eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Malaria

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Malaria

Advertisements


EPIDEMIOLOGIE Malaria este cea mai importanta boala parazitara la om. responsabila de I 3 milioane de decese anual Malaria se intilneste in toate regiunile tropicale ale globului. P. predomina in Africa sub-sahariana. Noua Guinee si Hain. P, vii ax este mai frecventa in Ameri trala si pe subcontinenlul Indian, dar P. falcipanim a crescut ca ; India in ultimul deceniu. P. falcipanim si P. vivax sint la fel de raspinditc in America de Sud. Asia de Est si Oceania. P. malariae este mai rara. dar poate li inlilnita in cele mai multe regiuni (in special in Africa Centrala si de Vest). P. ovale este rara in afara Africii. Malaria este transmisa prin muscatura femelei de tintar anofel.
PATOGENIE Infectia umana incepe cu transferul sporozoitilor din glandele salivare ale tintarului in singele circulant uman. in cursul unei intepaturi. Dupa o perioada de reproducere asexuata in celulele hepatice, celula tumefiata se rupe, eliberind in circulatia generala merozoiti si initiind faza simptomatica a infectiei. in infectiile cu P. vivax si P. ovule, unele forme intrahepatice ramin latente timp de mai multe luni si pot produce recaderi dupa tratament. Merozoitii se ataseaza pe receptoriieritrocilari superficiali specifici, apoi in-\adcaza celula. In infectiile cu P vivax. receptorul specific este inrudit cu :l de grup Duffy. care este abseni la cei mai multi vest-africani, indu-cindu-le astfel rezistenta la aceasta forma de malarie. Dupa invazie, parazitul creste, consuma si degradeaza proteinele intraceiulaie. in principal hemoglobina si altereaza membrana celulara. Apararea gazdei joaca si ea un rol in malarie. La individul lipsit de imunitate, infectia declanseaza mecanisme de aparare nespecifice, ca de exemplu filtrarea splenica. Cind ci'ilrocilelc parazitate care au scapat din filtrul splenic se rup, materialul eliberat activeaza ma-crofagele. care elibereaza factorul necrozam tumoral si inlerleukinele 1. 6 si 8. Distributia malariei inainte de inceperea programului de eradicare a lintari-lor era paralela cu cea a maladiei cu celule in secera, lalasemiei si deficitului de glucozo-6-fosfat dcfiidrogena/.ci (G6PD). Aceste afectiuni pot conferi protectie impotriva decesului prin malarie, dupa cum a fost demonstrat in cazul genei celulelor in secera. Prin expunerea repetata la malarie, un raspuns imun specific limiteaza gradul de parazitemie. In timp, pacientii pol deveni imuni la boala produsa de o anumita specie, dar pot fi totusi infectati.


MANIFESTA‚RI CLINICE Primele simptome sinl nespecifice si constau in stare generala alterata, cefalce, latigabilitate. discomfort abdominal si dureri musculare, urmate de febra si frisoane. Crizele clasice de malarie, cu pusee febrile si frisoane la intervale regulate, sint rare. Mai frecvent, febra este la inceput neregulata. Frisoanele sinl mai frecvente in infectiile cu P. vivax si P ovale, dccil in cea cu P, falcipanim. La pacientii fara imunitate, greturile, varsaturile si hipotensiunea ortostatica sint frecvente. In malaria necomplicata, o usoara anemie si o splina palpabila pot fi singurele modificari vizibile. Cele mai multe decese prin malarie survin in infectiile cu P. falcipanim. Complicatiile infectiei cu P. falcipanim sint: malaria cerebrala (obnubilare, delir sau coma progresiva sau subita; convulsiile sint si ele frecvente), hipo-glicemia, acidoza lactica, edemul pulmonar noncardiogen, afectare renala (intilnila mai ales la adulti si asemanatoare necrozei tubulare acute), anomalii hematologice (anemie, defecte de coagulare, coagulare intravasculara diseminata la pacientii cu malarie cerebrala, si asa-numita febra de apa neagra, in care hemoliza masiva produce hemoglobinemie, urina neagra si insuficienta renala) si pneumonia de aspiratie. La copii, malaria cu P. malariae poale produce sindrom nefrotic.

DIAGNOSTIC Diagnosticul malariei se bazeaza pe evidentierea formei a-sexuate a parazitului pe froliuri din singele periferic, de preferinta colorate Giemsa. Nivelul parazitemiei poate fi determinat pe Troliu gros sau subtire. Frotiul gros concentreaza parazitii, dar trebuie interpretat cu grija, deoarece artefaclele sint frecvente. Frotiurilc vor fi examinate in zile succesive inainte de a exclude diagnosticul de malarie. Este important sa se sileasca un diagnostic de infectie probabila sau posibila cu P. falcipanim. Pe frotiu. caracteristicile sint: puncte dublu-cromatinice. eritrocile de dimensiuni normale infectate, gametocite in forma de banana si parazitemie mai mare de 5%. P. vivax se caracterizeaza prin prezenta punctelor Schiiffner in crilrocilcle cu dimensiuni crescute; P.ovale prezinta de asemeni puncte Schiiffner in eritrocile cu cresteri dimensionale minime, cu forma usor ovala si ale caror margini pol fi franjurate.



TRATAMENTUL Sl PRENIREA Pentru tratament. elul 71-l. iar pentru profilaxie elul 71 -2. Lxsanguinotransfuzia trebuie luata in considerare la pacientii cu malarie lalciparuni cu para/hernie > 10% si slare neurologica in deteriorare. (ilucocorticoizii. manilolul. urea. heparina si dex-Iranul sini inutile.


Galerie de imagini si poze medicale: malaria


imagine cu malariaimagine cu malaria imagini malariaimagini malaria poza despre malariapoza despre malaria


Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



Aceasta infectie produsa de un parazit este boala cea mai raspandita in lume. In fiecare an ea afecteaza in jur de 800 000 de milioane de persoane si [...]
EPIDEMIOLOGIE/PATOGENIE Infectia apare consecutiv inhalarii lungilor din sol.vegetatie in descompunere sau lemn putred. Infectia nu este frecventa, da [...]
BAZELE FIZIOPATOLOGICE Organismul uman este expus la aceste infectii la fel de mult ca si in cazul infectiilor respiratorii, din motive usor de intel [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile