Dietetica porneste de la o idee simpla, atit de simpla incit, multa vreme, numerosi medici au gasit-o simplista : ceea cemincam ne influenteaza sanatatea.
Spatiul nu-mi permite sa evoc mai bine de douazeci si cinci de ani de munca, tatonari si descoperiri. Dar nadajduiesc ca, citind aceasta sectiune, va veti face o idee despre preocuparile nutritionale. Stiinta nutritiei nu este o creatie a corpului medical. Ea, dimpotriva, ii scapa

ceea ce si explica, in parte, scepticismul cu care continua sa fie prita. Problemele de nutritie s-au nascut din lucrarile unei categorii de oameni de stiinta putin cunoscuta publicului larg. Biochimistii sint cercetatorii patrimoniului nostru celular. Fiind totodata biologi si chimisti, pe ei ii preocupa o singura problema : A De ce ? A
Medicul diagnosticheaza o boala coronariana. El este format sa-si ingrijeasca pacientul. Acesta va fi spitalizat pentru o angioplastie sau un pontaj. Dar biochimistul se intreaba: de ce ? De ce s-a blocat o artera ? Datorita carui fenomen, dupa cincizeci de ani de ata aparent fara probleme, se ajunge la un accident cardiovascular de acest tip ?
Pentru a raspunde la o asemenea intrebare si la altele, biochimistii au ramas multa vreme in cercul inchis al laboratoarelor, cu eprubetele si soriceii lor albi. Au facut apoi apel la geneticieni, care le-au dat o parte din raspuns : mostenirea noastra genetica poate sa ne predispuna la unele boli (diabet, cancer, fenilce-tonurie, obezitate). Dar genele nu explica totul, au conchis geneticienii si biochimistii.

Cealalta parte a raspunsului era de domeniul bunului-simt. Bio-chimistii s-au adresat atunci epidemiologilor. Acestia le-au spus ca anumite popoare, precum japonezii, au o rata scazuta de boli cardiovasculare in atie cu americanii. Dar atunci cind japonezii emigreaza pe pamint american, frecventa bolilor creste si la ei, apropiindu-se de aceea a populatiei autohtone. Fenomenul este determinat de citiva factori. Cel mai pregnant este urmatorul: obiceiurile lor alimentare se schimba. In douazeci si cinci de ani, lucrurile au evoluat foarte repede. Experientele pe animale au confirmat faptul ca unele regimuri alimentare protejeaza impotriva bolilor, iar altele le pot stimula. Studiile in tro, adica in eprubeta, au dovedit ca anumite substante naturale au o influenta chiar asupra sanatatii celulei. Studiile chimice si epidemiologice au silit ca alimentatia poate modifica parametrii biologici: nivelul colesterolului, de exemplu. Ea influenteaza deci sanatatea persoanelor examinate.

NUTRITIA O PROBLEMA PERSONALA

Incet-incet, biochimistii au iesit la lumina. Ei se afla astazi in posesia a peste 200 000 de studii care demonstreaza ca anumite substante din alimentatie afecteaza speranta de sanatate si speranta de ata a fiecaruia dintre noi. Itinerariul lor i-a condus de la o intrebare simpla : A De ce ? A la o intrebare mai delicata: A Cum ? A Cum sa utilizeze aceasta masa de informatii pentru a formula sfaturi simple in folosul concetatenilor lor ? intrebarea este delicata din mai multe motive. Mai intii, stiinta nutritiei este o disciplina tanara. Sa ne amintim ca tamina C a fost descoperita abia in 1928. Ca orice disciplina, dietetica este in continua evolutie : ceea ce se considera definitiv lamurit in urma cu cinci ani poate fi repus in discutie acum. Aceasta stiinta indeamna deci la rezerva si prudenta, atitudini foarte diferite de dogmatismul ce caracterizeaza adesea profesia medicala.
Chestiunea este insa delicata si pentru ca dietetica

la origine, o disciplina din afara medicinii

incalca astazi teritoriile unor profesiuni legate de sanatate : medicina si farmacie. Vom vedea mai departe ce consecinte are o asemenea interferenta. Numeroase colective de cercetare reunesc astazi medici si bio-chimisti, dar coabitarea lor ramine dificila. Medicii nu vad totdeauna cu ochi buni faptul ca niste chimisti oarecare dau populatiei sfaturi in materie de sanatate.
Dar aceasta coabitare este necesara. Balanta inclina in fiecare zi mai mult in favoarea abordarilor nutritionale si a prevenirii, ruda lor apropiata. Nu e vorba aici de preluarea puterii de catre nespe-cialisti in ale sanatatii, ci de un transfer care se face in profitul indidului. Din ce in ce mai mult, sanatatea dene problema fiecaruia dintre noi. Acest capital pretios este in miinile voastre : iata principala invatatura pe care o putem trage din douazeci si cinci de ani de idei simple si cercetari sofisticate. Aveti puterea de a va pastra capitalul sau de a-l risipi

UN PARIU PENTRU MEDICINA

Astazi, medicii sint chemati sa ia din nou initiativa, caci altfel risca sa-si vada prerogativele alunecindu-le printre degete. Presa ocupa incet-incet, mai mult sau mai putin competent, terenul liber al prevenirii si automedicatiei. Dar medicii au de jucat un rol considerabil: de ei depinde formarea acestei noi discipline ; de ei depinde sa nu mai fie doar niste pompieri ai catastrofei (boala), ci sa dena niste sfetnici pretiosi. Va fi nevoie, dupa cit se pare, de o adevarata revolutie culturala pentru a atinge acest stadiu. In prezent, invatamintul medical nu consacra nutritiei decit citeva ore din totalul anilor de studii. Este prea putin pentru a putea propune apoi pacientilor terapii alternative si sigure. Este putin pentru a prescrie cu pricepere suplimente alimentare. Este putin pentru a eta greseli grave, cum este aceea de a-i suprima unei paciente la menopauza singura sursa de calciu (brinzeturile), sub pretextul ca are colesterolul usor crescut, fara a-i indica o alta sursa. Sau de a refuza sa prescrii suplimente alimentare unei femei care asteapta un copil. Sau de a uita s-o intrebi pe o femeie insarcinata ce maninca si sa o internezi opt luni mai tirziu cu fractura de col femural, ca urmare a demine-ralizarii (aceste lucruri s-au petrecut!). Este putin pentru a eta prostiile fara urmari, cum este aceea de a nu recomanda tamina C seara A pentru ca provoaca insomnie A (o legenda !). Integrind nutritia in preocuparile lor, medicii ne vor acorda sercii mai bune. Numerosi practicieni se formeaza deja in aceasta disciplina si trebuie sa salutam aici optiunea lor pentru deschidere.
Autorul acestei carti nu face parte din Aara A antimedicala si nici din vreo AbisericutaA de fanatici ai dieteticii. El doreste, dimpotriva, sa-i vada pe medici reinstalati in loja lor, fara dogmatism, in interesul colectitatii.
Dar progresul nu se realizeaza numai prin medici, ci si prin farmacisti. Aici, lucrurile sint mai complicate, caci farmacistii sint si comercianti

ei sint cei care distribuie inca majoritatea suplimentelor alimentare.