O anomalie congenital sau dobndit a functiilor imunitare are drept consecint scderea mijloacelor de aprare a organismului cu aparitia unor infectii recurente, persistente, neobisnuite, a alergiei, autoimunittii sau predispozitiei la malignit.
Deficitele imune pot fi primre/ereditare si dobndite/secundare unor boli/condii neimunologice (prematuritate, malnutritie, arsuri, splenectomie) sau unor terapii (steroizi, radiatii citostace). Imunode-ficientele pot fi permanente sau tranzitorii si intereseaz componentele sistemului imun: limfocitele T, B, fagocitele, complementul. Acvarea in exces dezorganizat a celulelor B si THdper determin aparitia bolilor autoimune, iar deficitul de supraveghere imun determin aparitia malignitlor.
La copii, un rol important il are recunoasterea sindroamelor de imunodeficient (SID). Pentru a afirma prezenta unui SID trebuie par-curse mai multe etape de la suspiciunea clinic, bazat pe semne de infectie recurent cu evolutie neobisnuit (rspuns incomplet la tratament), la examene de orientare, depistare nespeciflc la examene de confirmare complexe scumpe, dar cu grad ridicat de specificitate.
Manifestrile clinlce. Suspiciunea clinic de SID porneste de la evidentierea unei infectii severe cu germeni obisnuiti pun virulenti (germeni oportunisti) sau infectii recurente cu evolutii neobisnuite (fle prelungit, torpid, fie o infectie de extrem gravitate). In aceste conditii trebuie excluse alte cauze mai frecvente de infectii recidivante cum ar fi: corpi strini intrabronsici, anomalii congenitale bronho-pulmonare, cardiace, mucoviscidoza.
Investigarea familiei este important deoarece cele mai multe SID se transmit autosomal recesiv sau X linkat. In anamneza familial se insist pe nounea de deces la rste mici prin infectii pulmonare, postvaccinale, pe reactiile adverse la medicamente si la produsii de snge.
Examenul clinic va evidentia in formele de SID falimentul cresterii si dezvoltrii (explicat in parte prin infecile cronice); prezenta hipoplaziei limfoide (absenta timusului, hipoplazia vegetatiilor adenoide si amigdale-lor) sau a hepatosplenomegaliei, a manifestrilor cutanate, prezenta unor asocieri specifice (ataxie telangectazie, endocrinopatii idiopatice, cardiopatie congenital, tetanie, trombocitopenie).
Evaluarea paracllnic a suspeclor de SID trebuie s includ teste cantitative si calitative ale tipurilor de celule si produsilor celulari. Initial se folosesc teste Screening (de Orientare): hemoleucograma, Rg pulmonar, de sinusuri oase lungi, VSH, culturi din snge, urin, scaun, LCR si numai cnd exist o suspiciune puternic se vor efec-tua teste de confirmare ce sunt extrem de scumpe, laborioase, dar cu grad ridicat de specificitate.
Anumite trsturi clinice si paracllnice sunt sugestive pentru o anomalle specific de deficit imun. in functie de componentele majore (celulare si umorale) afectate, SID se clasiflc in:
A. SID primre care cuprind:
SID mediate umoral deficit de limfocit B, cu deficite variate de anticorpi sau hipogammaglobulinemie ce conduc la infectii recurente.
Examenul clinic se caracterizeaz prin prezenta infecilor piogene cu germeni extracelulari incapsula [Haemophylus influenzae, Strep-tococus) cu localizri variate: otite, sinuzite, pneumonii recurente, bronsictazii, conjunctivae, diaree comun, infectii cu Giardia intestinalis si bolile autoimune; debut precoce la 5-6 luni; retardul cresterii, dar nu foarte important.

Examenul de laborator:

1. Teste Screening:

- electroforeza proteinelor serice Cy-globulinele < 15%);

- dozarea imunoglobulinelor serice prin imunodifuziune in gel de agar, IgG < 200 mg/dL; (titru lg in functie de rst).

2. Teste de confirmare:

- rozete EAC (rozete formate la contactul eritrocitelor de oaie sen-sibilizate prin Ac antieritrocitari in prezenta Complementului); titru LB: 15-20%.

- Ac monoclonale

- Functia LB prin estimarea producerii de Ac specifici: - titru izoa-glutinine, al Ac postvaccinali, al Ac HIV prin metoda ELISA conflrmat cu Westem-Blot; subclasele IgG.
- Histologie: - mielograma (absenta plasmocitelor) si biopsia gangli-onilor limfatici (deplea limfocitelor in centrii germinativi).
Principalele qfectiuni sunt:

- Agammaglobulinemia X linkat (Bruton);

- Hipogammaglobulinemia tranzitorie a sugarului;
- Deficientele selective de imunoglobuline (IgA, IgM, subclase IgG);
- Deficiente de imunoglobuline cu cresterea IgM (si IgD);

- Deficit de transcobalamin II.

Tratamentul este reprezentat de antibioterapie, de obicei prin aso-ciere de antibiotice si tratament de substitutie cu IgG seric (modalitate terapeutic de electie) initial I.V. in doz de 0,5 g/kg/lun; pentru ca tratamentul s fie considerat eficace, concentraa IgG serice s fie 2-4 mg/mL, apoi administrare - I.M. in doz de 0,6 mL/kg din concentraa de 16,5 g/dL in dou administrri la interval de 15 zile.

SID mediate celular - deficit de LT. In aceste cazuri produetia de anticorpi este de asemenea afeetat in majoritatea cazurilor, deoarece LT are rol important imunoreglator al diferentierii si functie LB.
Examenul clinic se caracterizeaz prin prezenta infecilor recurente cu germeni oportunisti (fungi, mycobacterii, virusuri, protozoare); reactii fatale dup vaccinarea BCG sau cu virus viu; ineident crescut a malignittilor.

Examenul de laborator:

1. Teste Screening:

- Limfocite sub 1200/mm3;

- Rg. pulmonar - absenta umbrei timice;
- IDR la PPD; toxina tetanic.

2. Teste de confirmare:

- titrul limfocitelor T circulante (rozete E), Ac monoclonali;
- titrul subpopulatiilor de LT;
- functia LT - testul de stimulare mitogenic cu concanavalin A sau PHA (fitohemaglutinin);
- determinarea limfokinelor;

- dozarea unor enzime celulare deficitare ADA, PNF.

- histologic: biopsia ganglionar (deplea limfocitar in zona para-cortical).

SID mediate celular:

- aplazia timic congenital (Di George);

- candidoza cutaneomueoas cronic;

- deficit de LT cu enzime anormale:

adenozindezaminaz (ADA);

purinnucleotidfosforilaz (PNF);
- deficit al complexului major de histocompatibilitate clasele I si II. SID combinate B si T (mixte):
- deficit celular cu Ig suprafat anormale Nezelof;

- SID cu ataxie telangiectazie;

- SID cu eczem si trombocitopenie (Wiskott-Aldrich X linkat);

- SID cu timom.

Tratamentul vizeaz transtul medular allogenic si transtul de timus fetal.

SID ale fagocitelor ale uneia sau mai multor funetii ale celulelor fagocitare, incluznd: aderenia la endoteliul vascular, chemotactismul, fagocitoza si liza intracelular.
Examenul clinic se caracterizeaz prin prezenta infecilor cutanate recurente cu bacterii [Staphylococcus aureus, Pseudomonas, E. coU) si fungii {Aspergillus) ce pot imbrca forme medii sau severe de infece sistemic; abeese pulmonare, hepatice, ganglionare, perirectale; osteomielita, osteoartrita.
Examene de laborator:

1. Teste Screening:

- Neutropenia sub 1000/mm3;
- Asplenia fie prin prezenta corpilor Howell Jolly sau absenta spli-nei la ecografie abdominal;
- NBT - Nitrobluetetrazolium - capacitatea macrofagelor de a pro-duce ioni de Superoxid ce determin liza microorganismelor fagocitate.

2. Teste de confirmare:

- evaluare a enzimelor myeloperoxidazice;

- doxarea IgE.

Principalele SID ale fagocitelor vizeaz:
- boala granulomatoas cronic X linkat; NBT - test diagnostic;
- deficitul de myeloperoxidazice;

- deficitul de adeziune leucocitar;

- Chemotaxis anormal (S. Chediak-Higashi; hiper IgE/Job). Tratamentul este reprezentat de antibioterapia sustinut, izolarea
cazului. S-a incercat transtul de mdu osoas, iar mai recent tratamentul cu 7-interferon.
SID ale complementului. Greselile in activarea sau reglarea compo-nentelor sistemului complement conduc la leziuni tisulare importante, deoarece au un rol important in aprarea gazdei impotriva agentilor microbieni.
Examenul clinic evidentiaz prezenta unor infectii bacteriene cu ger-meni piogeni extracelulari (pneumococ, H. influenzae, meningococ) cu localizare pulmonar cutanat, meningian; incidenta crescut de boli autoimune.
Examene de laborator:

1. Teste Screening:

- msurarea activittii complementului total CH50;

- dozarea componentelor individuale (C3C4).

2. Teste de confirmare si evaluarea functiei de:
- opsonizare, aderare imun, Cx inhibitoresteraz, factori che-
motactici.
Principalele afectiuni cu deficit al sistemului complement se trans-mit autosomal recesiv:
- deficitul primelor componente C[ C2 C4 are o simptomatologie asemntoare LED si susceptibilitate crescut la infectii piogene;
- deficitul ultimelor componente C5 C6 C7 C8 este caracterizat prin infectii sistemice cu Neisseria;
- deficitul de C, inhibitoresteraz produce angioedemul ereditar. B. SED dobndlte secundare se caracterizeaz prin aceea c afec-
tarea imun este tranzitorie, manifestrile clinice sunt asemntoare celor din SID primre, dar tratamentul se adreseaz cauzei primre, terapia imunologic sau de reconstructie imun jucnd un rol secundar.
1. SID secundare unor afectiuni nonimunologice:

- prematuritatea - malnutritia;

- arsuri;

- malignitate;

- splenectomie.

2. Infectia cu virus HIV - SIDA (a se vedea modulul 19);

3. Terapie imunosupresi responsabil de neutropenie si alterarea functiei lirnfocitare:

- steroizi, radiatii.