Lactatia - lactatia cuprinde mai multe etape

LACTATIA

Glandele mamare sunt asezate simetric in regiunea toracica anterioara. Sanii sunt formati din glanda mamara si grasimea care o inconjoara. Structura sanilor: tegumentul, stratul grasos premamar, corpul mamelei si stratul grasos retromamar. Parenchimul glandular are: 15-20 lobi separati prin tesuturi conjunctive; fiecare lob este format din mai multi lobuli si la randul lor ei contin numerosi acini. Fiecare acin glandular se continua cu un canal excretor care se uneste cu alte canale formand un canal lobular; canalele lobulare se deschid in canalele galactofore. Pentru fiecare lob glandular este un canal galactifer, care se deschide la nivelul mamelonului in aria cribroasa prin orificiile galactofore.

Dupa delivrenta placentara, nivelul de progesteron si estrogeni scade brusc, creste secretia de prolactina (eliberata de adenohipofiza) care stimuleaza lactatia.

Lactatia cuprinde mai multe etape:

1.     Initierea secretiei lactate (scade brusc concentratia de estrogeni si progesteron imediat post partum);

2.     Mentinerea lactatiei prin:

-         supt (terminatiile nervoase din mamelon si areola transmit impulsuri catre nucleii hipotalamici determinand o crestere a sintezei si transportului oxitocinei catre hipofiza posterioara);

-         ocitocina (stimuleaza celulele mioepiteliale din alveolele mamare);

-         hormonul somatotrop (intervine in procesele de biosinteza si secretia la nivelul acinilor glandulari);

-         hormonul lactogen placentar;

-         hormonii tiroidieni;

-         hormonii corticosuprarenalieni (glucocorticoizii si mineralocorticoizii prin diverse atiuni metabolice);

-         hormonii estrogeni si progesteronul;

-         neurosecretia hipotalamica, cortexul cerebral si sistemul limbic au rol important in lactatie.

In primele doua zile postpartum se secreta colostrul care este precursorul laptelui. Colostrul este mai mult un transvazat decat un produs de secretie, are culoare galbena; in raport cu laptele matur are mai multe minerale si proteine in special globuline si mai putine lipide si glucide. Mai contine si anticorpi, in special imunoglobulina A, care ofera protectie fatului. Laptele uman este o suspensie de grasimi si proteine intro solutie carbohidrata si minerala. Laptele este izoton cu plasma, din cauza lactozei care asigura jumatate din presiunea osmotica. Sunt prezente si lactalbumina si lactglobulina, caseina. Aminoacizii esentiali sunt preluati din sange iar cei neesentiali sunt sintetizati in glanda mamara. S-au depistat si acizi grasi, fosfolipide si colesterol, lactoza, minerale, vitamine (cu exceptia vitaminei K), citokine (interleukine), limfocite T si B, imunoglobulina A. Concentratia de fier in laptele matern este scazuta, de aceea se recomanda o suplimentare cu fier. Secretia lactata este un proces continuu, laptele stocandu-se in ampulele glandulare prin distensia fibrelor musculare ductale sau printr-un reflex segmentar de relaxare a muschilor netezi.

Statusul emotional si modul de comportament al lehuzei

In perioada de lehuzie femeia trece prin diverse stari emotionale.

Rubin a descris doua etape ale lehuzei: stadiul de regresie si stadiul de asumare.

Regresia se caracterizeaza printr-un comportament pasiv al femeii ce poate debuta cu o perioada de somn imediat dupa nastere. Datorita oboselii, stresului emotional femeia are sentimentul de izolare, simtindu-se dependenta datorita responsabilitatilor fata de copil. Nursa ajuta femeia sa se alimenteze corect atat pe ea cat si pe nou nascut si sa o asigure ca nu i se intampla nimic rau.

Al doilea stadiu, etapa de asumare se caracterizeaza printr-o acivitate mai intensa: se ridica din pat, devine grijulie fata de copil, cere explicatii despre starea de sanatate a copilului si a ei dar si informatii despre ceilalti membri ai familiei. Nursa trebuie sa o ajute in ingrijirea nou-nascutului si sa o incurajeze, oferindu-i asigurari ca are o stare de sanatate buna si e capabila de a oferi ingrijiri nou nascutului.

Unele femei pot avea o stare de euforie in primele zile dupa nastere propunandu-si tinte nerealiste cu privire la urile lor ulterioare.

Alte lehuze pot prezenta un comportament temporar caracterizat prin schimbari bruste de dispozitie datorita oboselii, extenuarii dupa nastere, disconfort datorita modificarilor hormonale din aceasta perioda.

Deasemenea, poate incepe din ziua a treia postpartum psihoza de lactatie. In general aceasta depresie este temporara. In cazul unei depresii prelungite femeia trebuie indrumata la psihiatru.

Depresia postpartum este mai mult decat un sentiment trecator de tristete sau lipsa de energie, este o afectiune care apare in primele luni dupa nasterea copilului. Pare a fi declansata de modificarile hormonale care apar in mod normal in perioada postpartum. Aceste modificari hormonale, sunt mai probabile sa determine depresie postpartum daca lehuza a mai avut depresie inainte de sarcina; lipsa sprijinului din partea partenerului, prietenilor sau familiei sau existenta altor stresuri suplimentare, pot contribui toate acestea la aparitia depresiei postpartum.

Diagnosticul de depresie postpartum este pus daca exista cel putin 5 dintre urmatoarele simptome (incluzand cel putin unul din primele 2), simptome care dureaza de cel putin 2 saptmani:

1. dispozitie depresiva, tristete, sentimente de disperare si de gol interior asociate cu stare de anxietate

severa;

2. pierderea interesului total sau aproape total pentru activitatile zilnice
3. modificari de apetit si de greutate (de obicei apare scaderea ponderala si a apetitului, dar uneori este invers);

4. dificultati de somn (de obicei apare insomnia), chiar si cand copilul doarme
5. modificari de atitudine si de vorbire (de obicei apare neliniste, insa uneori poate aparea stare de apatie) ;

6. fatigabilitate extrema sau lipsa de energie;

7. sentimente de inutilitate sau de vinovatie ;

8. dificultati de concentrare sau in luarea deciziilor;

9. ganduri de moarte sau de suicid;

  Depresia postpartum afecteaza atat mama cat si copilul. Ea interfera cu capacitatea mamei de a-si hrani copilul si de a stabili o relatie adecvata mama-copil. Copin ai caror mame au depresie postpartum au tendinta de intarziere in dezvoltarea abilitatilor mentale si de comportament.

In medie, depresia postpartum netratata, dureaza 7 luni si poate continua cel putin un an. Cu tratament, simptomele se amelioreaza mult mai repede.

Medicatia antidepresiva si consilierea sunt la fel de eficiente, dar sub indrumarea medicului psihiatru in colaborare cu psihologul.

Un consilier pe probleme cognitivo-comportamentale, poate sfatui pacienta pentru tinerea sub control a simptomelor de anxietate, prin tehnici de relaxare sau exercitii de respiratie profunda.

Masuri suplimentare aplicate la domiciliu care pot fi utile, cuprind:
- programarea unor plimbari si vizite cu prietenii si familia, ca si pastrarea legaturii permanente cu acestia; izolarea genereaza depresie, mai ales in cazul adaugarii stresului ingrijirii unui nou-nascut;

- expunerea cat mai frecventa la soare, indepartarea perdelelor si copertinelor cu scopul patrunderii razelor ultraviolete care au efect antidepresiv;

- alimentatie echilibrata, evitarea consumului de cafea si alcool; in caz de inapetenta, se recomanda mese mici si dese de-a lungul intregii zile; suplimentele alimentare complexe sunt recomandate pentru mentinerea in forma;

- exercitii fizice zilnice si plimbari frecvente: exercitiile ajuta la imbunatatirea dispozitiei;
- solicitarea ajutorului pentru rezolvarea sarcinilor gospodaresti (prepararea mancarii si alte probleme casnice); familia si prietenii sunt bucurosi sa ajute o mama care tocmai a nascut;

- evitarea surmenajului, respectarea somnului si odihnei; oboseala poate accentua starea de depresie;

- alaturarea unui grup de mame cu nou-nascuti, participarea la un curs de masaj pentru copii, invatarea de modalitati de stabilire a legaturii afective cu nou-nascutul; toate acestea sunt posibilitati de a interactiona cu persoane care se confrunta cu aceleasi probleme;

- ascultarea de muzica stimulatoare pe parcursul zilei si linistitoare seara.

Contraceptia dupa nastere

Amenoreea de lactatie nu protejeaza intotdeauna mamicile de aparitia unei noi sarcini, astfel ca este nevoie de o metoda de anticonceptie. Daca femeia alapteaza sunt recomandate metodele nehormonale: metodele de bariera (condomul, diafragma si cupola cervicala, spermicidele, buretii vaginali, condomul feminin) si dispozitivele intrauterine cu cupru. Dintre metodele hormonale, pot fi folosite contraceptivele numai cu progestativ (minipilule, contraceptiv injectabil, DIU cu progestativ) dupa 6 saptamani de la nastere.

Daca mamica nu alapteaza, ea poate folosi atat metode hormonale, DIU cat si metode de bariera; daca femeia nu mai doreste copii ea poate lua in considerare si sterilizarea chirurgicala voluntara.

Nu sunt recomndate metodele naturale bazate pe recunoasterea perioadei fertile (abstinenta periodica) si contraceptivele orale combinate daca mama alapteaza primele sase luni.