eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Boli ale inimii si vaselor sanguine

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

Bolile inimii si vaselor sanguine (cardiovasculare) sunt putine insa cu evolutie grava. Nu se va starui asupra bolilor cardiace congenitale, care se intalnesc la copii si tineri, ci numai asupra bolilor cardiovasculare care apar din
\" ce in ce mai frecnt dupa varsta de 40 de ani.
De mentionat ca unele din aceste boli incep inca de la o varsta tanara si evolueaza lent, zeci de ani fara a putea fi descoperite cu ajutorul simptomelor subiecti sau obiecti ori prin diferite analize medicale. Teste mai importante in diagnosticarea bolilor de inima sunt electrocardiograma, cercetarea pulsului si a tensiunii arteriale.

Majoritatea acestor boli sunt cauzate de infectii, de alimentatie, de munca, de surmenaj, de stresul fizic si psihic. Exista si o predispozitie genetica pentru unele persoane de a face boli cardiovasculare: angina pectorala, infarct cardiac, hipertensiune arteriala, cresterea grasimilor si a colesterolului in sange etc.
La baza unor boli cardiovasculare (angina pectorala, infarct cardiac, hipertensiune arteriala) se afla o tulburare a meolismului grasimilor (lipidelor), numita ateroma-toza. Ateromatoza consta in depunerea pe peretii interiori ai arterelor a unui depozit galbui, compus din grasimi, colesterol, proteine anormale, cheaguri de sange, saruri de calciu etc.

Depunerea indelungata de aceste substante duce la ingustarea calibrului arterelor, apoi, cu timpul, Ie poate chiar astupa. Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele vitale ale omului, in special inima si creierul.
La producerea ateromatozei iau parte si alti factori: ereditatea, obezitatea, sedentarismul, tutunul, stresul psihic (tensiunile sufletesti, emotiile, provocate de grija zilei de maine, grijile afacerilor) si altele. Timp de cativa ani ateromatoza arterelor inimii nu produce simptome subiecti si obiecti deoarece inima poate face fata irigatiei sale cu sange chiar daca arterele sunt ingustate pana la jumatate din diametrul lor. insa suferinta inimii incepe atunci cand ingustarea arterelor depaseste 75% din calibrul lor normal, proces ce se manifesta prin cardiopatie ischemica si infarct miocardic.




1. Cardiopatia ischemica
Se mai numeste si boala coronariana sau angina pectorala. Boala apare ca urmare a aprovizionarii insuficiente cu sange (ischemie) a muschiului cardiac datorita stramtorarii arterelor coronare care iriga inima. Aceasta ingustare a arterelor poate ajunge pana la 75 % din diametrul lor. Reducerea circulatiei sangehii prin arterele coronare se datoreste fie acestui obstacol mecanic (incarcarea cu grasimi), fie unei ingustari prin spasm reflex, de natura nervoasa.
Cresterea grasimilor si colesterolului din sange (care favorizeaza ateromatoza), ereditatea, stresurile nervoase, surmenajul, hipertensiunea arteriala, frigul, diabetul, obezitatea, fumatul, alcoolul sunt factori care favorizeaza si declanseaza criza cardiaca.

Simptomele apar brusc\', de obicei dupa un efort fizic (mers, urcare pe scari), dupa un soc psihic, dupa frig ori dupa o masa copioasa. Principalul simptom este durerea puternica la inima, in partea stanga a pieptului. Deseori durerea iradiaza in regiunile incinate: umarul si bratul stang, gat, spate. Inima bate mai des, respiratia devine greoaie, sufocanta, iar bolnavul este cuprins de neliniste, de.spaima si ramane imobil. Dupa cateva minute, mai rar ore, ca urmare a repausului, durerea dispare spontan sau dupa tratamentul cu Nitroglicerina si bolnavul se linisteste. Dar criza se poate repeta dupa cateva zile, saptamani sau luni.
Analizele medicale nu pun in evidenta, in timpul crizei, modificari deosebite. Totusi bolnavii mai in varsta prezinta cresteri in sange ale valorilor colesterolului, lipidelor, trigliceridelor, lipoprotcinelor. zaharului.

Alte persoane prezinta o crestere a numarului de globule rosii, ale fibrinogenului si ale factorilor care cresc puterea de inchegare (coagulare) a sangelui. Toate acestea favorizeaza formarea de cheaguri care pot astupa arterele coronare.
2. Infarctul miocardic
Infarctul cardiac (miocardic) este un proces patologic mai avansat al cardiopatiei ischemice, descrisa anterior, care deseori este prezenta in trecutul bolnavilor. Dar exista bolnavi cu infarct care n-au suferit sau n-au stiut niciodata ca au o boala de inima.
Infarctul miocardic se manifesta prin simptome subiecti si obiecti (electrocardiograma) atunci cand se produce astuparea completa a calibrului arterelor coronare prin procesul de ateromatoza la care se poate adauga uneori si un spasm (strangere) de origine nervoasa. Drept urmare, muschiul inimii (miocardul)i nu mai este aprovizionat cu sange si moare. In raport cu marimea si gfavi-tatea leziunii miocardice, infarctul poate duce la moarte sau se poate vindeca prin tratament.

Boala se intalneste mai frecnt la barbatii de 50-60 de ani dar in ultimul timp se observa si la varste mai tinere, sub 50 de ani.
Cauzele favorizante si declansatoare ale infarctului miocardic sunt aceleasi expuse si la cardiopatia ischemici Efortul fizic si emotiile pot,-de asemenea, declansa criza de infarct, dar in unele cazuri s-a observat ca boala apare si in repaus si chiar fara dureri.
In momentul producerii infarctului bolnavul simte o durere puternica in dreptul inimii. Durerea iradiaza in umarul si bratul stang, spre gat si spate. Suferindul este speriat, simte ca nu are aer, din care cauza respiratia devine greoaie. Omul ramane in pozitia nemiscata, este palid, transpira, simte o slabiciune generala si cauta sa se aseze jos. Din cauza scaderii tensiunii arteriale, pulsul este slab. dar rapid si neregulat, iar uneori se observa o stare febrila.

Analiza sangelui bolnavului descopera numeroase modificari, inca din prima zi de boala. Astfel, cresterea numarului globulelor albe pana la 15. 000-20. 000 cu predominanta neutrofilelor, este proportionala cu gravitatea infarctului. De asemenea, sunt cresteri mari ale vitezei de sedimentare a hematiilor, a proteinei C reacti, a fibrinogenului si uneori a alfa-2-globulinelor. O serie de enzime puse in libertate de catre leziunea miocardica trec in sange de unde pot fi analizate. Asa se intampla cu transaminazele (T.G.O. si T.G.P.) ale caror valori cresc de cinci-zece ori fata de normal. in special cresterea transaminazei glutamat oxalacetice (T.G.O.) este considerata specifica pentru infarctul miocardic, mai ales daca analiza se repeta zilnic. Lactat dehidrogeneza (L.D.H.) poate creste de pana la cinci-zece ori fata de normal in infarctul cardiac si persista pe* toata perioada acuta a bolii. Alta enzima, cretin-fosfokinaza (C.P.K.), creste la fel de mult ca si celelalte enzime, dar este mai specifica in infarctul miocardic.

Cresterea peste normal a valorilor grasimilor totale, a colesterolului, a trigliceridelor este frecnta la bolnavii de infarct miocardic atat inainte, cat si in timpul crizei. Dar aceasta crestere nu este specifica, ci se intalneste si la oameni sanatosi, dupa cum sunt cazuri de infarct in care aceste analize ies normale. De asemenea, la unii bolnavi de infarct se pot depista concentratii crescute de zahar (hiperglicemie) sau de lipoproteine de tip pre-beta si beta (care sunt grasimi legate cu proteine). De mentionat ca, din cauza grasimilor din sange, serul acestor bolnavi este tulbure, opac, chiar pe nemancate.

De aceea, pentru depistarea timpurie a bolilor arterelor coronare, aceste analize trebuie efectuate cel putin o data pe an, inca de la varsta de 30 ani, in derea descoperirii unor modificari de natura ereditara, alimentara sau in stilul de viata. Caci valori crescute ale acestor analize in tinerete ori chiar in copilarie sugereaza o predispozitie a bolilor de inima la varsta adulta.
3. Reumatismul cardiac
Numit si cardita reumatismala, reumatismul cardiac apare la doua-trei saptamani dupa o infectie cu streptococ (amigdalita streptococica, scarlatina).

Procesul infectios atinge valle cardiace (valva tricuspida), niste supape din interiorul inimii, fiind insotit deseori si de reumatism articular, in special la copin mici si adolescenti. Boala a denit mai rara ca urmare a tratamentului cu penicilina al infectiilor streptococice. Reumatismul inimii se descopera greu daca bolnavul nu este vazut de medic, mai ales la copii, care nu stiu sa se autoobser si sa comunice simptomele.
Semnele carditei reumatismale nu sunt evidente. Bolnavul este palid, oboseste usor la eforturi mici, din care motiv multi copii refuza sa se joace. Starile febrile periodice sau permanente, cu sau fara faringita; trebuie sa atraga atentia si asupra inimii, mai ales cand survin semne de reumatism poliarticular acut care atinge frecnt si inima.

Analizele medicale din sange arata, cresteri mari ale vitezei de sedimentare a hematiilor, ale fibrinogenului, proteinei C reacti, ale alfa-2-globulinelor si\' betaglobu-linelor, precum si ale numarului de globule albe. Formele prelungite de boala sunt insotite de scaderea globulelor rosii, a hemoglobinei si hematocritului. Daca nu s-au facut tratamente cu antibiotice, in secretia faringiana se poate pune in evidenta streptococul beta hemolitic, iar uneori si in sange (in hemocultura).
Mai importanta este depistarea anticorpilor produsi de infectia streptococica, prin reactia A.S.L.O., care trebuie repetata dupa indicatia medicului. Aceasta reactie devine pozitiva dupa doua saptamani de la infectia streptococica si se negatiaza dupa cateva luni. Daca boala a atins si rinichii, atunci in urina se gasesc albumina si hematii.

Normalizarea analizelor dupa tratamentul indelungat cu penicilina indica si tendinta spre vindecare a bolii, care, netratata, lasa urme gra asupra inimii pentru toata viata. 4. Hipertensiunea arteriala
Cresterea tensiunii arteriale maxime peste 160 mm mercur si a celei minime peste 95 mm, in repaus, poarta denumirea de hipertensiune arteriala. La adolescentii si adultii tineri tensiunea arteriala nu trebuie sa depaseasca valorile de 140, respectiv 90 mm mercur.

Boala se intalneste mai des la femei si apare de obicei dupa varsta de 50 de ani, dar se poate intalni si la varsta mai mica de 30-40 de ani. Este mai frecnta la anumite grupuri profesionale: persoane care lucreaza in medii toxice (plumb, siliciu etc.) sau cu zgomot, la persoane care muncesc noaptea, care au munci de raspundere ori care au responsabilitati fata de alti oameni (aviatori, soferi, controlori de navigatie aeriana), la emigranti etc.
Cauzele hipertensiunii arteriale sunt numeroase si ele se pot combina mai multe la un loc. Ateromatoza, descrisa anterior, poate interesa si arterele mai mici din organism. Acestea devin rigide, lipsite de elasticitate, fragile, din care cauza se rup usor.

Apoi intervin si factorii favorizanti mentionati la alte boli cardiace: ereditatea, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de grasimi, sare si cafea, starile de stres, tutunul si alcoolul. Semnele hipertensiunii arteriale sunt reduse, dar masurarea tensiunii arteriale pune diagnosticul. Totusi bolnavul cu hipertensiune are dureri de cap, ameteli, zvacnituri la tample, insomnie, vajaituri in urechi, sangerari repetate din nas, transpiratii, oboseala, simptome nervoase. Simptomele cele mai importante apar ca urmare a complicatiilor bolii: complicatii ale inimii (infarct miocardic, insuficienta cardiaca, angina pectorala), ale creierului (hemoragie cerebrala) si rinichiului (scleroza cu insuficienta renala).



Tratamentul timpuriu si corect al bolii cu medicamente care scad tensiunea arteriala poate preni aceste complicatii, in hipertensiunea arteriala analizele medicale sunt in general normale. Ca si in alte boli cardiace, se poate intalni la unii bolnavi cresterea grasimilor totale, a colesterolului, trigliceridelor si a zaharului din sange. Dar in hipertensiunea grava care atinge si rinichii, urina prezinta albu-mina, globule rosii, urobilinogen,\' mai rar leucocite. Bolnavul urineaza des sj elimina cantitati mari de urina (mai ales pe timpul noptii), dar care are densitatea foarte mica. In unele cazuri prezinta glucoza in urina.

5. Insuficienta cardiaca cronica
Ca urmare a diferitelor boli ale inimii si vaselor sanguine inima se mareste si se dilata pentru a face fata circulatiei sangelui in corp. Dar acest efort de adaptare nu poate dura la infinit si rezerle de energie ale inimii scad, iar puterea de pompare a sangelui este foarte mica, chiar in conditii de repaus.
Drept urmare, o parte din sange stagneaza in vasele sanguine de dinapoia inirpii, apoi aceasta stocare a sangelui se face simtita, ca o supapa de siguranta, in plamani, ficat, rinichi si alte organe. Astfel, se ajunge la starea de insuficienta circulatorie sau insuficienta cardiaca; aceasta, dupa cum este afectata partea stanga sau dreapta-a inimii, se numeste insuficienta cardiaca stanga sau dreapta.

Deseori cele doua perturbari ale functiei inimii se pot combina avand ca rezultat insuficienta cardiaca totala. Simptomele bolii sunt foarte variate si gra, astfel:
• Greutatea in respiratie (dispnee), care la inceput apare doar la efort fizic, devine permanenta si in repaus. Deseori, dispneea se declanseaza in timpul noptii, fiind insotita de acces de tuse cu expectoratie mucoasa, spumoasa, uneori sanguinolenta (astm cardiac).
• Palpitatiile sunt frecnte si sunt insotite de cresterea pulsului, de modificari de ritm ale pulsului si extrasistole.

• Durerea inimii nu este mare, dar e permanenta si da senzatia de presiune asupra toracelui. Mai tarziu, durerea este simtita si la nilul ficatului.
• Din cauza slabei circulatii sanguine, mainile, picioarele, fata sunt reci si capata o culoare vanata (cianoza).
• La partile mai joase ale corpului se constata edeme (umflatura picioarelor si a mainilor).
• Deseori, se constata si o stare febrila, mai ales datorita complicatiilor pulmonare (congestie).
Analizele medicale sunt si ele variate, de la bolnav la bolnav, si reflecta atat boala de baza (infarct cardiac, boli ale vallor cardiace, astm pulmonar etc), cat si modificarile provocate de insuficienta cardiaca.

Daca la acestea se mai adauga o infectie sau alte complicatii, atunci se constata numeroase modificari ale acestor analize. Abaterile de la normal ale analizelor medicale sunt produse si de tratamentul cu dirse medicamente. Substantele diuretice cresc eliminarea de potasiu in urina, iar sodiul este crescut in sange ca urmare a retinerii lui in organism. Din contra, in regimul fara sare, sodiul din sange este scazut. Dupa tratamentul cu spironolactona creste concentratia potasiului din sange. in forma grava a bolii, cantitatea de urina este redusa (apa este retinuta in edeme), iar ureea sanguina este crescuta caci nu se poate elimina in urina. Deoarece in insuficienta cardiaca este prins si ficatul, se constata si o crestere a transaminazei glutamat oxalacetice in ser, precum si perturbarea altor teste hepatice. Insuficienta cardiaca se trateaza numai in spital sau sub observatia medicului.

6. Arterita
Arterita acuta sau cronica este o inflamatie a arterelor, cu ingrosarea si stramtorarea calibrului lor, cu tendinte la astupare si ingreunare a circulatiei sanguine.
Rolul important in producerea arteritei il au infectiile, ateromatozele, diabetul, tutunul, intoxicatiile. Boala se intalneste mai frecnt la extremitatile membrelor inferioare.
Primele semne constau in furnicaturi, amorteli si senzatie de frig te nilul gambei si piciorului. Apoi se adauga durerea la mers, care il face pe bolnav sa se opreasca din miscare (claudicatie). Dupa o lunga perioada, durerile devin permanente si, din cauza lipsei de circulatie a sangelui, piciorul devine palid ori vanat, rece, fara puls si incepe sa se cangreneze, pornind de la degete.
Rezultatele analizelor sunt in mare masura asemanatoare cu cele descrise la alte boli cardiovasculare. Prezentarea din timp la medic si urmarea unui tratament corect pot ameliora suferinta si evita operatia chirurgicala.

7. Tromboflebita
Prin flebita se intelege inflamatia unei ne, iar prin tromboflebita, inflamatia insotita de astuparea unei ne cu un cheag de sange (tromb).
Tromboflebita se poate intalni la orice na mai mare a organelor interne sau la nele de la periferia corpului. Mai frecnt se descrie tromboflebita picioarelor, situata fie la nele superficiale, fie la nele profunde asupra carora nu se va insista.
Boala este cauzata de boli infectioase: septicemie, pneumonie, infectii ale gatului, ale organelor genitale si .urinare, ale pielii (abcese, furuncule) etc. Infectia este favorizata de operatii chirurgicale, de sarcina si nastere, de prezenta varicelor, dupa statul indelungat la pat, dupa traumatisme, la care se adauga si tendinta de coagulare (inchegare) mai rapida a sangelui in ne, precum si de incetinire a curgerii sangelui in picioare.

Simptomul cel mai evident este durerea spontana, la mers, la statul in picioare, la apasarea locului respectiv, care este inrosit, mai cald si usor umflat. Durerea locala spontana este insotita de stari subfebrile sau febrile prelungite si de accelerarea pulsului.In derea depistarii agentului infectios, dupa caz, se poate face un examen bacteriologic al urinei si sangelui (o urocultura sau hemocultura) sau al secretiei purulente daca infectia a pornit de la o plaga infectata.

Cresterea numarului de leucocite, arfibrinogenului, al vitezei de sedimentare a hematiilor depinde de faza si gravitatea bolii. Testele care indica gradul de coagulare a sangelui (timpul de sangerare, timpul de coagulare, timpul Quick, timpul Howell) sunt anonnale.
De notat ca, dupa tratamentul cu antibiotice si anticoagulante (Heparina), aceste teste, ca si temperatura, revin la normal, iar durerea dispare dupa cateva saptamani. Este necesar ca testele de coagulare pe timpul tratamentului sa fie repetate periodic pentru a preni la timp coagularea prea lenta a sangelui si astfel sa se produca sangerari ori hemoragii.



Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare


loading...


Acest capitol nu face decat sa sintetizeze cele spuse mai inainte, deoarece, cand am vorbit despre alcatuirea anatomica a inimii, fiecare componenta a [...]
Explorarea inimii prin raze X este, ca si electrocardio-grafia, veche de un secol. Roentgen, descoperitorul razelor X (sau Roentgen), a observat ca te [...]
Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, d [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



loading...

Vezi toate intrebarile