VITEZA DE CRESTERE A TUMORILOR
Oricit ar parea de surprinzator, aceasta crestere poate fi descrisa de legi matematice, caci ea este rezultanta unui anumit numar de fenomene masurabile si care se supun ele insele legilor.
a) Timpul de regenerare celulara este relativ constant pentru o aceeasi tumoare. El depinde de timpul de regenerare a celulelor normale ale aceluiasi tesut, in mica masura, dar, mai ales, de genele active in cadrul diverselor clone. Un timp de regenerare mediu se situeaza intre 24 de ore si 5 zile, durata care separa 2 mitoze consecutive si care poate fi masurata, de exemplu, prin biopsii succesive dupa injectarea locala de timidina tritiata. Timpul de regenerare in vo difera sensibil de cel al unei linii corespunzatoare cultivate in mediu imbogatit.
b) Daca toate celulele prolifereaza, timpul de regenerare celulara si timpul de dublare in volum in vo vor fi identice, astfel incit tumoarea creste "vazind cu ochii". Un prim factor care prelungeste timpul de dublare tumoral este reprezentat de pierderile celulare. O tumoare pierde celule la fiecare generatie, prin detasare, prin necroza, prin difuzie in torentul sangn. Anumite calcule permit supozitia ca nivelul pierderilor celulare poate fi considerat aproximativ constant pe generatie, in orice caz constant pe perioada clinica observabila.
c) Un al treilea factor care interne este reprezentat de coeficientul de proliferare. Acest coeficient, reprezentind procentul de celule dintr-o generatie care isi pastreaza proprietatea de a se diza ulterior, variaza invers proportional cu volumul tumorii, datorita in special diminuarii relative a vascularizatiei. El scade deci cu timpul, ajungind la valori de 10 - 20% in timpul perioadei clinice. Celelalte celule ramin in situatie de supraetuire fara diziune, sau G0. Se poate presupune ca pierderile afecteaza in mod egal atit celulele proliferante, cit si pe cele neproliferante.
d) Jocul acestor 3 factori are drept rezultanta o curba de crestere, care, in loc de a fi exponentiala (deci cu timp de dublare constant), este descrisa printr-o functie Gompertz (in care expozantul descreste in functie de timp).
Aceasta inseamna ca in stadiul incipient cresterea este mai rapida decit la sfirsit, tinzind sa se incetineasca.
Trebuie mentionat faptul ca, in timpul perioadei de observare clinica, masuratorile efectuate asupra unei
tumori lasate sa evolueze spontan (sau, mai frecvent, retrospectiv pe radiografiile unei tumori neglijate) indica un timp de dublare aproximativ constant. Aceasta semnifica faptul ca, pe perioade scurte, curba Gompertz poate fi asimilata unei exponentiale cu un risc de eroare foarte scazut. Se pot astfel realiza proiectii pentru un itor de citeva luni si deci masurarea unui frenaj terapeutic atunci cind un procedeu de tratament determina mai putin decit o silizare completa, dar cu o eficienta slaba.
Totusi, extrapolarea retrospectiva pentru a determina data de
nastere a primei clone trebuie sa se efectueze dupa o ecuatie Gompertz, iar nu dupa una exponentiala.
e) Daca se admite, ca o prima aproximare, ca diametrul unei celule canceroase este de 10 microni, rezulta ca in timpul celei de a 10-a dublari tumoarea contine mii de celule, 1 milion in timpul celei de-a^0-a dublari si 1 miliard in timpul celei de-a 30-a dublari, pragul obisnuit al detectarii clinice, la un diametru de 1 cm. in timpul celei de-a 40-a dublari, tumoarea masoara 10 cm in diametru si contine o mie de miliarde de celule, pragul de mortalitate fiind atins.
f) La pragul celei de-a 30-a dublari, timpul de dublare mediu al tumorilor umane este de ordinul a 70 de zile, cu extreme de 5 zile pentru anumite tumori fulminante si de 300 de zile pentru tumori de o extrema lentoare si foarte putin agresive.
g) Exista o corelatie dintre cele mai clare intre teza de crestere si tendinta metastatica. Tumorile primitive lente au metastaze tardive si putin numeroase. Tumorile rapide metastazeaza mai mult si precoce.
h) Oricum, in momentul pragului de detectare clinica, adica in cursul celei de-a 30-a dublari, clonele care nu au suferit pierderi si care au proliferat in permanenta sint la aproximativ a 500-a generatie (pentru un timp de generatie de ordinul a 2 zile). Este complet iluzoriu sa se considere ca la acest moment nu s-ar fi constituit inca nici o metastaza, deci este la fel de iluzoriu sa se creada ca un tratament pur locoregional ar avea sanse de a eradica boala. Depistarea precoce sistematica trebuie sa interna cu mult timp inainte.I) Durata medie intre transformarea initiala si detectare se situeaza in jur de 3 ani (extreme: 1 - 20 de ani). Cancerele sint boli "lungi".
