapte): amidon-dextine (bine tole-rate), putine proteine si fructozA¤;
- legume fierte: sA¤ruri minerale, amidon, substante lest (fibre getale);
- legume rzi: vitamina C, vitamina Kx (fitomenadiona), caroten,
acid folic.
La 6-8 luni, sugarul isi dezvoltA¤ capacitatea de apucare si duce mA¤ncarea la gurA¤; stA¤ in sezut fA¤rA¤ ajutor. RecomandA¤ri:
- carne pasatA¤ (pui de gA¤inA¤, vitA¤, miel), totdeauna bine gA¤titA¤/ fiartA¤ pentru evitarea riscului de contaminare;


- alternati de carne: pireu de bob/linte;

- gA¤lbenus de ou, fiert tare (5 minute); albusul de ou nu se recomandA¤ pA¤nA¤ la vA¤rsta de 12 luni;


- brA¤nzA¤ de vaci, iaurt;

- pA¤ine uscatA¤.
Acestc alimentc stimuleazA¤ masticatia intr-o perioadA¤ cA¤nd erup dintii si aduc proteine, lipide, Fe, Cu, Ca, fosfat, Vitamine.
La 8-l0 luni copilul intelege folosirea linguritei, are un control mai bun al capului si privirii, poate bea bine din canA¤, are o coor-donare mai bunA¤ mA¤nA¤-gurA¤, masticatia este mai bunA¤. Se recomandA¤, in plus, alimentatie nonmixatA¤, in bucA¤tele mici:
- came mai putin ornogenizatA¤. suvile sau bucA¤tele: pui de gA¤inA¤, vitA¤, miel, peste;
- getale fierte/coapte, moi. In fA¤sii, felii A± piure;
La 9-l2 luni copilul apucA¤ cu degetele "in cleste", are miscA¤ri de masticatie rotatorii, duce mA¤ncarea la gurA¤, incearcA¤ sA¤ mA¤nA¤nce singur (trebuie lA¤sat, incurajat s-o facA¤!). RecomandA¤ri: pe lA¤ngA¤ cele dinainte, mai pot fi introduse alte brA¤nzeturi, fructe, getale/boabe, cereale, pA¤ine/produse de panificatie. In plus, LV integral poate inlo-cui laptele industrial sau lapLele de mamA¤ (intA¤rcare).
La 1 an copin isi scot limba din gurA¤, scuipA¤, sunt inleresati de mA¤ncare si de obicci linistili in timpul mesei. Alte recomandA¤ri: oul int reg, lapte de vacA¤ integral (dacA¤ nu s-a introdus mai devreme); fA¤rA¤ biberon, copilul bea din canA¤, inclusiv laptele.
DupA¤ 1 an, copilul nu necesitA¤ mA¤ncA¤ruri special pregA¤tite, va primi 3 mese/zi, plus gustA¤ri; la 2-3 ani, majoritatea copiilor se hi-A¤nesc sin-guri (a se dea "Nutritia la copii si adolescenti").

Schema de dirsificare mai precoce si modul de prezen-tare a alimentelor

De la 3 luni, introducerea de fA¤inuri-instant (diastazate): orez, tapioca, 1-2 lin'gurite in laptele de searA¤, entual si dimineata, adicA¤ la 1-2 mese.
Intre 3 si 5 luni incepe dirsificarea propriu-zisA¤: fructe, legume.
- FYuctele crude sau coapte/fierte, mixate, se dau cA¤nd copilul mA¤nA¤ncA¤ cu lingurita: mere, banane, pere, caise, piersici. Clasic. se dau mere rase + biscuiti + 5% zahA¤r, de la vA¤rsta de 4 luni. Sucul de fructe se poate da Inainte, de regulA¤ dupA¤ vA¤rsta de 1 lunA¤, la inceput cu biberonul si mai tA¤rziu cu cana; el nu este neapA¤rat necesar, preparatele de lapte au suficientA¤ vitamina C. ExistA¤ si preparate industriale de fructe/suc de fructe A± cereale (borcane, cutii).
- Legumele (morcovi, fasole rde, tomate, spanac, salatA¤, cartofi) se dau la inceput fierte, mixate complet si introduse progresiv in biberonul de searA¤, in loc de preparatul fA¤inos, pentru a obisnui copilul cu gustul. Pe mA¤surA¤ ce supa de legume se ingroasA¤ (crestem cantitatea de supA¤, scA¤dem cantitatea de lapte), se administreazA¤ cu lingurita si se transferA¤ la masa de prA¤nz.
Alternati (ca si la fructe): supa si legumele mixate ca o pastA¤, gA¤tite In casA¤, sau preparate industriale in boreanc/cutii, continutul putA¤nd fi pA¤strat corespunzA¤tor si consumat in 24 - 48 ore de la desehiderea lor.
Deci: 1 -2 mese dirsificate; 4-5 biberoane de lapte (vA¤rsta l-a), sau la sA¤n.


Intre 5 si 9 luni se introduc:

- Alimente bogate in proteine: came de pasA¤re, vitA¤, jainbon, peste, miel, gA¤lbenus de ou. Cantitatea: 30 g eanie/zi, respcctiv 1 gA¤lbenus la 2 zile. Preparare: earnea bine liartA¤, gA¤lbenusul liert tare, lin mixat, amestecatc cu legumele; pol fi aniestecate si cu lapfele. Administrare: la 1 masA¤ (pA¤na la 1 an), cu lingurita.


- Lapfele de folosit: de mamA¤ (in alimentaUa naturalA¤) sau preparate pentru vA¤rsta a 2-a in alimentaUa artificialA¤.
-Alte demente de dirsifieare: unl, iaurt, brA¤nzA¤ de vaci.
- NumA¤rul de mese = 4-5/zi, iar cantitatea pe masA¤ si pe zi - dupA¤ apetitul copilului.
- Copilul poate bea liehide (apA¤ nezaharatA¤, sterilA¤) la masA¤ sau imedial dupA¤; poate aa dezgust pentru lapte simplu, care i se va da sub alte tonne: cu cereale/orez, iaurt etc.
Deci: 4-6 mese/zi, la aproximativ 4 ore, diu care 2-3 mese de lapte, restul dirsificate. DupA¤ 9 luni:
- Uirsificarea este completA¤;
- Copilul se alimenteazA¤ in tolalitate cu lingurita, sau i se da un biberon;
- Se poate incepe o alimeiilaA¼c nemixatA¤, in mici bucA¤telc;
- Laptelc de mainA¤/laptele industrial poate fi inlocuit cu LV integral;
- Copilul poate fi lA¤sat sA¤ mA¤nA¤nce singur;
- Gusturile copilului sunt schimbA¤toare in timp; el nu trebuie con-strA¤ns dacA¤ refuzA¤ anumite alimente, constrA¤ngerea putA¤nd fi sursA¤ de confiicte si inapetenfA¤;
- Orice masA¤ lA¤rA¤ lapte poate fi urmalA¤ de un dcserl laelat.

VA¤rsta potrivitA¤ si reguli pentru dirsificarea alimentatiei
Dirsifiearca tardivA¤, dupA¤ vA¤rsta de 6 luni, se recomandA¤ in alimentaUa naturalA¤, cu scopul de a se face un sevraj tardiv si pro-gresiv.
Adeptii dirsificA¤rii precoce, de la 3 la 5 luni, recomandA¤ aceastA¤ modalitate in alimentaUa artificialA¤, considerA¤nd cA¤ analogia intre alimentaUa cu lA¤pturi matemizate sau adaptate si alimentaUa naturalA¤ nu este posibilA¤, toleranta pentru aceste lA¤pturi nefiind intotdeauna bunA¤.
Dirsificarea trebuie sA¤ se facA¤ respectA¤nd niste reguli precise:
- Nu se introduce decA¤t un singur aliment nou, o data, lA¤sA¤ndu-se un interval de 5 - 7 zile intre alimentele noi (cel deja introdus si cel ce urmeazA¤), pentru ca reactiile la noul aliment sA¤ poatA¤ fi idenA¼ficate;
- Se incepe intotdeauna cu cantitA¤ti mici din noul aliment (exem-plu: 30-50 g), care trebuie crescute progresiv si care se dau inaintea laptelui;
- Ordinea introducerii noilor alimente nu este importantA¤, cro-nologia propusA¤ fiind adaptatA¤ fiecA¤rui copil in parte;
- Dirsificarea trebuie sA¤ tinA¤ cont de gustul copilului: orice modin-care a regimului trebuie "propusA¤" si nu "impusA¤"!;
- Este importantA¤ supragherea copilului din cauza riscului de inec sau aspiratie, in special dupA¤ introducerea alimentelor neomogene/ nonmixate.



Alte materiale medicale despre: nutritia



E bine sa cumparati tot ce veti avea nevoie din timp Unii parinti nu doresc sa cumpere nimic inainte de a se naste copilul. N.T. in Statel [...]
Evolutia perimetrului cranian in primii ani de viatA¤ este paralelA¤ cu dezvoltarea continutului cutiei craniene (creierul). Din aceastA¤ cauzA¤, urmA [...]
in aceasta perioada cresterea este mai lenta. Cresterea in lungime poate fi apreciata dupa formula: L - 5V + 80 unde L = lungimea; V = va [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre nutritia

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile