Alimentatia cu cruditati are avantajul ca neutralizeaza excesul de acizi al alimentelor preparate fizic si chimic. Ele fac sa scada depozitele de grasimi din organism, care favorizeaza aparitia multor boli. Zarzavaturile consumate crude, ca si fructele, semintele (de grau, de in, de mei, de floarea-soarelui), samburele de nuca, de dovleac, drojdia de bere, uleiul de floarea-soarelui, uleiul de masline, uleiul de in, toate contin enzimele celulare necesare etii, care sunt distruse prin fierberea in prepararea alimentelor. Aceste enzime intretin si ata interna a celulelor telor si animalelor. Nici o celula, fie vegetala, fie animala, nu-si poate desfasura actitatea fara aceste enzime. Diziunea celulara necesara dezvoltarii si mentinerii etii nu s-ar putea produce fara aceste enzime, iar in intreg corpul uman in fiecare secunda au loc peste o suta de milioane de diziuni celulare, absolut necesare pentru intretinerea etii.
Alimentatia ne poate asigura un aport suficient de enzime prin consumul de legume, zarzavaturi si fructe proaspete.
Cu cat omul este mai tanar, cu atat organismul lui este mai bogat in enzime. Batranetea aduce o scadere a acestor enzime si, o data cu acest proces, scade si puterea de ata. Cruditatile cele mai bogate in enzime sunt: germenii de grau, laptele crud, galbenusul de ou, zarzavaturile fragede, embrionii de seminte obtinuti prin incoltire si sucurile de zarzavaturi.
In acelasi timp, alimentatia cu cruditati este si cel mai bun tratament de infrumusetare. Se presupune ca cel ce se hraneste cu alimente crude isi poate prelungi ata cu pana la 20 ani si, in acelasi timp, isi mentine actitatea sexuala pana la varste foarte inaintate. in pregatirea alimentelor prin fierbere, aceste enzime sunt distruse, iar distrugerea lor duce la o scadere a sarurilor minerale din organism, mai ales a fosforului, a calciului, a potasiului si a fierului. Prin fierbere se pierd enzimele ce sunt legate organic de saruri, iar fara aceste enzime, sarurile nu mai pot fi asimilate. Cei ce consuma alimente crude nu fac carii dentare si boli distrofice, poliartroze, discopatii lombare si ateroscleroza, toate acestea producandu-se in urma demineraiizarii oaselor. Aceasta demineralizare a oaselor se poate opri cu ajutorul laptelui crud. in acelasi timp, se produce si o intoxicatie a sangelui si a organelor cu reziduuri, intrucat alimentele fierte produc o cantitate mare de acizi si substante reziduale care favorizeaza instalarea unor boli ca: hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, infarctul de miocard, litiaza renala, litiaza biliara, ateroscleroza.
Enzimele din alimente mai pot fi distruse de actiunea unor chimicale, otravuri, pesticide, insecticide, ingrasaminte chimice, conservanti toxici, medicamente chimice, clorurile si fiorul din apa de baut, nicotina si sarea de bucatarie.
Cresterea cazurilor de cancer a evoluat in mod direct proportional cu folosirea acestor substante chimice in agricultura si in industria alimentara.
Prin alimentatia cu cruditati, se poate trata si ndeca orice boala. Vom fi cu atat mai sanatosi, cu cat alimentele noastre vor fi cat mai putin preparate prin fierbere sau alte procedee.
Din Biblie se retine ca, atunci cand Dumnezeu s-a adresat lui Adam si Evei, le-a spus: "lata, v-am dat orice iarba care face samanta, orice pom fructifer care face poame bune pentru hrana voastra". . Trebuie sa facem o distinctie intre tratamentul naturist si cel vegetarian: vegetarienii renunta la came, dar fierb cele mai multe dintre mancarurile lor, si in acest caz sunt distruse enzimele.
Zarzavaturile fierte in apa sunt foarte mult depreciate -astfel, varza pierde prin fierbere 60% din valoarea ei. in afara de enzime, prin fierbere sunt distruse si taminele, mai ales tamina C, iar sarurile minerale se elimina prin aburii si apa in fierbere. Dar si proteinele isi pierd 2/3 din valoarea lor nutritiva, unele se coaguleaza, iar altele se distrag, produc mai multe reziduuri toxice si acizi.
Prin prepararea alimentelor, cele mai mari prejudicii le constatam la grasimi si uleiuri, care vor determina depuneri de colesterol pe peretii vaselor, asa cum se intampla in artero-scleroza si hipertensiune arteriala.
Fierul din carne dene anorganic si nefolosibil de catre organism.
Carnea este aceea care duce cel mai mult la acidifierea sangelui, atat de nociva pentru organism.
Laptele isi pierde din valoarea ^ prin fierbere, calciul, fierul si fosforul din el nu msi pot fi meolizate. O cura cu lapte crud poate ndea multe boli, caci laptele nefiert este cel mai bun furnizor de calciu si are proprietati bazice in PrAPCrtie de 80%, neutralizand toxinele acide daunatoare din organism.
Laptele si cerealele contin foarte mult fosfor si calciu indispensabile meolismului celulei nervoase.In ceea ce priveste graul, taratele sunt absolut necesare pentru meolizarea amidonului ce se gaseste in interiorul graului, adica in faina alba. Taratele contin tamine din complexul B si calciu, adica cele ce intern in transformarea amidonului si zaharului.
Legile naturii cer ca alimentele sa fie utilizate nemodificate de caldura, de rafinare sau de decojire.
Toate aceste cerinte sunt incalcate in prepararea zaharului rafinat, care, dupa rafinare, nu mai contine decat un singur clement, carbonul, iar cele 20-30 elemente pe care le contine sfecla 'de zahar sunt distruse.
Consumul zaharului rafinat scade vointa, memoria, duce la inapetenta, provoaca afectiuni dentare, poliartroze si astenii nervoase.
Se considera ca zaharul este chiar mai nociv decat alcoolul.
Painea neagra este mult mai sanatoasa decat cea alba. Se stie ca soldatii din legiunile romane erau hraniti cu graunte de grau, pe care le mestecau in timpul marsurilor.

Din cele 15-20 g de sare care se ingera zilnic prin alimentatie, rinichii nu pot elimina decat 5-7 g, restul se depune peste tot in organism si, impreuna cu alti acizi, determina diverse boli, in special ateroscieroza. Sarea distruge taminele si enzimele si este in acelasi timp si cancerigena.
Sangele omului contine 20% acizi si 80% substante alcaline. Instalarea unei hiperaciditati sangne determina aparitia a numeroase boli. Acidul uric este cel mai reprezentativ dintre surplusii de acizi din organism; unii calcifiaza tesuturile, fac sa se depuna grasimi pe peretii arterelor si in alte organe, iar altii se depun sub forma de cristale in articulatii si muschi.
Surplusul de acizi din sange duce la o carenta a calciului, care este folosit de organism pentru a neutraliza acesti acizi. In felul acesta apar o serie de boli: boli dentare, boli nervoase, lombosciatica, discopatii vertebrale.
Alimentele acidifiante sunt: carnea, grasimea animala, grasimea vegetala, painea alba, painea intermediara, cozonacul, rahatul, zaharul rafinat, sarea de bucatarie, fructele acre, toate dulciurile si ciocolata.
Alimentele care se transforma suta la suta in baze sunt: zarzavaturile, verdeturile, ceapa, cartofii, castanele comestibile, taratele de grau, germenii de grau. Fac exceptie pastaile de leguminoase. Laptele are acelasi procentaj ca si sangele de acizi si baze, de aceea este socotit un aliment neutru, la fel cum sunt neutre si bananele, pepenii, rosiile si merele coapte.
Cerealele dau 60% baze, dar prin fierbere acest procentaj scade.
Se apreciaza ca 95 % din populatie sufera de hiperaciditate sangna si de lipsa substantelor bazice. Din aceasta cauza, tot acelasi procentaj din populatie sufera de afectiuni dentare. De mentionat ca aceasta aciditate a sangelui provocata de consumul de carne ca aport de proteine se poate inlatura consumand proteinele vegetale. Astfel, ovazul crud are 15% proteine vegetale, chiar mai multe proteine decat carnea fiarta. Alte alimente vegetale bogate in proteine sunt: soia, nautul, arahidele crude, semintele uleioase, nucile, ouale crude si branza de vaci.

Fasolea verde nu trebuie consumata, caci este otratoare.