eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile cailor biliare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cailor biliare

Colecistita acuta

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Colecistita acuta
Este inflamatia acuta a culei biliare cu precizarea ca, de multe ori, procesul patologic este extins si la caile biliare extraculare. insamintarile din bila sr peretele cular au demonstrat ca infectia reprezinta cauza cea mai frecventa a bolii (50•756/o). De altfel, incidenta C. A. s-a redus-simtitor in urma introducerii antibioticelor in terapeutica. La-80•90% din bolna, C. A. apare pe fondul unei litiaze biliare.
In prescrierea unui tratament judicios se vor lua in considerare atit formele anatomoclinice (catarala, supurata, gangrenoasa), cit si cele etiologice de boala (postoperatorie, gradica, tifica,. alergica etc). In plus, aparitia complicatiilor severe marcheaza o noua orientare in conduita terapeutica, precipitind rezolvarea chirurgicala. In orice caz, este bine ca un bolnav cu C. A. sa fie-spitalizat intr-un serciu care sa permita o dubla supraveghere -internistica si chirurgicala.

Tratamentul profilactic va incerca rezolvarea tuturor focarelor infectioase din organism care, pe cale hematogenlimfatica, ar putea sa afecteze si cula biliara (apendicita, metroanexita. pielonefrita, bronhopneumopatii cronice).
Tratamentul stazei si inflamatiilor duodenale, precum si corectarea aclorhidriei vor limita posibilitatea de proare a infectiei pe cale ascendenta. In plus, se vor combate toti factorii endo- si exogeni care predispun la aparitia disehineziilor biliare care, odata constituite, pot sa favorizeze infectia cailor biliare prin tulburari in stocarea si eliminarea bilei.

Tratamentul curativ dispune de numeroase mijloace.
1. Masuri igienodietetice. Repausul la pat este indicat atita timp cit elemente clinice si paraclinice pledeaza pentru un proces infectios activ. in acelasi timp, se recomanda aplicarea de comprese alcoolizate, iar in formele grave punga cu gheata la nivelul hipocondrului drept.
Alimentatia dietetica va fi alcatuita atit in raport cu forma anatomoclinica, cit si cu faza evolutiva a bolii. Prin ea trebuie sa asiguram reducerea procesului de colereza si de excretie biliara, precum si prevenirea unor spasme sfincteriene cu rol in aparitia si intretinerea perturbarilor dischinetice. In primele 24•48 de orc (in formele severe aceasta perioada se poate prelungi) se instituie o dieta compusa exclusiv din ceaiuri de menta, musetel, tei, usor indulcite si caldute, sucuri de fructe, limonada, supe de zarzavat strecurate. In raport cu evolutia bolii alimentatia se completeaza treptat cu amilacee (gris, fulgi de ovaz etc), legume pasate (supe de morco, cartofi), compoturi, paste fainoase, piine alba, brin-zeturi proaspete. Apoi, se va introduce in dieta carnea slaba sub forma de rasol (peste de apa dulce, slab : stiuca. salau ; pasare, tel), laptele ecremat, eventual si iaurt. In orice caz, grasimile (ulei, unt, smintina) se vor administra in momentul cind procesul patologic s-a stins, fiind necesare pentru combaterea stazei si refacerea functionala a culei biliare.



In formele grave de boala, cind exista intoleranta gastrica, se recurge la aspiratie gastrica cu corectarea tulburarilor hidroelec-trolitice (conform ionogramei), facindu-se in acelasi timp si o completare calorica prin perfuzarea de fructoza. glucoza si aminoacizi.
2. Tratamentul medicamentos. Antibioticele au redus nu numai incidenta generala a C. A., ci si sfera indicatiilor chirurgicale. De fapt, in prezent, medicatia in aceasta boala este axata, in primul rind, pe combaterea procesului infectios. In formele usoare, cind nu exista intoleranta digestiva si cind administrarea antibioticelor poate fi temporizata, se poate incerca efectuarea unei anti-biograme dupa o identificare prealabila a germenilor prin bili-
cultura. In restul cazurilor, in lipsa antibiogramei, se va avea tn vedere ca germenii gram-negati au incidenta statistica cea mai mare. Din aceasta cauza, in asemenea circumstante este bine ca tratamentul sa se inceapa cu antibiotice cu spectru larg aplicate precoce si in doze corespunzatoare, etindu-se unele asociatii medicamentoase care pot sa influenteze eficacitatea acestora. De cele mai multe ori, in CA. cula biliara este exclusa prin afectarea zonei infundibulocercocistica. In consecinta, se va limita administrarea antibioticelor cu eliminarea predominant biliara, cula biliara fiind in aceste conditii, accesibila antibioticelor numai pe cale hematogena. In plus, procesului infectios acut i se asociaza frecvent si o alterare parenchimatoasa hepatica care, de asemenea, va impune unele restrictii in prescrierea antibioticelor. In general, este criticata administrarea de rutina a penicilinei in asociatie cu streptomicina, medicatie de cele mai multe ori ineficace, intirziind, in acest fel, ndecarea procesului patologic. Ampicilina, penicilina semisintetica, intruneste o serie de calitati care o plaseaza printre antibioticele de electie in tratamentul C. A. In general, este bine tolerata, are un spectru larg de actiune (inclusiv unii germeni gram-negati : coli, proteus etc, iar concentratiile din bila si singe se realizeaza la un nivel optim din punct de vedere terapeutic. Se pot administra atit per os (capsule de 250 mg din 6 in 6 ore sau 500 mg din 8 in 8 ore); la nevoie se pot prescrie si i.v. in injectii sau perfuzii de cite 250 mg (solutiile se vor prepara extemporaneu). Tratamentul se continua inca trei• cinci zile dupa disparitia febrei si ameliorarea semnelor clinice si a datelor biologice.

Daca nu exista contraindicatii hepatice si renale se pot folosi cu succes si tetraciclinele. Dintre acestea, un loc aparte il ocupa preparatul Solvocilin, un derivat solubil de tetraciclina, flacoane de 300 mg care se administreaza i. v., tot la 12 ore. In caz de toleranta digestiva pastrata, tetraciclinele se pot prescrie si per os : drajeuri sau capsule de 250 mg sau 125 mg, 1•2 g/24 ore, doza repartizata in patru prize.
Un preparat cu rezultate bune in infectiile biliare este si Sig-mamycina, in compozitia careia intra oleandomicina si tetraciclina : flacoane de 350 mg care se administeaza i. v. din 8 in 8 ore. Cloramfenicolul, desi cu o eliminare biliara mai slaba, are un spectru larg de actiune si se poate recomanda si in C. A. Exista sub forma de drajeuri sau capsule 250 mg, respectiv 125 mg, doza In 24 de ore de 1•3 g, repartizate in patru•sase prize. Se poate administra si parenteral, i. m, sau i. v., sub forma de Cloramfe-niool hemisuccinat, un ester succinlc al Cloramfenicolului, in doza de 0,5 g, la interval de 6•8 ore. De notat ca indicatia odeando-micinei si cloramfenioolului este limitata de prezenta fenomenelor de colestaza hepatica. Desigur ca atunci cind exista risc ta! si cind interventia chirurgicala este contraindicata (tarati, batrini cardiaci decompensati) se poate prescrie orice antibiotic care ar putea salva bolnavul, indiferent daca acesta este grevat de unele efecte nocive. Desi in infectiile biliare antibiograma are o importanta relativa, totusi, ea poate aduce date utile pentru orientarea in alegerea antibioticului.In plus, nu se va renunta, mai ales in formele usoare de CA. la medicatia antiinflamatorie si antiinfectioasa clasica ; ea arc, in plus, si efecte antitermice si antialgice : urotropina, antipirina. salicilatii, piramidonul, fenacetina. In caz de greturi si varsaturi este bine ca aceasta terapie sa se administreze, dupa toleranta, parenteral sau intrarectal. Uneori, la nevoie, in formele gangre-noase de colecistita se poate prescrie si ser antigongrenos polivalent.In afara de medicatia cu caracter etiopatogenetlc in C. A. sin-tem nevoiti, deseori, sa utilizam si o terapie simptomatica pentru combaterea durerii, greturilor si varsaturilor, precum si a consti-patiei.
Astfel, prin administrarea de antispastice se pot influenta atit durerea cit si greturile si varsaturile. in acest scop se prescriu : Atropina (0,5•1 mg, s. c. sau i. v.), Scobutil (fiole 10 mg sau supozitoare de 10 si 7,5 mg), Papaverina (fiole 40 mg), Scobutil compus (fiole 20 mg sau supozitoare 10 mg), Lizadon (supozitoare 2•4/24 de ore), precum si unele anticolinergice de sinteza injecile. In plus, se mai recomanda : procaina sau xilina 0,5•IVA» 10 ml i. v. ; Miofilin i. v. fiole de 240 mg ; Algocalmin supozitoare sau fiole i.m. sau i. v. si Antidoren fiole i. m. Pentru marirea eficacitatii terapeutice, unele din aceste substante se pot prescrie asociat, existind diverse scheme de administrare. Contra greturilor se recomanda : Emetirai 25 mg supozitoare ; Romtiazin fiole 30 mg i.m. sau i.v. ; Clordelazin fiole 26 mg i.m. sau potiuni calmante gastrice : Rp. Apa de menta ; Apa de melisa ; Apa cloro-formata aa 60 g ; Sirop de beladona 30 ml ; Novocaina 0,5 g D.S int. o lingura la 6 ore.



Constipatia va fi combatuta cu ulei de parafina (1•2 lingur˝4 de ore) ; in caz de intoleranta digestiva se pot incerca supozitoare cu glicerina sau o clisma evacuatorie cu o cantitate moderata de apa.
In plus, la batrini si tarati, precum si in formele severe de boala se vor administra tamine, roborante

• anabolizante urma-rindu-se cu atentie si corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice.
3. Tratamentul chirurgical. Prin tratamentul antiinfectios modern unele CA. se ndeca, etindu-se, astfel, interventia chirurgicala. Totusi inflamatia acuta a culei biliare are indicatie chirurgicala pentru doua motive majore : a) 80•90% din colecisti-tele acute sint calculoase si b) orice colecistita acuta simpla catarata poate evolua, chiar sub tratament corect, spre forma gan-grenoasa si una din complicatiile ei : empiem al culei biliare, bloc pericolecistic, perforatia culei cu abces pericolecistic sau peritonita biliara generalizata, fistule colecistenterice (duoden, colon drept, jejunoileon).
Interventia chirurgicala se executa in urgenta "imediata" la formele avansate gangrenoase, supurative, in caz de complicatii (in special peritonita generalizata) si la diabetici, caci evolutia este fulminanta si cu o mortalitate incarcata.
In celalalte cazuri, interventia se va executa in urgenta "ami-nata" : forma cu stare generala buna ; forma cu evolutie buna dar diagnostic incert, care cere investigatii complimentare ; forma mai putin grava la indizi in rsta, cu tare organice, care trebuie corectate.
Tratamentul medical preoperator consta in : aspiratie naso-gastrica ; reechilibrare hidroelectrolitica ; analgezie fara morfina | numai in cazuri mai grave se dau antibiotice de tipul ampicilina, cloramienicol, tetracicline.
Operatia de preferat este colecistectomia si, eventual, coledo-cotomia exploratorie. Cind starea generala sau locala nu permite aceasta operatie ideala, atunci se va recurge la colecistostomie, interventie usoara, rapida, execuila si in anestezie locala, care salveaza ata.



Alte materiale medicale despre: Bolile cailor biliare




Scopul acestui regim este combaterea procesului inflamator si punerea in repaus a cailor biliare intra si extra hepatice. Specificul acestui regim est [...]
Afectiunile veziculei biliare sunt frecvente si sunt cunoscute sub forma de dischinezie biliara si inflamatii ale veziculei, care determina colecistit [...]
Inflamatie acuta a vezicii biliare, cauzata de obicei de obstructia canalului cistic de catre un calcul incastrat. ETIOLOGIE 90% calculoasa; 1 [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cailor biliare

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile