eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Cancerul si alimentatia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie » cancerul si alimentatia

Soia si cancerul

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

in anul 1997, cercetatorii in domeniul cancerului au fost entuziasmati la culme cand Judah Folkman si colaboratorii de la Universitatea Harvard, SUA, au comunicat descoperirea unei substante care putea face sa dispara tumorile la soareci.In calitatea sa de chirurg la spitalul de copii din Boston, Folkman a lucrat mult in domeniul combaterii cancerului, folosind metoda diminuarii fluxului de sange care ajunge la tumora, evitand astfel intoxicarea pacientilor cu citostatice. Se urmarea atrofierea vaselor de sange care hranesc tumora. Folosind o substanta numita endostatin, grupul de cercetatori de la Harvard a obtinut rezultate spectaculoase, urmate de experimentari clinice.Insa alti cercetatori care au incercat sa foloseasca metoda lui Folkman n-au reusit sa observe proprietatile miraculoase ale endostatinului. Recent, doua studii publicate in numarul din aprilie 2002 al revistei Molecular Therapy arata ca endostatinul nu are nici un efect asupra tumorilor la soareci. Mai mult, endostatinul a fost testat pe aproape 200 de bolnavi, fara a obtine nici o singura vindecare.
Cand, in 1997, Michael O'Reilly si Folkman au descris pentru prima data endostatinul, parea ca e o arma anticanceroasa ideala. Substanta netoxica facea sa dispara, in mod selectiv, vasele de sange ale tumorilor, producand atrofierea lor pana la dimensiuni microscopice.
Vazand rezultatele publicate, James Watson, laureat al premiului Nobel, declara entuziasmat ca "in doi ani, Folkman va vindeca tumorile maligne". Dr. Folkman a devenit eroul unei carti publicate in anul 2001. Substanta care promitea oprirea dezltarii vaselor de sange ce iriga tumorile a devenit obiectul a nenumarate cercetari, care, din nefericire, nu au putut confirma rezultatele publicate cu cinci ani mai inainte.
Se pare ca si acum, cu toata tehnica avansata, cea mai eficace arma impotriva cancerului ramane prevenirea sau profilaxia, prin stilul de viata pentru care ne decidem.
Este adevarat ca, in momentul de fata, in majoritatea tarilor industriale, dar si in Romania, bolile cardiovasculare ocupa primul loc printre cauzele de deces, vinovatul principal fiind infarctul miocardic. in unele tari insa, datorita scaderii numarului fumatorilor si diminuarii consumului de grasimi animale, bolile cardiovasculare sunt in scadere. Nu acelasi lucru se poate spune si despre bolile canceroase. in Anglia, de exemplu, numarul de decese prin cancer a ajuns sa-l depaseasca pe acela de infarct miocardic. Jumatate din mortalitatea prin neoplazii se datoreaza urmatoarelor patru localizari: plaman, intestin gros, glanda mamara si prostata. Interesant este ca, in mod virtual, aceste neoplazii sunt absente in multe tari din lumea a treia, insa frecventa lor creste vertiginos in cursul primei sau celei de a doua generatii, printre cei emigrati din regiunile cu un risc mic de neoplazii, in regiunile cu un risc mare.



Multe dintre tumorile maligne frecvente in emisfera apuseana se datoreaza factorilor de mediu, si acestea se pot preveni. Alimentatia constituie cel mai important factor de stil de viata. Modul de nutritie raspunde de 80% din cancerele de intestin gros, de glanda mamara si de prostata. Chiar si cancerul pulmonar poate avea o componenta alimentara in aparitia lui, desi fumatul constituie factorul principal. Fumatorii trebuie sa stie ca tutunul contribuie si la aparitia tumorilor maligne din cavitatea bucala, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas si ca urinara.

Cancerul survine, de obicei, in urma uneia sau a mai multor mutatii in acidul dezoxiribonucleic, din care sunt alcatuite genele. Aceste mutatii pot fi mostenite sau dobandite in cursul vietii. De exemplu, in cancerul de san, mutatiile in genele BrCa, si BrCa2 confera un risc crescut pentru neoplasmul mamar si pentru cel ova-rian, insa, in mod practic, aceste gene nu raspund decat de 2-3% din cazurile acestor neoplazii.
Majoritatea cancerelor sunt sporadice, cu mutatii ce survin la sediul tumorii, fara a fi mostenite. Atunci, care e rolul alimentatiei? Cum poate dieta sa produca sau sa previna aceste mutatii si consecintele lor? Datele existente arata, de pilda, ca aminele heterociclice din carnea fripta sunt cancerigene, farizand neoplasmul de colon si de san; consumul crescut de grasimi, nu numai de origine animala, ci si al uleiului de floarea-soarelui, de germene de porumb sau de soia, farizeaza aparitia cancerului mamar.Insa diferite componente din alimentatie au o actiune protectoare, inducand apoptoza, adica moartea celulara, suprimand mutatiile spontane prin actiunea antioxidanta sau influentand proliferarea celulara si metilarea acidului dezoxiribonucleic.


Si ce rol are soia in prevenirea bolilor canceroase?

In cadrul unui simpozion organizat de Institutul National de Cancer din SUA, tinut in anul 1990, s-a recunoscut ca soia contine o serie de substante anticancerigene.
Femeile care consuma cantitati mari de produse de soia, bogate in izoflane, si care au concentratii mai mari de izoflane in urina prezinta un risc mai mic si o rata mai mica de cancer mamar.
Studii anterioare au aratat ca inhibitoarele proteazelor si acidul fitic, pentru care unii, din lipsa de informare, n-au decat cuvinte rele, precum si beta-sitosterolul constituie componente cu actiune anticancerigena.

Izoflanele, in special genisteina si daizdeina, au urmatoarele actiuni utile impotriva dezltarii tumorilor:


> inlatura radicalii liberi, care determina mutatii;

> sunt antioxidanti, ferind deci acidul dezoxiribonucleic de oxidari;
> au efect antiestrogenic, atat de util in prevenirea cancerului de san si de ovar;
> combat sau impiedica mutatiile, ce pot fi punctul de pornire al unei tumori;




> impiedica proliferarea celulara, atunci cand e cazul;

> inhiba formarea vaselor de sange necesare tumorilor, ceea ce endostatinul preconizat de Folkman nu reuseste.
Frecventa cancerului de san si a numarului de tumori a scazut la soarecii nou-nascuti, carora li s-au administrat doar trei doze de genisteina. Aceasta sugereaza o activitate anticancerigena puternica, intr-o faza initiala si foarte critica a vietii, prin efectele directe ale izoflavinei asupra tesutului in care, ulterior, pot aparea celule canceroase.In studiul publicat in revista Clinical Chemistry (i. 42, p. 955-964, 1996), de catre Centrul de Studiu al Cancerului din Hawaii, se arata ca genisteina si daidzeina joaca un rol major si in reducerea riscului aparitiei neoplaziilor, deoarece populatiile expuse in mare masura la izoflane, prin consumul regulat de soia, au o incidenta mai mica de cancer.
1 kg de boabe de soia contine 2 g de genisteina si daidzeina.
Autorii din Hawaii au studiat efectul produselor din soia administrate mamelor ce alaptau la san. Se stie ca alaptarea la san e utila nu numai mamei, limitand fertilitatea si protejand impotriva cancerului ovarian si mamar, ci mai ales copilului. Prin laptele de mama, nou-nascutii sunt protejati de o serie de boli, cum ar fi diabetul zaharat, scleroza multipla si diferite infectii. in plus, hranirii la sani se atribuie o incidenta mai mica de moarte subita la copil si o dezltare intelectuala mai buna.
Studiul autorilor la care ne referim adauga inca un avantaj al alaptarii, si anume o frecventa mai mica a cancerului si a severitatii lui, ambele reduse semnificativ cand animalele nou-nascute sunt tratate cu trei doze izolate de genisteina.
Autorii cred ca rata redusa de cancer in randurile populatiilor din Asia se datoreaza consumului crescut de soia, dar nu neaparat prin soia folosita in viata de adult, ci datorita expunerii la izoflane imediat dupa nastere, intr-o perioada critica a vietii, prin laptele de mama care contine aceste substante. Izoflanele din laptele de mama sunt mai usor utilizabile pentru nou-nascuti decat cele din alimentele ce contin soia. Numeroase alte cercetari confirma faptul ca, in profilaxia bolilor canceroase, soia joaca un rol important.



Alte materiale medicale despre: cancerul si alimentatia




Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul si alimentatia

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile