eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Sifilisul (luesul)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Sifilisul (luesul)


Sifilisul are o importantA¤ unicA¤ intre bolile venerice, deoarece lezi-unile precoce se vindecA¤ fA¤rA¤ lerapie specificA¤, in schimb produec sechele sistemice severe, respectiv infectie transplacentarA¤ a fA¤tului.

Etiopatogenie
Sifilisul este cauzat de Treponema pallidum, o spirochetA¤ lungA¤, subtire, mobilA¤, anaerobA¤, care nu se cultivA¤ in vitro si se multi-plicA¤ strict intracelular, putin rezistentA¤ in mediul exterior, fiind omorA¤tA¤ de cA¤ldurA¤ (40-42A°C), uscA¤ciune, sA¤pun si apA¤, alcool. Ea penetreazA¤ mucoasele intacte sau pielea erodatA¤, ajunge prin lim-fatice in curentul sanguin si disemineazA¤. Leziunile mucoase ale sifi-lisului primA¤r faciliteazA¤ transmiterea infectiei HIV.
T. pallidum contine trei tipuri de antigene:
- antigene de familie, lipoidice (cu structura asemA¤nA¤toare cardio-lipinei din miocard);
- antigene de gen;


- antigene de specie, specifice T. pallidum.

RA¤spunsul imun umoral al organismului la aceste antigene duce la aparitia de:
1. Anticorpi de familie, nespecifici, cunoscuti ca reagine, impo-triva antigenelor lipoidice/cardiolipinA¤-lecitinA¤ (anticorpi Wasserman), cu douA¤ subtipuri, identifica^i prin teste serologice nontreponemice:
a) univalenti, care pot fi testati prin reactii de fixare a complementului (RFC): Bordet-Wasserman (RBW), Kolmer-Kline;
b) bivalenti, detecili prin reactii de floculare: VDRL, RPR, Kahn;
2. Anticorpi specifici pentru T. pallidum, identificaA¼' prin teste serologice treponemice.

Epidemiologie
Sifilisul este rA¤spA¤ndit in toatA¤ lumea, fiind mai frecvent In marile aglomerA¤ri urbane. Incidenta lui este in erestere in multe tA¤ri, inclusiv in RomA¤nia. Sursa de infectie este omul bolnav, in stadiul de sifilis primA¤r sau in cel secundar; in stadiul tertiA¤r, bolnavul nu este con-tagios. Boala se transmite prin contact sexual, transplacentar de la o mamA¤ infectatA¤ la fA¤tul ei ori prin sA¤nge infectat (transfuzii). Recep-tivitatea la infectie existA¤ la orice vA¤rstA¤. La grupa de vA¤rstA¤ pediatricA¤. boala este mai frecventA¤ la adolescenti.




1. Sifilisul congenital

Este contractat de la mamA¤ pe eale transplacentarA¤, in orice perioadA¤ a sarcinii sau la nastere si rezultA¤ din bacteriemia intermitentA¤ ce apare in evoluA¼a sifilisului matern: primA¤r, secundar, latent - precoce. Infectia fetalA¤ se produce dupA¤ vA¤rstA¤ gestationalA¤ (VG) de 16 sA¤plA¤mA¤ni, cA¤nd stratul Langhans al corionului placentar se atrofiazA¤ si nu mai reprezintA¤ o barierA¤ pentru infectie. Chiar dacA¤ infectia la fA¤t apare mai deeme, modificA¤rile patologice tisulare nu apar decA¤t dupA¤ VG de 18-20 sA¤plA¤mA¤ni, cA¤nd fA¤tul devine imunocompetent (apar celule inflamatorii, pot apA¤rea leziuni mediate-imun). Extin-derea bolii la nou-nA¤scut va depinde de: stadiul bolii materne, VG la care se pune diagnosticul de sifilis, eficacilatea tratamentului matern; tratamentul inainte de VG de 18 sA¤plA¤mA¤ni previne aproape intot-deauna infectia la fA¤t, iar dupA¤ 18 sA¤ptA¤mA¤ni poate vindeca spiroche-temia fetalA¤, dar nu previne Intotdeauna aparitia stigmatelor tardive de sifilis congenital.
Viitorul fA¤tului dintr-o mamA¤ cu sifilis netratat depinde de stadiul bolii materne:
a) rata de transmitere este de aproape 100% In stadiul secundar si scade lent pe mA¤surA¤ ce durata bolii creste;
b) sifilisul primA¤r si secundar (cu spirochetemie) provoacA¤:
- In 40-50% din cazuri: moartea fA¤tului in utero (la 6-8 luni), avort spontan, nastere prematurA¤, deces perinatal;


- restul de 40-50%: sifilis congenital.

c) In sifilisul matern latent, de duratA¤ nedeterminatA¤:


- 50% din copii sunt normali;

- 20-40% au sifilis congenital;


- risc crescut de prematuritate, deces perinatal.

Secretiile umede ale luesului congenital sunt foarte contagioase, dar microorganismul este rareori gA¤sit In leziuni dupA¤ 24 de ore de la Inceperea tratamentului.

2. Sifilisul dobA¤ndit
- sursa de infectie: omul bolnav, In stadiul primA¤r si secundar.
- este contractat aproape intotdeauna (95% din cazuri) prin contact sexual/direct cu leziunile ulcerative ale pielii/mucoaselor persoa-nei infectate.
- in leziunile deschise, umede ale sifllisului primA¤r si secundar spiro-chetele abundA¤; de obicei, leziunile infectante nu mai apar dupA¤ 1 an de la producerea infectiei.
- perioada de incubatie pentru sifilisul primA¤r dobA¤ndit este de aproximativ 3 sA¤ptA¤mA¤ni, cu limite intre 10 si 90 de zile.
- aproximativ 1/3 din persoanele expuse prin contact sexual cu un partener cu sifilis infectios vor contracta infectia.
- boala este transmisibilA¤ (sifilis infectant/infecA¼os) in stadiul primA¤r si secundar.

ManifestA¤ri clinice
A. Sifilisul congenital. Deoarece infectia semnificativA¤ survine dupA¤ trimestrul 1 de sarcinA¤, dezvoltarea organelor nu este afectatA¤, dar toate organele/sistemele pot fi afectate de boalA¤.
1. Sifilisul congenital precoce se manifestA¤ la nastere sau mai tar-div, pA¤nA¤ la vA¤rsta de 2 ani; poate fi asimptomatic in primele sA¤ptA¤mA¤ni sau realizeazA¤ forme mono/oligosimptomatice, dar si forme generalizate cu manifestA¤ri mulA¼sistemice severe. Se descriu douA¤ categorii de manifestA¤ri:


a) ManifestA¤ri speciAŸce (tipice):

- rash, initial maculopapulos, arA¤miu, distribuit caracteristic pe palme si te, dar si perioronazal, perianal, poate deveni culo-bulos confiuent (pemus palmotar) si poate progresa cA¤tre trunchi si membre; de regulA¤, apare dupA¤ 7 zile, poate fi prezent de la nastere;
- rinita sifiliticA¤: persistentA¤, cu secretie clarA¤ sau serosanguino-lentA¤ (purulentA¤ - in caz de suprainfectie);
- condilomatoza perianalA¤ (Condylomata lata);


- artropatie, metafizita oaselor lungi/ semnul Wimberger.

b) ManifestA¤ri nonspeciAŸce:
- febrA¤, iriilitate, dificultA¤ti alimentare/la supt, esecul cresterii;
- hidrops fetal nonimun (anasarcA¤);
- alte manifestA¤ri mucocutanate: pete (sifilide maculoase), exfolierea unghiilor, cA¤derea pA¤rului, leziuni mucoase umede, buze aspre/fisurate (ragade) care pot duce la cicatrice radiate;
- icter, hepatosplenomegalie (hepatitA¤ neonatalA¤); orice rash neex-plicat care implicA¤ palmele si tele, rash de scutece intrail;


- limfadenopatie generalizatA¤;

- osteocondritA¤ (cu pseudoparalizie Parrot, de regulA¤ la membrele inferioare); la membrele superioare realizeazA¤ paralizie Erb postneo-natalA¤), periostitA¤ diafizarA¤;
- pneumonie (pneumonia alba), sindrom nefrotic, alte manifestA¤ri: colitA¤, pancreatitA¤, orhitA¤;
- anemie, trombocitopenie, neutropenie, limfocitozA¤;


- leziuni oculare: iritA¤, coroiditA¤, dactilitA¤;

- modificA¤ri LCR: pleiocitozA¤, proteine crescute (leptomeningitA¤, de regulA¤ asimptomaticA¤).
La acestea sunt de adA¤ugat: moartea fA¤tului in utero, avortul, nasterea pr^maturA¤, retardul de crestere intrauterinA¤, decesul perinatal, funisita, placentita (placentA¤ mare), vilita proliferativA¤ focalA¤, proli-ferarea endovascularA¤, imaturitatea relativA¤ a vililor.

2. Sifilisul congenital tardiv. ManifestA¤rile apar si diagnosticul se pune dupA¤ vA¤rsta de 2 ani, cu determinA¤ri cutanate, osoase/cartilagi-noase, dentare, oculare, auditive si SNC:
- fisuri/cicatrice perioronazale;


- gome sifilitice in piele si organe;

- deformatii dentare: incisivii centrali superiori crestati, stirbiti, cu forma conicA¤ sau helicoidalA¤ (dinti Hutchinson), molari cu aspect de dudA¤;
- deformatii scheletice: bA¶se frontale (Parrot), patul nazal turtit (nas "in sa"), maxilar scurt, mandibulA¤ prqtuberantA¤, boltA¤ palatinA¤ ogivalA¤, ingrosare sternoclavicularA¤ (semnul Higoumenakis), scapule, scafoide/alate, tibii "in sabie";
- articulatiile Clutton: revA¤rsate articulare nedureroase, in ambii genunchi;
- corioretinitA¤, keratitA¤ interstitialA¤ - in a doua decadA¤ de viatA¤;
- surditate neuralA¤.es juvenil, hidrocefalie, retard mental. ManifestA¤rile luesului congenital tardiv pot fi considerate com-
plicatii ale luesului matern si ale celui congenital precoce; ele apar cA¤nd sifilisul matem prenatal nu este prevenit sau recunoscut/tratat. Nici tratamentul luesului congenital precoce nu previne intotdeauna manifestA¤rile tardive ale bolii. Acestea sunt rare in era modemA¤, de cA¤nd se foloseste penicilina pentru tratamentul luesului congenital. PrecizA¤ri:
a€¢ ManifestA¤rile luetice neonatale precoce pot lua douA¤ aspecte clinice principale:
- nou-nA¤scutii sever afectati, de la nastere: hidrops, pneumonie, anemie profunda cu hepatosplenomegalie (prin hematopoiezA¤ extramedu-larA¤), trombocitopenie, leucopenie, hepatitA¤, nefrozA¤, osteocondritA¤;
- nou-nA¤scutii mai putin sever afectati, cu semne clinice dupA¤ 1-3 sA¤ptA¤mA¤ni de la nastere.
a€¢ dintii Hutchinson, keratitA¤ interstitialA¤ si surditatea neuralA¤ (pere-chea a Vlll-a nervul auditiv) alcA¤tuiesc triada Hutchinson din sifilisul congenital tardiv.
a€¢ manifestA¤rile clinice osoase, precum impotenta funcA¼onalA¤ a raem-brelor (pseudoparalizia Parrot) sunt relativ rare ativ cu modi-ficA¤rile osoase radiologice, cvasiconstante (la oasele lungi):
- osteocondrita (la metafize) si periosA¼ta sunt prezente in peste 90% din cazuri, la vA¤rsta de 3 luni; ele au o evoluA¼e caracterisA¼cA¤ in A¼mp: osleocondritA¤-periostitA¤osifiantA¤-osteomielitA¤;
- semnul Wimberger: aspect radiotransparent al metafizelor tibiale proximale, medial;
- subepifizar: bandA¤ densA¤, sub care se allA¤ o bandA¤ clarA¤ ca o linie netedA¤ sau dintatA¤ - datoritA¤ unor puncte de cartilagiu calcificat (semnul Wegener).
Leziunile osoase dispar, cu sau fA¤rA¤ tratarnent, pe la vA¤rsta de 10 luni.

B. Sifilisul dobA¤ndit
1. Stadiul primA¤r Leziunea initialA¤, denumitA¤ sancru, apare la locul de inoculare din timpul actului sexual, pe piele si/sau mem-branele mucoase, cel mai adesea pe organele genitale. De obicei leziunea este unicA¤, dar pot sA¤ aparA¤ si leziuni multiple, cu aspect de papulA¤ care ulcereazA¤; ulecratia este nedureroasA¤, cu marginile ridicale, indurate si baza netedA¤. Adenopatia regionalA¤ apare la o sA¤plA¤mA¤nA¤ dupA¤ sancru, este uni~ sau bilateralA¤, dura, discretA¤, mobilA¤, nedureroasA¤, iarA¤ modificA¤ri cutanate supraiacente/nesupuratA¤, poate per-sista cA¤teva luni. NetratatA¤, leziunea se vindecA¤ in 3-6 sA¤ptA¤mA¤ni, lA¤sA¤nd o cicatrice subtire, atrofleA¤. Diseminarea hematogenA¤ ineepe in timpul stadiului primA¤r.
2. Stadiul secundar. Tipic, devine manifest la 4-l0 sA¤ptA¤mA¤ni dupA¤ aparilia sifilisului primA¤r netratat. $ancrul primA¤r este incA¤ prezenl la multi pacienti cu semne de sifilis secundar. TrA¤sA¤turi clinice:
- rash polimorf, de obicei maculopapular, dar si papuloscuamos, pustular, folicular ori nodular, nonpruriginos, simetric, interesA¤nd trunchiul, extremitA¤tile, palmele si tele, apare la 75-l00% din pacientii infeetati; pe torace apare ca macule eritematoase discrete, iar pe palme si te - ca macule hiperpigmentate rosii-brune;
- leziuni mucoase cu aspect de pete slab-eritematoase, nedure-roase sau de eroziuni alb-cenusii;
- Corvdylomata lata: leziuni papulare hipertrofice man, palide, tur-tite, se unesc pentru a forma niste plA¤ci extrem de infectioase, in zonele intertriginoase, indeosebi in regiunea anogenitalA¤, in mod tipic lA¤ngA¤ sediul sancrului original, la 10-20% din pacienti;
- limfadenopatie generalizatA¤: discretA¤, nedureroasA¤;
- simptome sistemice (ca de gripA¤): febrA¤ (micA¤), stare de rA¤u, ano-rexie, cefalee, dureri in gA¤t, dureri musculoscheletice artralgii, tulburA¤ri gastrointesA¼nale, seA¤dere ponderalA¤;
- afeetare organicA¤ speeificA¤: gastritA¤ (superficialA¤, erozivA¤), hepa-titA¤, nefritA¤, nefrozA¤ (mediatA¤-imun, se remite spontan sau cu tra-tamentul sifilisului), meningitA¤ (asimptomaticA¤ sau simptomaticA¤), bursitA¤, periosA¼ta.
DupA¤ manifestA¤rile clinice de sifilis secundar urmeazA¤ o perioadA¤ de latentA¤, sifilisul latent, in timpul cA¤reia pacientii devin asimpto-matici si noncontagiosi, cu exceptia transmiterii infectiei prin trans-fuzii de sA¤nge sau transplacenlar; in aceastA¤ fazA¤, diagnostieul se pune pe anamnezA¤ de sifilis netratat si Serologie pozitivA¤. PerioadA¤ de latentA¤, de duratA¤ variabilA¤, poate fi intreruptA¤ de reeA¤deri ale sin-dromului cutaneomueos din sifilisul secundar la 1/4 din pacienti, in intervalul de 2 ani de la debul.
3. Stadiul tertiA¤r (tardiv) Apare la 5-30% din pacientii netratati, dupA¤ 1-l0 ani, dar cel mai freevent dupA¤ 15 ani sau chiar mai muH (pA¤nA¤ la 40 ani) de la infectia primarA¤, ca un rA¤spuns imun celular la prezenta T. pallidum si a produselor ei meolice. Este o boalA¤ progre-sivA¤, cronicA¤, care implicA¤ mai ales inima/aorta si SNC, dar leziunile inflamatorii caracterisA¼ce (gomele) pot sA¤ aparA¤ pe tot corpul. Nu se inlA¤lneste la copii si la adolescenti.
4. Coinfectia cu HIV modificA¤ istoria naturalA¤ a sifilisului; la pacientii cu dubia infeclic, sifilisul secundar se dezvoltA¤ mai repede, uneori inainte de vindecarea sancrului primA¤r.


Diagnostieul

Diagnostieul diferential al sifilisului primA¤r se face cu: herpesul Simplex genital, sancroidul, LGV, granulomul inguinal.
Diagnostieul de laborator este bacteriologic si imunologic.
A. Diagnostieul bacteriologic - definitiv:
- T. paA¼idum nu poate fi eultivatA¤ pe medii artificiale;
- existA¤ douA¤ metode pentru identificarea spirochetelor din sancru (faza primarA¤) sau din sA¤nge ori leziuni cutaneomueoase (faza seeundarA¤), prin examinarea directA¤ a microorganismului:
1. microscopia in camp intunecat: metodA¤ sensibilA¤ si speeificA¤, necesitA¤ microorganisme vii, care pot fi reeunoscute dupA¤ forma si motilitatea caracterisA¼ce; produsele adeevate (serozitate) se obtin prin rA¤zuirea/chiuretarea leziunA¼or umede din stadiul primA¤r sau secundar sau prin aspirare dintr-un limfoganglion regional.
2. colorarea exsudatului/tesuturilor din leziuni cu anticorpi anti-T. pallidum marcati cu fluoreseeinA¤, folosind un microscop fluorescent (teste directe cu anA¼corpi fluorescenA¼); aceastA¤ tehnicA¤ este necesarA¤ indeosebi pentru produsele din leziunile bucale, pentru a diferentia T. pallidum de treponemele nonpatogene.
B. Diagnostieul imunologic - prezumtiv, este principalul mijloc de Screening (triaj) in sifilis (elul 19.48) si in mod particular folosi-tor cA¤nd pacientul nu are leziuni clinice care sA¤ poatA¤ fi evaluate micro-scopic sau cA¤nd terapia anA¼bioUcA¤ a scA¤zut sensibilitatea microscopiei in camp intunecat. ExistA¤ douA¤ tipuri de teste serologice: nespeeifice/ nontreponemale si speeifice/treponemice.

1. Testele nontreponemice cele mai folosite sunt: -RFC: Bordet-Wasserman (RBW), Kolmer-Kline;
- reactii de floculare: testul pe lamA¤ VDRL (Veneral Disease Research Laboratory test), testul rapid de reaginA¤ plasmaA¼cA¤ RPR (Rapid Plasma Reagin test), Kahn; existA¤ si un test automat pentru reaginA¤, ART (Automate Reagin Test);
Avantaje: sunt ieftine, usor de efectuat, sensibile, asigurA¤ rezultate cantitative (VDRL, prin diluarea serului). Utilitate:
- in scop de Screening, fA¼nd indicatori de boalA¤ activA¤; testul VDRL devine pozitiv in 4 - 6 sA¤ptA¤mA¤ni dupA¤ infectare;
- pentru monitorizarea rA¤spunsului la terapie (testele cantitative);
- pentru detectarea recA¤derii/reinfecA¼ei:
a€¢ scA¤derea de 4 ori a titrului unui test nontreponemic in timpul tratamentului demonstreazA¤ o terapie adecvatA¤;
a€¢ cresterea similarA¤ a titrului dupA¤ tratament sugereazA¤ recA¤-derea/reinfectia;
a€¢ un test nontreponemic cantitativ se negativeazA¤ dupA¤ un tratament eficace intr-o perioadA¤ de 1 an in sifilisul primA¤r si de 2 ani in sifilisul secundar.
ExistA¤ reactii fals-negative in sifilisul primA¤r precoce, sifilisul dobA¤n-dit latent, sifilisul congenital tardiv.
Un test Serologie non-treponemic pozitiv la un pacient cu leziuni tipice indicA¤ necesitatea tratamentului; un test VDRL pozitiv trebuie repetat si, daeA¤ se mentine pozitiv, trebuie confirmat printr-un test tre-ponemic specific, pentru a se exelude un test fals-pozitiv ce poate fi cauzat de: mononucleozA¤ infectioasA¤, tuberculozA¤, malarie, endocarditA¤, boalA¤ autoimunA¤ de tesut conjunetiv/vasculite, unele cancere, abuz de injeetii/medicamente/droguri.


2. Teste pentru antigenele speeifice treponemale:

Testul de imunofluorescentA¤ indirectA¤ pentru sifilis FTA-ABS (Fluo-rescent Treponemal Antibody-Absorbtion), testul de microhemaglu-tinare pasivA¤ pentru T. pallidum (MHA-TP) si testul de imobilizare a T. pallidum (TPI) evidentiazA¤ prezenta unor anticorpi care traverseazA¤ placenta (IgG), sunt speeifice pentru infectia maternA¤ si nu docu-menteazA¤ infectia neonatalA¤; testul FTA-ABS IgM pozitiv sugereazA¤ infectia neonatalA¤ cu T. pallidum, dar s-a dovedit cA¤ anticorpii IgM fetali sunt indreptati mai degrabA¤ impotriva IgM materne, decA¤t impo-triva T. pallidum, rezultA¤nd reactii fals-pozitive. De aeeea, in cazul cA¤ testele FTA-ABS si TPI sunt pozitive la nou-nA¤scut, la/aproape de nastere, se repetA¤ dupA¤ 1-2 luni:
- daeA¤ titrul de anticorpi scade: infectie maternA¤, dar nu neonatalA¤;


- daeA¤ titrul creste: sifilis congenital activ!
Acestea sunt teste de confirmare, foarte sensibile si speeifice, dar mai greu de realizat si scumpe ativ cu VDRL/RPR. Nici testele treponemice nu sunt 100% speeifice pentru sifilis, putA¤nd sA¤ aparA¤ reactii pozitive si in alte boli spirochetale (leptospiroza, febra museA¤turii de sobolan, boala Lyme etc.). In majoritatea cazu-rilor, testele treponemice rA¤mA¤n pozitive pe viatA¤ si nu indicA¤ in mod necesar infectia activA¤.


In rezumat:

- se obtine un test nontreponemic;
- daeA¤ acesta este pozitiv, este urmat de un test treponemic;
- probabilitatea de sifilis este mare la un pacient aeA¼v sexual, al cA¤rui ser este pozitiv pentru ambele tipuri de testA¤ri;
- testele nontreponemice sunt utile pentru Screening, iar cA¤nd sunt cuantificate sunt folosite pentru monitorizarea terapiei si detectarea recA¤derii/reinfecA¼ei;
- testele treponemice sunt utile pentru a sili un diagnosA¼c pre-zurativ de sifilis;
- diagnostieul definitiv de sifilis se sileste prin identificarea T. pallidum din leziuni (exsudat, tesuturi).
C. Testarea pentru sifilis in timpul sarcinii ar trebui fA¤rutA¤ cu un Lest nontreponemic:


- ia loate graviuele, la ineeputul sarcinii si la nastere;

- la cele tralate pentru sifilis in timpul sarcinii, pentru aprecierea eficacitA¤tii terapiei.


D. Evaluarea nou-nA¤scutilor pentru sifilis congenital:

- nici un nou-nA¤scut n-ar trebui sA¤ pA¤rA¤seascA¤ maternitatea l'A¤rA¤ determinarea statusului Serologie; pentru sifilis, al sA¤u si al mamei sale;


- in acesl scop se folosesc testete nontreponemice;

- se preferA¤ serul de la copil si nu din cordonul ombilical, deoarece sA¤ngele cordonal poate da reactii fals-pozitive sau fals-negative;
- aceastA¤ testare se impune si in eazul nou-nA¤scutilor din matne cu sifilis conflnnat Serologie si:
a€¢ netratat sau tratat necorespunzA¤tor (cu regim non-penicilinA¤);
a€¢ tratat cu penicilinA¤, dar fA¤rA¤ seA¤derea asteptatA¤ a A¼trului de anfi-corpi nontreponemici;
a€¢ tratat in mai putin de 1 lunA¤ inaintea sarcinii sau tratament nedocumentat;
a€¢ tratat inainte de sarcinA¤, dar fA¤rA¤ urmA¤rire serologicA¤ in timpul sarcinii.
Evaluarea pentru sifilis congenital precoce va include:
- anamneza maternA¤, incluzA¤nd rezultatele testA¤rii serologice si tratamentul fA¤cut;
- examenul fizic amA¤nuntil (a se vedea manifestarile clinice ale sifi-lisului congenital);
- radiografii de oase lungi (periostita diafizarA¤, osteocondrita, sem-nul Wimberger), torace;
- titrul seric al anticorpilor nontreponemici: testul VDRL (titru seric cantitativ, simultan la mamA¤ si nou-nA¤scut);
- titrul seric al anticorpilor treponemici: testul FTA-ABS, fractia sericA¤ 19S-Ig M/FTA-ABS;
- examenul LCR;


- alte testA¤ri, dupA¤ starea clinicA¤:

a€¢ hemogramA¤ completA¤: reactie leueoidA¤, cu sau fA¤rA¤ monoci-tozA¤ sau limfocitozA¤, anemie hemoliticA¤ cu test Coombs negativ, trom-bocitopenie;


a€¢ teste functionale hepatice;

a€¢ examen de urinA¤.


- testare pentru anticorpi HIV.

Diagnosticul de sifilis congenital, dovedit sau foarte probabil, se bazeazA¤ pe:


- serane clinice si radiologice de boalA¤ activA¤;

- titrul seric VDRL cantitativ la copil de cel putin 4 ori mai mare decA¤t cel al mamei;


- modifieA¤rile LCR, inclusiv VDRL pozitiv;

- test antitreponemic IgM pozitiv.

E. Examenul LCR se face la:
- tofi sugarii nA¤sculi din raame cu sifilis in timpul sarcinii;
- tol.i pacientii c\\ sifilis congenita], suspeefat sau dovedit;


- cei cu neurolues, suspeetat sau siinptomatic;

- cei cu sifilis dobA¤ndit si netratat, cu duratA¤ de peste 1 an;


- cei cu infectic HIV concomifentA¤;

- cei care nu au fA¤cut tratament sau au fost tratati cu alte antibi-olice decA¤t penicilinA¤.
Se determinA¤: numA¤rul de leueocite, cantitalea de proteine. reaclia VDRL, nu se folosesc testele RPR, FTA-ABS, MHA-TP.
In neurosifilis sc conslatA¤ pleiocilozA¤ cu limfocite ("meningitA¤ asep-ticA¤"), cresterea proteinelor si reactie VDRL pozitivA¤. Un LCR normal diferentiazA¤ sifilisul latent de neurosifilisul asimptornatic, la bolnavii cu sifilis dobA¤ndit si netratat, cu durata de peste 1 an. Se recomandA¤ atentie la inferpretarea testului VDRL din LCR: un lest negativ nu exelude neurosifilisul, in schimb VDRL poate fi pozitiv in LCR la un nou-nA¤scut neinfeetat, cu un titru VDRL seric cres-cut, dobA¤ndit transplacentar. DacA¤ rezultatele testA¤rilor LCR nu pot exelude diagnosticul la un sugar evaluat pentru sifilis congenital, acesta trebuie tratat.

Tratament
PenicilinA¤ G, administratA¤ parentenal, rA¤mA¤ne medicamentul de electie pentru sifilis, in orice stadiu. Schemeie de tratament variazA¤ dupA¤ stadiul bolii si dupA¤ manifestarile clinice.
1. Sifilisul congenital la nou-nA¤scut (elul 19.49)


a) Vor primi tratament:

- nou-nA¤scutii cu diagnostic dovedit sau foarte probabil de sifilis;
- cei evaluati pentru sifilis congenital, dacA¤ rezultatele testA¤rilor nu pot exelude infectia;
- cei la care se indicA¤ evaluarea pentru sifilis congenital (suspecti), dar nu pot fi evaluati complet.
Tratamentul se face cu penicilinA¤ G cristalinA¤, apoasA¤, a cA¤rei dozare se bazeazA¤ pe vA¤rsta cronologicA¤ si nu pe vA¤rsta gestationalA¤. Dozaj: 100.000-l50.000 U/kg/zi, in 2-3 doze, la 8-l2 ore, IV, A¼mp de 10-l4 zile. DacA¤ se omite mai mult de o zi de terapie, se reia intreaga schemA¤. Alternativa: procain-penicilinA¤ G apoasA¤, 50.000 U/kg/zi, IM, in dozA¤ unicA¤, minimum 10 zile.
b) Nou-nA¤scuti asimptomatici, cu teste serologice nontreponemice pozitive si cu examen LCR si radiologic normal, ale cA¤ror mame au primit tratament corect pentru sifilis in timpul sarcinii si au rA¤spuns printr-o scA¤dere de 4 ori a A¼trului VDRL, RPR sau ART, vor fi urmA¤riti clinic si Serologie, de preferat lunar, pA¤nA¤ cA¤nd rezultatele testelor lor nontreponemice se negativeazA¤.
c) Sugarii asimptomatici, nA¤scuti din mame care au primit tratament inadecvat pentru sifilis in timpul sarcinii, vor fi evaluati complel pentru sifilis congenital si dacA¤ evaluarea este normalA¤, tratamentul acestor sugari se face cu benzatin-penicilinA¤ G, 50.000 U/kg, IM, in dozA¤ unicA¤.
d) In situatia in care mama a primit tratament corect cu penicilinA¤ G pentru sifilis cu mai mult de 1 lunA¤ inaintea sarcinii, chiar dacA¤ rA¤spunsul la tratament nu este demonstrat, evaluarea copilului este normalA¤ iar urmA¤rirea clinicA¤ si serologicA¤ poate fi asiguratA¤, unii specialisti recomandA¤ supravegherea copilului fA¤rA¤ antibioterapie.

2. Sifilisul congenital la sugar si la copil
a) Se va folosi Schema de tratament cu penicilinA¤ G cristalinA¤, apoasA¤, 200.000-300.000 U/kg/zi, IV, divizatA¤ in 4 doze la 6 ore, timp de 10-l4 zile, urmatA¤ de benzatin-penicilinA¤ G, 50.000 U/kg, IM, 3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive, pentru:
- sugarii diagnosticati dupA¤ vA¤rsta de 4 sA¤ptA¤mA¤ni (la care diag-nosticul de neurosifilis este greu de silit);
- copin in vA¤rstA¤ de peste 2 ani, cu sifilis congenital tardiv, fA¤rA¤ tratament anterior.
b) Pacient cu manifestA¤ri clinice minime si examen LCR (inclusiv VDRL) normal: benzatin-penicilinA¤ G, 50.000 U/kg, IM, 3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive.

3. Sifilisul in sarcinA¤:
- indiferent de vA¤rsta sarcinii, tratamentul se face cu penicilinA¤ G, in doze corespunzA¤toare stadiului bolii, la fei ca pentru pacien-tele negravide;
- pacientele alergice la penicilinA¤ trebuie tratate cu penicilinA¤, dupA¤ desensibilizare, in colaborare cu un expert si numai acolo unde se poate acorda o asistentA¤ de urgentA¤;


- tetraciclina este contraindicatA¤;

- tratamentul cu eritromicinA¤ al sifilisului la gravidA¤ nu este con-siderat sigur pentru vindecarea infectiei la fA¤t.

4. Sifilisul dobA¤ndit, precoce (primA¤r, secundar, sifilisul latent cu duratA¤ de mai putin de 1 an):
- tratament de electie: benzatin-penicilinA¤ G, IM, 50.000 U/kg, maxi-mum 2,4 milioane unitA¤ti;
- pentru cei alergici la penicilinA¤: tetraciclina sau doxiciclinA¤, PO,
2 sA¤ptA¤mA¤ni, cu dozele: tetraciclina 500 mg, de 4 ori pe zi, la 6 ore - la adult, si 40-50 mg/kg/zi, divizatA¤ la 6 ore, la copin peste 9 ani; doxiciclinA¤ 100 mg, de 2 ori pe zi, la 12 ore - la adult si 2-4 mg/kg/zi, la 12 ore, la copilul peste 9 ani;
- se poate da si eritromicinA¤ PO, 500 mg la 6 ore, 14 zile sau ceftria-xonA¤ 8-l0 zile, in caz de alergie la penicilinA¤ si cu asigurarea urmA¤ririi evolutlei.

5. Sifilisul cu duratA¤ de peste 1 an (exceptA¤nd neurosifilisul):
- benzatin-penicilinA¤ G, 50.000 U/kg, maximum 2,4 milioane unitA¤ti,
3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive;
- la pacientii alergici la penicilinA¤, si numai dacA¤ examinarea LCR a exclus neurosifilisul, se poate da tetraciclina sau doxiciclinA¤, in dozele mentionate, timp de 4 sA¤ptA¤mA¤ni.


6. Neurosifilisul:

- la adulA¼: penicilinA¤ G cristalinA¤ apoasA¤, 12-24 milioane unitA¤ti/zi, divizatA¤ in doze de 2-4 milioane unitA¤ti la 4 ore, IV, 10-l4 zile, urmatA¤ de benzatin-penicilinA¤ G, 2, 4 milioane unitA¤ti, IM, 3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive;
- la copii: penicilinA¤ G cristalinA¤, apoasA¤, 200.000-300.000 U/kg/zi, divizatA¤ in mod egal la 4-6 ore, IV, 10-l4 zile, urmatA¤ eventual de benzatin-penicilinA¤ G, 50.000 U/kg, maximum 2,4 milioane unitA¤ti, 3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive;
- alternativa, pentru tratament ambulatoriu, cu asigurarea com-pliantei: procain-penicilinA¤ G apoasA¤, 2,4 milioane unitA¤ti, IM, zilnic, asociatA¤ cu probenecid PO, 500 mg de 4 ori pe zi, 10-l4 zile, urmate eventual de benzatin-penicilinA¤ G, 2,4 milioane unitA¤ti, IM, in 3 doze sA¤ptA¤mA¤nale succesive;
- dacA¤ bolnavul este alergie la penicilinA¤, se impune desensibili-zarea si tratamentul cu penicilinA¤, in colaborare cu un specialist.


UrmA¤rire

DupA¤ tralament se constatA¤, in ordine: reacA¼e Jarisch-Herxheimer (reactie febrilA¤/sistemicA¤, la 15-20% din pacienA¼i sifiliA¼ci tratati tu penicilinA¤, la inceputul terapiei), disparitia semnelor clinice, disparitia modificA¤rilor radiologice osoase din sinlisul congenital pe la vA¤rsta de 10 luni, negativarea serologiei sanguine si a LCR in cA¤teva luni.


1. Sifilisul congenital:

- sugarii se examineazA¤ la vA¤rsta de 1, 2, 4, 6 si 12 luni;
- se fac teste serologice nontreponemice la 3, 6 si 12 luni dupA¤ tcr-minarea tratamentului sau pA¤nA¤ cA¤nd acestea devin negative;
- dacA¤ sugarul a fost neiniectat si testele serologice initial - pozi-livc reflcctA¤ anticorpi materni dobA¤nditi Iransplacentar, titrul acestor anticorpi trebuie sA¤ scadA¤ pe la vA¤rsta de 3 luni si testele sA¤ se negativere pe la vA¤rsta de 6 luni;
- sugarii cu neurosifilis congenital si cu VDRL pozitiv in LCR sau numai cu modilicA¤ri alc lcucocitelor/proteinclor LCR, vor fi con-trolati la intervale de 6 luni, pA¤nA¤ la normafizarea LCR: dacA¤ VDRL rA¤mA¤ne pozitiv dupA¤ 6 luni, sc indicA¤ rcpetarca tratamentului, iar persistenta modificA¤rilor leucocitare si proteinorahiei la examinA¤ri repetatc, la vA¤rsta de 2 ani, indicA¤ si reluarca tratamentului;
- pacienA¼i cu neurolues in afara sifilisului congenital vor fi con-trolati clinic si Serologie la intervale de 6 luni, cu repetarea exa-menului LCR timp de cel putin 3 ani sau pA¤nA¤ cA¤nd examenul LCR este normal.


2. Sifilisul dobA¤ndit, precoce:

- femeile gravide cu sifilis: repetarea lunarA¤ a testelor serologice cantitative nontreponemice pentru restul sarcinii;
- alti bolnavi: repetarea acelorasi teste la 3, 6 si 12 luni de la terminarea tratamentului.
3. Sifilisul dobA¤ndit, cu duratA¤ de peste 1 an: testare serologicA¤ la 24 luni dupA¤ tratament, indeosebi la pacienA¼i tratati cu alte antibi-otice decA¤t penicilinA¤.


4. Repetarea tratamentului este indicatA¤ cA¤nd:

- persistA¤ sau reapar semne clinice de sifilis;


- titrul testelor nontreponemice creste de 4 ori;

- un titru nontreponemic crescut nu scade de 4 ori intr-o perioadA¤ de 1 an;
- un Utru nontreponemic crescut nu scade intr-o perioadA¤ de 3 luni, la o femeie gravidA¤ cu sifilis primA¤r sau seeundar, ori in 6 luni la o gravidA¤ cu sifilis latent;
- repetarea tratamentului se face cu schema recomandatA¤ pentru sifilisul cu duratA¤ de peste 1 an, o singurA¤ curA¤;
- se va lua in considerare reinfectia lueA¼cA¤ sau o infectie HIV con-comitentA¤ la cazurile cu sifilis precoce, la care este necesar retrata-mentul.

MA¤suri de control si prqfilaxie (a se vedea si "Testarea pentru sifilis in A¼mpul sarcinii", respectiv "Evaluarea nou-nA¤scutilor pentru sifilis congenital"):
- se iau precautii de tip "drenaj-secret-ii", alA¤turi de mA¤suri universal valabile, pentru toti sugarii cu sifilis congenital suspeetat sau dovedit, pA¤nA¤ la administrarea tratamentului cu duratA¤ de cel putin 24 de ore;
- pA¤rintii/vizitatorii si personalul medical vor purta mA¤nusi cA¤nd manipuleazA¤ copilul;
- leziunile umede/deschise si posibil sA¤ngele sunt contagioase in toate formele de sifilis, drept pentru care se cer aceleasi precautii si pentru sifilisul primA¤r si seeundar cu leziuni cutaneomueoase;
- aceste precautii nu sunt necesare pentru cei cu sifilis tertiA¤r sau seropoziA¼vi, dar fA¤rA¤ leziuni;
- mA¤suri general valabile pentru BTS; in acest sens, toti contactii sexuali ai unei persoane cu sifilis dobA¤ndit trebuie identificati, exa-minati, testati Serologie si tratati corespunzA¤tor (indeosebi cei din ultimele 3 luni, seronegaA¼vi, cu risc crescut de sifilis precoce, trebuie tratati ca si cA¤nd ar avea sifilis dobA¤ndit, precoce);
- orice persoanA¤, inclusiv personalul medical, care a avut contact apropiat si neprotejat cu un pacient cu sifilis congenital precoce, inainte de identificarea bolii sau in timpul primelor 24 de ore de tratament, trebuie examinatA¤ clinic la 2-3 sA¤ptA¤mA¤ni si testatA¤ serologic la 3 luni dupA¤ contact (testare mai deeme, dacA¤ apar simptome).



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase




SIMPTOME Sifilisul are trei stadii. a™¦ in primul stadiu, intre 10 zile si 6 saptamani de la contaminare, pe organele genitale, in rect sau in gura [...]
Apare dupa o incubatie de 3 saptamini sub forma unei eroziuni rotunde, superficiala, care in citeva zile devine o exulceratie, foarte regulat [...]
Poate evolua cu stari febrile moderate in toate stadiile sale. cu exceptia formei congenitale. In stadiul secundar poate fi confundat cu o stare tif [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile