Reprezinta o inflamatie acuta sau cronica care intereseaza caile biliare intra- si extrahepatice. Afectarea cu precadere a cailor biliare intrahepatice perilobulare dar mai ales intralobulare (colaneita-colangiolita peri- sau intralobulara) poate sa duca la aparitia unei hepatociroze de tip eolestatic. In marea lor majoritate angiocolitele sint secundare (litiaza culara sau co-ledociana,
cancer de cai biliare,
colecistita acuta sau cronica ne-litiazica, pancreatita sau
cancer de pancreas, hepatopatii acute si cronice, duodenite
enterite etc), etiologia fiind dominata de colibacil si enterococ.
Din punct de dere evolutiv, angiocolitele pot fi acute (angio-colite acute) sau cronice (angiocolite cronice). Ultimele pot urma celor acute loul clinic imbracind o alura trenanta cu subfebri-litati. astenie-anorexie, scadere in greutate, hepatomegalie moderata si teste functionale hepatice alterate. Angiocolitele acute prezinta o simptomatologie care difera in raport cu forma anato-moclinica : catarala, supurata si supurata icterouremigena. Daca in forma catarala acuzele sint usoare
estompate. in cea supurata acestea sint zgomotoase:
febra (bilioseptica) cu frison, subic-ter
icter, hepatosplenomegalie, hemoculturi poziti si leucoci-toza cu neutrofilie. In forma supurata icterouremigena, deseori precedata de
colica biliara (litiaza coledociana), starea generala este extrem de alterata, surnind si o afectare concomitenta a rinichiului : oligurie. proteinurie
cilindrurie, hiperazotemie.
In indicatia tratamentului va trebui sa se tina seama de urmatoarele elemente :
circumstantele de aparitie : primiti sau secundare (concomitent cu infectia biliara se vor combate si afectiunile cu implicatii in declansarea si intretinerea procesului patologic) ;
forma anatomoclinica si evolutiva a angiocolitei : acuta, cronica, catarala. supurata sau icterouremigena ;
complicatii : tromboze
tromboflebite ale nelor abdominale (splenica, porta etc), abcese hepatice, IRA, septicemie etc. ;
dirse asociatii patologice.
tn angiocolita acuta catarala primitiva se va aplica un tratament medical. Medieatia se identifica cu cea recomandata In CA, cu mentiunea ca va beneficia de un drenaj biliar mai activ cu colagoge
coleretice administrate per os sau prin sondaj duodenal.
In formele supurate si icterouremigene, de cele mai multe ori secundare unei LB, tratamentul medical, care constituie o etapa premergatoare interntiei operatorii, va aa caracter de urgenta, fiind intensiv si complex.
Se recomanda repaus la pat cu aplicarea de
comprese reci sau punga cu gheata pe hipocondrui drept,
dieta fiind in primele 2448 ore hidrozaharata, o parte din necesarul caloric si electrolitic fiind asigurat prin perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5IOVA-
Combaterea sindromului infectios reprezinta obiectivul principal in aceste forme. Chimioterapicele si
antibioticele se vor administra in doze masi, parenteral si.'sau per os, daca este posibil cu respectarea sensibilitatii germenilor. Daca nu exista contraindicatii hepatice sau renale, se recomanda (ca terapie eficace si de electie) pirolidinmetiltetraciclina (Solvocilin
Rerin) i. m. (0,275 g din 8 in 9 ore sau 0,175 g la 4 ore) sau i. v. (0,300 g la 12 ore). Daca dupa 4872 ore loul clinic nu se amelioreaza se poate schimba antibioticul. Se prefera Ampicilina per os (o capsula de 250 mg la 4 sau la 6 ore) sau i.m. (250 mg din 6 in 6 ore sau 500 mg la 8 ore). Se mai pot utiliza si alte antibiotice (Sigmami-cina, Penicilina G, Eritromicina etc), cu mentiunea ca in forma icterouremigena se vor exclude : Kanamicina, Colimicina. Strep-tomicina ca si preparatele pe baza de tetracicline.
Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face cu ser fiziologic Ai/sau glucozat 510%, 5001 500 ml/24 ore, tlnind seama de datele ionogramei. Acidoza se va corecta cu ajutorul solutiei de bicarbonat 14%, sau cu THAM 250500 ml/24 ore
Pentru inducerea si mentinerea unei diureze osmotice se administreaza manitol solutie hipertona (1020VA) 100250 ml/24 ore. in caz de necesitate se poate recurge si la hemodializa.
Se vor trata fenomenele de
insuficienta hepatica, altminteri ya creste riscul operator :
vitamine din grupul B (Bi, B6, B2, Bu). perfuzii cu Arginina
sorbitol, Rocmaline, Aminomel etc.
Starea toxica si tendinta la colaps se va combate cu preparate cortizonice (Hemisuccinat de hidrocortizon) si analeptice majore (Noradrenalina, Araminol).
In final, se va recurge la rezolvarea chirurgicala prin realizarea unui drenaj al cailor biliare. In raport cu obstacolul care a generat staza si infectia se poate face :
dezobstructia coledocului cu drenaj ;
colecistectomie cu drenaj coledocian ;In angiocolita cronica tratamentul se suprapune cu cel indicat Ir. colecistita cronica nelitiazica cu remarca doar ca atunci cind suferinta apare pe un fond litiazic se va propune interntia operatorie.
