eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Boli ale aparatului respirator

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Majoritatea acestor boli surne mai frecvent in anotimpul rece si umed deoarece frigul, slabind rezistenta organismului, favorizeaza infectiile. La aceasta contribuie si reducerea cantitatii de tamine din alimentatie pe timpul iernii.
Infectiile cailor respiratorii (laringe, trahee, bronsii) sau ale plamanilor sunt cauzate mai ales de rusuri, de bacterii si mai rar de paraziti si ciuperci microscopice. Astmul si tumorile pulmonare sunt boli neinfectioase. In toate aceste boli, pe langa examenul radiologie, analiza sputei si a sangelui ajuta la punerea diagnosticului. Dintre numeroasele boli ale aparatului respirator vor fi mentionate cele mai importante si cele mai frecvente.

1. Bronsita acuta
Bronsita acuta este o inflamatie a bronhiilor ca urmare a infectiei cu numeroase rusuri: rusul gripei, rusul guturaiului, pojarului ele. precum si cu microbi: microbul tusei convulsive, cu pneumococul, stafilococul. streptococul si diferiti microbi care se afla in gura.
De cele mai multe ori bronsita urmeaza dupa infectii ale nasului (rinita). gatului (faringita). laringelui (Iaringila) si traheei (traheita). De aceea, uneori bronsita ia aspect de traheo-bronsita.
Simptomele principale sunt: tusca uscata chinuitoare, cu sputa putina, dureri in piept, raguseala, stari febrile, uneori temperatura de 38-40A°C. Dupa trei-cinci zile, bolnavul expectoreaza o sputa- mucoasa, albicioasa, iar apoi purulenta.

Evolutia bolii este mai usoara in cazul infectiei cu rusuri decat cu bacterii. Infectia de la inceput cu microbi sau suprainfectia ulterioara cu acesti microbi agraveaza boala. Durata bolii variaza, dupa rezistenta organismului, pana la zece-eincisprezece zile; copin mici si persoanele varstnice se ndeca mai greu.
Si tratamentul bronsitei depinde de cauza infectiei. In bronsita rala antibioticele nu au nici un efect. Cel mult, se poate combate febra, tusea si se favorizeaza expectora-tia cu medicamente antitermice. antitusive si expectorante. In bronsita bacteriana, la indicatia medicului se pot folosi si antibioticele, sulfamidele. Netratata, bronsita poate deveni cronica.



a€¢ Analizele medicale, in cazul bronsitei rale, nu spun mare lucru. Dar in bronsita bacteriana poate creste numarul de leucocite neutrofile din sange si teza de sedimentare a hematiilor. La examenul sputei se pot pune in edenta microbii cauzatori, enumerati mai inainte.

2. Gripa
Boala apare de obicei in cadrul unei epidemii de gripa, incepe brusc cu febra mare (39-40A° C), dureri de fcap si musculare, oboseala, roseata ochilor, stranut, secretie nazala crescuta.
Infectia este cauzata de rusul gripal si cuprinde intreaga mucoasa, a aparatului respirator, iar in unele situatii si alte organe ale corpului. Simptoiriele sunt mai grave, iar complicatiile mai frecvente la ctjpin mici si la batrani, la fumatori, la persoanele care lucreaza in medii cu praf, fum, gaze toxice. Si alte rusuri pot produce simptome asemanatoare gripei. ,
Necomplicata, gripa dureaza pana la o saptamana. dar suprainfectia cu microbi prelungeste durata bolii. Uneori infectia se intinde si la plamani (pneumonie gripala).

Tratamentul cu antibiotice nu are efect asupra rusului gripal, dar este indicat in cazul cand se constata o complicatie bacteriana. Se pot da antinevralgice, antipiretice, se combate tusea si se dau siropuri expectorante.
Analizele medicale in gripa necomplicata sunt relativ normale. In general, se observa o scadere\'a globulelor albe din sange si o crestere a acestora daca boala se complica cu o infectie bacteriana. Dar analizele serului, dupa o saptamana de boala, descopera anticorpi contra gripei care confirma diagnosticul de boala. De asemenea, laboratorul poate pune in edenta in secretiile cailor respiratorii chiar rusul gripal care este de mai multe tipuri (A.B.C.).

3. Pneumonia
Prin pneumonie se intelege inflamatia partiala sau totala a unuia sau a ambilor plamani. In marea majoritate a cazurilor boala este produsa de rusuri si microbi, mai rar de paraziti si ciuperci microscopice, de substante alergice sau toxice.
Boala se intalneste mai frecvent la copin mici si la persoanele in varsta ori cu diferite boli cronice ale plamanilor si inimii. Pentru a deosebi diferite tipuri de pneumonii si pentru silirea diagnosticului sunt necesare cunoasterea simptomelor, examenul radiologie si analizele medicale.

a. Pneumonia rala incepe ca o gripa cu frisoane, febra (39-40A° C), tuse fara expectoratie, respiratie si puls frecvent, dureri de cap si musculare, stranut, scurgeri de secretie nazala, stare de slabiciune generala. Infectia este produsa de rusul gripal, de rusurile paragripale (inrudite cu rusul gripal). Daca nu se complica, boala dureaza una-doua saptamani. Complicatiile se datoresc suprainfectiei plamanilor cu microbi saprofiti, existenti in mod normal in gura si caile respiratorii.
Tratamentul cu antibiotice este fara efect, dar protejeaza fata de complicatiile infectioase ale persoanelor debile. Se pot da aceleasi medicamente descrise la 'gripa\".

Analizele medicale ale sangelui sunt relativ normale, in sputa nu se gasesc specii de microbi patogeni. Dar in ser se gasesc anticorpi ai rusurilor cauzale. Numarul de globule albe din sange este scazut, iar datorita faptului ca rusul gripal distruge globulele rosii se produce si o anemie usoara. b. Pneumonia bacteriana surne aproape brusc, de obicei dupa o raceala puternica, la persoane cu rezistenta slaba la infectii, la persoanele alcoolice, ca o complicatie a pneumoniei rale.

Agentii infectiosi sunt numerosi. Cel mai frecvent este pneumococul, dar boala este cauzata si de stafilococ, streptococ,\' Klebsiella, bacilul piocianic, Haemophilus, microbul psittacozei (ornitozei), sau de Coxiella burneti, agentul febrei Q, ori chiar cu microbi anaerobi.
Boala incepe brusc cu frisoane puternice, febra mare (39-40A°C), tuse seaca, chinuitoare, dureri toracice, accentuate de tuse, respiratie frecventa si greoaie, puls rapid. Apoi tusea este insotita de eliminarea unei spute de culoare ruginie sau sanghinolenta pentru ca mai tarziu sputa sa ia un aspect purulent, alb-galbui. Unele pneumonii bacteriene se complica cu pleurezie (apa la plamani).

Boala dureaza zece-paisprezece zile si se ndeca dupa tratamentul cu antibiotice, numai dupa ce s-a efectuat antibiograma la microbul izolat din sputa.
Analiza sangelui arata o crestere a globulelor albe pana la 20.000, cu cresterea procentului de celule neutro-file, precum si o crestere mare a tezei de sedimentare a hematiilor. De asemenea, se gasesc numeroase leucocite neutrofile si in sputa. in sange creste cantitatea de fibrinogen, de uree, de bilirubina si scade numarul de globule rosii. Pneumonia cu pneumococ produce cresterea in sange a aIfa-2-globulinelor. Analizele bacteriologice gasesc in sange (hemocultura) sau in sputa bolnavului unul din microbii amintiti mai inainte. In perioada febrila urina este putina si concentrata continand multa bilirubina.

4. Tusea convulsiva (Pertusis)
\' Numita si tusea magareasca, tusea convulsiva, boala infecfioasa si contagioasa, se intalneste la copin nevaccinati, in perioadele de epidemie.
Dupa una-doua saptamani de la infectia cu microbul tusei convulsive, boala incepe cu simptome de gripa: febra, stranut, tuse uscata mai ales noaptea. Apoi accesele de tuse den frecvente, chinuitoare si sunt urmate de expectoratie si uneori de varsaturi. Boala netratata cu antibiotice dureaza peste o luna de zile si deseori produce complicatii pulmonare si neurologice. Bolnavul ramane imun pe toata ata. •
Diagnosticul de laborator se face prin izolarea microbului (Bordetella pertusis) din sputa. Alte analize de laborator arata o crestere a numarului de leucocite pana la 20.000, cu predominanta celulelor limfocite,(60-80 %), si o crestere a tezei de sedimentare a hematiilor.
5. Tuberculoza pulmonara
Spre deosebire de bolile pulmonare mentionate mai inainte, care au un debut brusc, tuberculoza pulmonara incepe lent. inselator, cu semne discrete.
De aceea observarea permanenta a unor simptome neobisnuite mai inainte poate depista din timp infectia tuberculoasa, care atinge mai ales copia si adolescentii. Astfel, scaderea in greutate, scaderea poftei de mancare, oboseala fizica si intelectuala, starile subfebrile (37,5-38A° C) mai ales seara, tusea prelungita, transpiratiile sunt semne probabile ale unei tuberculoze pulmonare. La inceputurile bolii nici examenul radiologie nu depisteaza modificari in plamani.

De remarcat ca tusea uscata, fara expectoratie, poate fi un simptom al bolii numai daca bolnavul nu a fost un tusitor permanent, cu bronsita cronica sau fumator.
Cand boala avanseaza, simptomele de mai sus se agraveaza, bolnavul este febril, are adenopatii, tuseste des si elimina o expectoratie abundenta purulenta, uneori cu firisoare de sange, dar atunci este prea tarziu si bolnavul necesita internarea in spital. in aceasta faza se poate produce o hemoptizie. Numai radioscopia pulmonara poate preciza diagnosticul. Boala se trateaza cu medicamente antituberculoase, tinand seama de antibiograma si de rezistenta bacilului Koch la aceste substante.

Infectia este provocata de bacilul tuberculozei sau baci Iul Koch (Mycobacterium tuberculosis) de tip uman sau de tip bon, care se transmite de la omul sau animalul bolnav. Boala este favorizata de conditiile socio-economice proaste, de subnutritie, de alcoolism.In cazurile de boala cu simptome necaracteristice, analizele medicale pot da indicatii pretioase. Astfel, intradermoreactia (I.D.R.) la tuberculina, care se face injectand tuberculina in pielea antebratului, este pozitiva, daca la locul injectiei, dupa 48-72 de ore, apare un mic nodul de culoare rosietica.

Examenul de laborator al sputei edentiaza bacilul tuberculos, iar injectarea sputei la cobai (animal foarte sensibil/la tuberculoza) pune diagnosticul de boala, desi tardiv, dupa sase-opt saptamani. Tot in sputa se pot observa la microscop globule albe si rosii. Pe toata perioada bolii, cresterea tezei de sedimentare a hematiilor este constanta, iar scaderea ei indica o ameliorare sau o ndecare a bolii.In formele vechi si grave de tuberculoza se constata cresterea numarului de globule albe, in special de limfocite si anemie (scaderea numarului de globule rosii si a hemoglobinei). in ser se produce o crestere a alfa-2-globulinelor si gamma-globulinelor.

6. Pleurezia
Pleurezia (apa la plamani) este o acumulare de lichid intre pleure (foitele care invelesc plamanul). Lichidul este clar. galbui, purulent sau sanguinolent si poate ajunge pana la cantitatea de unu-doi litri.
Boala este provocata mai ales de o infectie a plamanului (pneumonie, tuberculoza, roza), de insuficienta cardiaca sau de tumorile pulmonare. Originea tuberculoasa a infectiei se observa mai ales la tinerii de pana la 25 de ani si la persoanele slabite dupa alte boli.
Boala incepe cu febra, tuse, expectoratie, gafaiala, junghi, puls rapid, transpiratii, lipsa poftei de mancare, stare generala rea. Netratata, pleurezia dureaza pana la doua luni.

