eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Iminenta pandemie de boli cardiovasculare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Iminenta pandemie de boli cardiovasculare

Advertisements


in ultimii 30 de ani, in unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, in timp ce, in tarile in curs de dezltare, s-a observat o crestere substantiala. in deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime r fi in tarile in curs de dezltare.
Cu exceptia unor tari situate in sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. intre anii 1990 si 2000, rata infarctelor, in tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.In aceeasi perioada, in China, a crescut cu 21 % la barbati si cu 9% la femei; iar in celelalte tari asiatice, frecventa infarctelor de miocard a crescut cu 21% la barbati si cu 15% la femei.
Cresterea numarului bolilor cardiovasculare in tarile in curs de dezltare e consecinta a cel putin trei factori:
> in primul rand, scaderea mortalitatii prin boli infectioase si cresterea duratei de viata, cu un numar din ce in ce mai mare de persoane care ating varsta mijlocie;
> in al doilea rand, modificarile stilului de viata, legate de urbanizare si de industrializare;
> in al treilea rand, o susceptibilitate speciala a populatiilor respective.

Se pare ca modificarile stilului de viata au un rol preponderent, si ele ar putea fi influentate cel mai usor. Este rba de alimentatie, activitate fizica si tutun.
Globalizarea productiei de alimente si a comertului a permis accesul la uleiuri si la grasimi ieftine, crescand consumul alimentelor bogate in energie, dar sarace in fibre si in micronutrienti.
O alta caracteristica a schimbarilor nutritionale este trecerea de la proteine vegetale la proteine animale, cresterea marcanta a consumului de glucide rafinate, faina alba si dulciuri, cu consecinta ineviila a obezitatii. Aceste schimbari au loc in prezent chiar si in cadrul populatiilor cu un venit mic si sunt accelerate de urbanizare.

Studiile efectuate in Brazilia, intre anii 1974 si 1989, arata cresterea frecventei obezitatii, de la 21% la 33%. in China, in centrele urbane, consumul de grasimi depaseste 30% din aportul energetic total, in timp ce, in zonele rurale, este intre 14 si 19%. Tot in China, in centrele urbane, predomina activitatile sedentare, iar in randul populatiei cu venituri mari si mijlocii, obezitatea se intalneste foarte des.
Din nefericire, in toate tarile in curs de dezltare creste si consumul de tutun, in timp ce, in majoritatea tarilor apusene, tendinta este inversa.
In India, mortalitatea din cauza tutunului, care in anul 1990 era de 1%, in anul 2020 va ajunge 13%. in tarile care au apartinut lagarului comunist, mortalitatea produsa direct de tutun va creste de la 14% la 23%. in anul 2025, in China, numai tutunul va produce, anual, peste 2 milioane de decese.
Progresele incontesile realizate de stiinta medicala au dat multora o falsa senzatie de siguranta, in sensul ca majoritatea problemelor de sanatate se rezolva cu medicamente si cu ajutorul aparaturii medicale sofisticate. Deci, poate singurul lucru pe care trebuie sa-l fac este de a ma ingriji de o asigurare medicala cat mai cuprinzatoare, iar in rest pot trai linistit ca pana acum, asa cum au trait parintii si bunicii.
Un studiu efectuat recent a aratat ca 71% din populatia Uniunii Europene considera ca se alimenteaza absolut sanatos si ca nu e neie de nici o schimbare in modul de alimentatie si in stilul de viata. Aceasta satisfactie, in ceea ce priveste modul de alimentatie, nu e impartasita de nutritionisti care, cu eforturi mari, dar cu rezultate mici, incearca sa schimbe obiceiurile alimentare ale populatiei.
Cei mai dispusi de a imbunatati modul de alimentatie sunt finlandezii - 46% din populatie recunoaste neia unei schimbari, si aceasta nu fara nici un motiv. Consumul mare de produse lactate, de carne si de cafea, alaturi de fumat, a facut ca Finlanda sa fie una dintre tarile cu cele mai multe cazuri de infarct miocardic. Se pare ca finlandezii incep sa inteleaga neia schimbarii.
Cei mai convinsi ca tot ceea ce fac este bine sunt fratii nostri italieni: 83% dintre ei considera ca nu e neie de nici o schimbare si ca „la dolce vita" isi poate urma cursul normal. Se pare ca noi, latinii, tinem neaparat sa invatam din proprie experienta care, uneori, costa foarte mult!
Realitatea e ca, dintre principalele opt cauze de mortalitate din tarile dezltate, surplusul ponderal e implicat in cel putin patru dintre cauze: boala coronariana, cancerul, accidentele vasculare cerebrale si diabetul.
Studiind factorii care regleaza consumul de alimente, nutritionistii au constatat ca densitatea energetica, adica continutul in calorii, reprezinta un factor deosebit de important.In acelasi timp, s-a observat ca oamenii tind sa consume mai degraba aceeasi cantitate sau acelasi lum de alimente decat de calorii. Reducerea densitatii energetice a alimentelor ar putea constitui un factor important in prevenirea si in tratamentul obezitatii. Vegetalele si fructele crude au, in mod natural, o densitate energetica mica, datorita continutului lor mare de apa. Densitatea energetica e redusa si de prezenta fibrelor, a amidonului rezistent si a gumelor, insa intervine ceva - alimentele cu o densitate mare sunt mai gustoase, datorita continutului lor mare de energie, mai ales de grasimi si de zahar. Orice copil prefera ciocolata, nu spanacul.
De cele mai multe ori, densitatea energetica e perceputa prin simtul gustului. Cu cat un aliment place mai mult, cu atat se consuma o cantitate mai mare. Cu totii am observat ca gustul zaharului si al grasimilor aduce la tacere semnalele normale de satietate, ducand la un consum exagerat si la castig in greutate. Exista primejdia ca grasimile sa fie consumate intr-o cantitate prea mare, deoarece nu produc senzatia de satietate in aceeasi masura ca glucidele si proteinele. intre satietate si densitatea energetica este o relatie inversa.Intr-un studiu asupra a 38 de alimente, s-a cautat sa se determine rata senzatiei de satietate dupa ingestia unor portii ce contineau acelasi numar de calorii, adica 240 de calorii. Cantitatea aceasta de energie poate fi furnizata de 38 g de arahide, 45 g de ciocolata, 625 g de portocale sau 1 kg si ceva de spanac fiert. Alimentele cu o densitate energetica scazuta, zarzavaturi, fructe, cartofi, au produs o senzatie de satietate mai mare decat ciocolata, dulciurile si prajiturile.In conditiile unei alimentatii fara restrictii, oamenii tind sa consume o greutate sau un lum fix de alimente. Daca hrana se deosebeste in densitate energetica, atunci r exista deosebiri intre consumul zilnic de energie. De fapt, principalul mecanism al organismului de reglare a aportului energetic consta in a schimba densitatea energetica a alimentelor. Copin, adolescentii si adultii tineri consuma alimente mai bogate in energie, in timp ce varstnicii reduc ingestia de energie, consumand mai mult cereale, zarzavaturi si fructe. Sa nu uitam ca, in realitate, la toate varstele exista tendinta de a consuma mai multa energie decat ar avea neie organismul.


Daca ciocolata si arahidele furnizeaza 5-6 kcal/g, iar hambur-gerul si cartofii prajiti, 3-4 kcal/g, majoritatea vegetalelor contin o cantitate mica de energie, oferind mai putin de 0,5 kcal/g. Ca o regula generala, alimentele bogate in energie sunt gustoase, insa NU satioase, in timp ce hrana cu o densitate energetica mica produce o mai mare senzatie de satietate.
Un studiu efectuat cu militari americani a aratat ca preferintele alimentare cresteau in functie de densitatea energetica a alimentelor. Din acest motiv, in tratamentul obezitatii e neie mai intai de o discutie cu persoana in cauza, pentru a arata ca nu gustul cu care s-a obisnuit trebuie sa fie principalul criteriu in alegerea alimentelor.
Cel putin la inceput, alimentele cu un continut mai mare in fibre si in apa s-ar putea sa nu fie atat de gustoase ca acelea bogate in zahar si in grasimi. Acesta e motivul pentru care cei care nu recurg si la inta renunta dupa cateva zile la schimbarile care ar fi atat de necesare. Si e pacat, pentru ca gusturile noastre se schimba in cateva saptamani, iar eforturile initiale r fi rasplatite nu numai prin revenirea la o greutate normala, ci si prin satisfactii


culinare.

Dar mai exista un aspect. Fenolii, flanoidele, izoflanele, terpenele, glucosinolatele si alti compusi, care se gasesc in hrana zilnica, au proprietati antioxidante si anticancerigene. Chimiopro-filaxia, oferita de actiunea biologica a unor substante care se gasesc in crucifere (varza, conopida, broccoli), in vegetalele verzi, in soia si fructe (in special citrice) joaca un rol important in prevenirea bolilor cronice. Unora nu le plac produsele vegetale si pentru faptul ca substantele amintite au un gust mai neobisnuit, ceva mai amarui sau mai astringent. Ganditi-va la grepfrut!
Exista trei categorii de agenti chimioprotectori impotriva cancerului:
> substante care blocheaza activitatea meolica a carci-nogenelor;
> substante care previn formarea de carcinogene din precursori;
> substante care suprima neoplazia in celulele expuse in prealabil la carcinogene.
Dupa continutul in substante nutritive si dupa gust, fitonutrientii cu caracteristici chimiopreventive constituie a treia componenta functionala a alimentelor.
Principala functie a hranei este aceea de a furniza nutrienti; a doua functie priveste atributele senzoriale (gust si arome); iar a treia functie, independenta de primele doua, este aceea de a preveni bolile la nivelul molecular. Creatorul S-a ingrijit ca alimentatia vegetariana sa satisfaca cerintele organismului uman. Cei care ani de-a randul nu consuma absolut nimic de origine animala e bine sa-si determine concentratia vitaminei B12.
Exercitarea intei si putina intelepciune sunt necesare si in ingrijirea sanatatii.



Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare



Se intalneste o incidenta scazuta a fumatului activ la pacientii cu boli cardio-vasculare (3,5%) (95) si un numar crescut de ex-fumatnri i [...]
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA‚ Hipertensiunea arteriala reprezinta factorul de risc major pentru afectarea vasculara coronariana, cerebrala, renala, fiind [...]
in cazul tulburarilor cardiovasculare: a€¢ Luati o lingurita de miere cu lapte sau branza de vaci integrala, de doua-trei ori pe zi. a€ [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile