Caracteristica acestei perioade este
tensiunea dintre autonomia copilului si limitele interne si externe ale mediului familial.
A. Alimentatia
1. PA¤rintii vor fi avizati cA¤ prescolarul mA¤nA¤ncA¤ rareori douA¤ mese complete pe zi si cA¤ preferA¤ gustA¤rile.
2. Pentru a atrage copilul la masA¤, atmosfera va fi plA¤cutA¤, nu se va insista sA¤ mA¤nA¤nce, nu se vor impune maniere stricte la masA¤. PA¤rintii trebuie sA¤ dea ei insisi un exemplu. Nu vor privi la televizor, nu vor citi cA¤rA¼ sau ziare in timpul mesei. Se descura-jeazA¤ jocul cu alimentele si cu resturile alimentA¤re.
3. Copilului i se vor oferi portii mici de mA¤ncare. Farfuriile mari si pline il intimideazA¤. Copilul isi va lua o dietA¤ echilibratA¤ singur, dacA¤ are de unde sA¤ aleagA¤.
4. Copilul va fi incurajat sA¤ participe la asezarea mesei, la ser-vitul mA¤ncA¤rii si la spA¤latul vaselor la sfA¤rsitul mesei.
5. PA¤rintii vor fi atentionati cA¤ obiceiurile alimentA¤re ale copilului vor fi influentate de alti membri ai familiei, de prietenii de joacA¤ si de familia acestora.
6. Se va accentua importanta micului dejun, mai ales pentru copilul care merge la grA¤dinitA¤.
B. Stimularea dezuoltA¤rii
1. PreocupA¤rile centrale ale acestei perioade sunt: propriul corp, imaginea corpului si socializarea. PA¤rtile corpului vor fi discutate cu copilul fA¤rA¤ emotie si o bunA¤ metodA¤ de evaluare a corpului copilului este desenul.
2. Se vor incuraja tendintele de independentA¤ in a se imbrA¤ca, in treburile casnice, in aranjatul jucA¤riilor si hainelor.
3. Jocurile si materialele adecvate pentru aceastA¤ perioadA¤ de dezvoltare sunt: gA¤letuse, lopeti, basculante, jucA¤rii de construit (cuburi, puzzle, lego), creioane colorate, pensule, culori, pastA¤ de lipit, colaje, foarfece fA¤rA¤ ¤rf. Acestea vor ajuta in dezvoltarea coordonA¤rii mA¤nA¤-ochi. Se vor introduce jocuri cu cifre si cu lite-rele alfabetului, instrumente muzicale. Creativitatea va fi incura-jatA¤ prin jocurile cu marionete, povestiri, desen. Se vor organiza jocuri interactive si mici piese de teatru.
4. Limbajul va fi stimulat citindu-i-se copilului, organizA¤nd jocuri sau privind emisiuni adecvate TV.
5. DupA¤ ¤rsta de doi ani, cresc treptat intervalul si indemA¤narea in jocurile colecA¼ve cu copin de aceeasi ¤rstA¤.
C. Relaliile familiale
1. Comportamentul consecvent al copilului prescolar scade nevoia de disciplinare prin pedeapsA¤.
2. Copilul incepe sA¤ se identifice cu pA¤rintele de acelasi sex.
3. Fiecare copil are nevoie sA¤ petreacA¤ singur o perioadA¤ de timp cu fiecare pA¤rinte. Gelozia este frecventA¤ si nu se vor face atii intre fra(i, din cauza sentimentelor de frustrare si anxietate care pot sA¤ aparA¤.
4. Se reamin teste pA¤rintilor ideea separA¤rii copilului de familie o data cu apropierea scolii. Aceasta se incepe prin darea copilului spre ingrijire pentru perioade scurte bunicilor, altor rA¼de sau unor prieteni apropiati. Perioadele de separare vor fi crescute treptat.
D. Relatiile cu tovarA¤sA¼ de joacA¤
La inceputul perioadei prescolare copin sunt adesea egoisti din cauza neintelegerii notiunilor de "proprictate" si "a apartine". Treptat se obser¤ o nevoie crescA¤ndA¤ de integrare socialA¤, de acceptare de cA¤tre grupul de colegi.
E. Securitatea, prevenirea uA¤tA¤mA¤rilor
1. Principalele accidente ce pol sA¤ aparA¤ la aceastA¤ ¤rstA¤ sunt: arsurile, inecul si accidentele de circulatie, de aceea copilul va fi supravegheat tot timpul.
2. Accidentele din jurul casei pot fi prevenite luA¤ndu-se unele mA¤suri ca: alegerea unui loc de joacA¤ sigur, a unor jucA¤rii si a unui mobilier ce nu pot provoca accidente, asigurarea ferestrelor cu para-vane si a usilor cu incuietori. Aparatele electrice, armele de foc, cuA¼tele, toxicele si medicamentele vor fi pA¤strate sub cheie.
3. Copilul va fi in¤tat cum sA¤ traverseze strada, va fi asezat in masinA¤ pe locul din spate, cu centurA¤ de sigurantA¤ si va fi sfA¤tuit sA¤ stea linistit pe parcursul deplasA¤rii automobilului; usile auto-mobilului vor fi blocate.
4. Plimbatul cu bicicleta nu se va face pe strA¤zi si fA¤rA¤ cascA¤ de protectie.
5. Se va discuta cu copilul cum sA¤ previnA¤ incendiile si ce sA¤ facA¤ in cazul aparitiei focului in locuintA¤.
6. Copilul va fi in¤tat numele intreg, adresa, numA¤rul de tele-fon si ce sA¤ facA¤ dacA¤ se rA¤tA¤ceste; va fi sfA¤tuit sA¤ nu accepte daruri de la necunoscuti si sA¤ nu plece cu necunoscuti.
7. Inotul si jocul in apA¤ vor fi supravegheate atent.
F. Disciplina
Disciplina intA¤reste sentimentul de securitate si il incurajeazA¤ pe copil sA¤-si respecte pA¤rintii, ajutA¤ in dezvoltarea autocontrolului. PA¤rintii trebuie sA¤ stie unde si cA¤nd sA¤ aplice pedeapsA¤: niciodatA¤ in locurile publice si in prezenta martorilor, niciodatA¤ nemotivat, iar motivele vor fi explicate copilului, intotdeauna imediat dupA¤ ce a gresit si nu tA¤rziu dupA¤ eveniment. G. Igiena dentarA¤
1. CopiA¼ incep sA¤-si schimbe dintii de la ¤rsta de 5 ani. Acestia vor fi scosi cu blA¤ndete, eventual de specialist.
2. Semestrial se impun controale stomatologice prevenA¼ve.
3. Doza de fiuor in zonele cu apA¤ nefluorinatA¤ este de 0,5 mg pe zi de la 3 la 6 ani.
H. Educatia sexualA¤
1. PA¤rintii vor fi incurajati sA¤ rA¤spundA¤ mtrebA¤rilor copilului sim-plu si cinstit, iar organele genitale se vor explica folosind termenul corect si nu un inlocuitor.
2. La prescolari poate sA¤ aparA¤ rnasturbarea. Aceasta nu trebuie privitA¤ ca ceva patologic, ci cu intelegere. Masturbarea face parte din dezvoltarea normalA¤ a copilului, conotatiile ei nefiind cele de la copi-lul mare.
/. Preocupdri curente
1. Anxietatea legatA¤ de separare mergA¤nd pA¤nA¤ la
fobie scolarA¤.
2. La aceastA¤ ¤rstA¤ se contureazA¤ noA¼unea de fricA¤, de obicei in legA¤turA¤ cu intunericul, cu animalele sau cu strA¤inii.
3. Pot apA¤rea cosmaruri ca manifestA¤ri ale anxietA¤tii. Trezitul in timpul noptii va fi privit de pA¤rinti cu toatA¤ atentia, dar reamintim acestora cA¤ nu este cazul nici sA¤ alimenteze copilul, nici sA¤-l ia in patul lor.
4. Repetarea unor cuvinte sau propoziA¼i intregi este specificA¤ copilului intre 2 si 5 ani. Se deosebeste de bA¤lbA¤ialA¤, care se carac-terizeazA¤ prin repetarea multiplA¤, neregulatA¤ a unei pA¤rti de cu¤nt si care apare mai ales la ¤rste mai man.