Pleureziile neinfectioase sunt rar insotite de febra. Numai examenul radiologie poate preciza diagnosticul.
Lichidul pleural, extras de medic, observat la microscop, arata numeroase leucocite, cu predominanta limfoci-telor, globule rosii si microbi, cand lichidul este purulent. Intradermoreactia pozitiva la tuberculina, ca si reactia Rivalta pozitiva a lichidului pleural. inclina spre originea tuberculoasa a pleureziei. Uneori, in lichidul pleural se gasesc celule canceroase. insamantarea lichidului extras pe medii de cultura speciale poate depista microbul respectiv al infectiei, inclusiv bacilul Koch. De mentionat, cresterea foarte mare a tezei de sedimentare a hematiilor in pleurezie.



7. Astmul pulmonar
Astmul pulmonar este o boala care se manifesta la nivelul bronhiilor, pentru care motiv i se mai spune si astm bronsic. Se intalneste ja persoane cu un sistem nervos si endocrin dezechilibrat si cu o mare sensibilitate alergica. Aceasta sensibilitate se poate mosteni si de la parinti.
Boala este provocata de numeroase cauze externe: microbi, mucegaiuri, praf de casa. polen, fulgi, par, lana, praf de fan si de alte vegetale, alimente (oua, peste, nuci, capsuni), substante chimice din aer etc. Toate aceste substante numite alergene. venind in contact cu aparatul respirator al omului sensibil. ii poate provoca astm pulmonar.

Simptomele se datoresc unei ingustari ale bronhiilor si astuparii lor cu un lichid secretat in exces de caile respiratorii. Din aceasta cauza bolnavul, desi poate trage aer in* plamani, nu poate sa-l dea afara decat cu mare greutate, gafaind si suierand. Accesul de astm apare brusc, mai frecvent noaptea si.
pe langa greutatea in respiratie si senzatia lipsei de aer, se a€¢asociaza tusea cu expectoratie abundenta, vascoasa si spumoasa. Criza de astm dureaza cateva ore dupa care fenomenele se calmeaza, dar se pot repeta dupa saptamani, luni sau chiar ani. Astmul care se intalneste la copii si tineri se poate ameliora cu inaintarea in varsta.
Analiza microscopica a sputei arata prezenta de celule eozinofile.

Aceste celule sunt crescute si in sangele bolnavului. Cultivarea sputei pe medii de cultura poate pune in edenta diversii microbi: stafilococi, streptococi, pneu-mococi etc.
Exista si teste cutanate alergice care constau in injectii de produse extrase din alergenele mentionate mai sus. Formarea unei pete rosii la locul injectiei indica la ce alergen este sensibil bolnavul. Aceste teste pot descoperi substanta care produce alergia si sunt necesare la tratamentul bolnavului si la desensibilizarea la alergenul respectiv. Pe baza acestor teste si a simptomelor, medicul alergolog prescrie tratamentul care se poate face la domiciliu. Mai exista un astm cardiac, in bolile de inima, dar in astmul pulmonar inima este sanatoasa.

8. Chistul hidatic pulmonar
Este o boala mai rara de origine parazitara, dar este grava din cauza ca ramane mult timp necunoscuta. Parazitul este un embrion de tenie (Taenia echinococcus), care in stare adulta traieste in intestinul cainelui.
Ouale de tenie eliminate pe sol sau pe vegetatie de catre caine, daca ajung in intestinul omului o data cu alimentele, dau nastere la embrioni care sunt raspanditi prin intermediul sangelui in diferite organe: plamani, ficat, rinichi etc.
Boala se dezvolta incet, deseori fiind descoperita la un examen radiologie, mai inainte de a produce simptome omului.

Principalele semne ale bolii apar cand chistul ajunge pana la marimea unei portocale si constau in: oboseala si gafaiala la eforturi fizice mici, tuse seaca, o apasare pe piept sub forma de junghi si uneori tuse cu sange, dar fara temperatura. Daca apare febra, inseamna ca chistul s-a rupt si s-a infectat. Chistul se intalneste mai frecvent la plamanul drept si se compune dintr-un invelis in interiorul caruia se afla un lichid limpede. Mai rar se intalnesc mai multe chisturi.
Diagnosticul de laborator se pune cu ajutorul reactiei Weinberg-Parvu, care depisteaza anticorpii produsi de parazit, si cu ajutorul reactiei Casoni. Aceasta se realizeaza injectand sub pielea antebratului lichid de chist hidatic.

O reactie pozitiva este indicata de aparitia unei pete rosii la locul injectiei, fapt ce inseamna ca in organism exista un chist hidatic.
Examenul sangelui constata o crestere a celulelor eozinofile, edentiind starea de alergie a organismului la prezenta parazitului. Simptomele clinice, radiologice si analizele de laborator impreuna cu antecedentele bolnavului (contactul cu caini) orienteaza spre diagnosticul de chist hidatic pulmonar care se poate trata chirurgical.

9. Cancerul pulmonar
Exista numeroase tumori ale plamanilor, dar marea majoritate a lor este de natura rea (maligna). Cancerul pulmonar se intalneste mai frecvent la barbatii de peste 40 de ani. Aproape un sfert din decesele de cancer din tara noastra se datoresc tumorilor pulmonare.
Numarul de cazuri de cancer pulmonar a crescut permanent in ultimii 40 de ani, fapt pus pe seama cresterii \'numarului de fumatori. Astfel, proportia de cancere a crescut de peste doua ori la barbati. Deoarece tot mai multe femei au inceput sa fumeze, la ele proportia de cancere a crescut de peste patru ori.

La producerea cancerului mai contribuie si alte cauze: infectiile pulmonare cronice, alcoolismul, alimentatia dezechilibrata, poluarea chimica a aerului, ereditatea, radiatiile ionizante etc.
Descoperirea timpurie a rumorilor pulmonare este foarte dificila deoarece simptomele suni necaracteristice si nu sunt luate in seama de bolnav. De aceea boala se descopera prea tarziu, cand nu mai poate beneficia de tratamentul medical sau chirurgical.
Urmatoarele simptome trebuie sa-l alarmeze pe om:
• Tusea. Orice tuse care nu inceteaza singura sau dupa tratament, timp de o luna de zile, va fi considerata suspecta. Aceasta in cazul persoanelor nefumatoare, caci fumatorii ori bolnai cu bronsita cronica nu pot aprecia daca tusea lor indica un inceput de cancer. Totusi si la acestia tusea este mai frecventa si mai iritanta decat de obicei. Daca la inceput tusea este seaca, mai tarziu este urmata de expectoratie.

• Slabirea surne atat din cauza bolii ascunse, cat si din scaderea poftei de mancare.
• Oboseala dupa un efort fizic mic sau chiar in repaus. Din aceasta cauza scade puterea de munca, omul dene apatic, somnolent, rasuflarea dene greoaie si mai deasa.
• Starile subfebrile, mai ales dupa-amiaza, cu temperatura de 37,5 - 38A° C.
• Durerea toracica, accentuata de tuse, apare intr-o perioada mai tarzie.
• Alte simptome: transpiratii, anemie, hemoptizie, adenopatie axilara, apar de asemenea, mai tarziu, cand boala este deja diagnosticata radiologie, Aceste simptome dureaza luni sau chiar ani, asa ca este suficient timp pentru autoobservarea lor.

Analiza microscopica a sputei poate edentia in unele cazuri celule tumorale si sange. Aceste elemente se gasesc si in lichidul pleural daca tumora a determinat pleurezie.
Analiza sangelui in faza initiala nu este concludenta, dar apoi se constata o crestere a valorilor tezei de sedimentare a hematiilor, a leucocitelor (in special a limfocitelor), a calciului sanguin, a fosfatazei alcaline, precum si o scadere a globulelor rosii. Desigur, atunci cand cancerul pulmonar este urmarea unei metastaze, simptomele amintite, ca si rezultatele analizelor medicale, nu mai urmeaza schema descrisa mai sus deoarece la acestea se mai adauga si suferinta organului care a insamantat cancerul pulmonar.



Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii




Florile de galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta pentru aceste afectiuni. Ceaiul se prepara din plante enflorescente, 2 lingurite la o [...]
Infectiile urinare joase de tip cistita sint la fel de frecvente ca si infectiile cailor aeriene superioare. Infectia urinara reprezinta unul din f [...]
Expunerea la fumat are un rol important in dezvoltarea alergiei la pneumoalergene; se considera ca o parte din fumatorii pasivi sunt sensibilizat [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile