eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Sindromul temporomandibular


SIMPTOME


a durere in fata urechilor, in special la trezire.

a dureri persistente ale muschilor faciali, de una sau ambele parti.
a o senzatie de "clic" sau pocnet la deschiderea gurii sau miscarea maxilarului.
a dificultate la deschiderea gurii, ce pare blocata sau dureroasa.


a cefalee recurenta.



CHEMATI MEDICUL DACA:

a aveti dificultati la deschiderea gurii dupa un traumatism sau o lovitura la fata. Este posibil ca una sau ambele articulatii temporomandibulare sa fie dizlocate sau lezate.
a aveti un disconfort persistent la nivelul maxilarului ce nu raspunde la analgezice, caldura, masaj sau repaus. Puteti avea nevoie de un diagnostic de specialitate si de sfaturi cu privire la un tratament mai agresiv, care sa vizeze atat simptomele, cat si cauza.
Faptul ca oamenii trebuie sa vorbeasca si sa manance face ca maxilarul sa fie una dintre cele mai mobile parti ale corpului nostru. Articulatiile gemene care leaga maxilarul inferior sau mandibula de oasele temporale ale craniului sunt niste balamale relativ simple, cu mici discuri de cartilaj pentru a proteja suprafetele osoase ce se freaca una de alta. Termenul ce descrie durerea sau disconfortul in aceasta regiune este sindromul articulatiei temporomandibulare (ATM) sau dis-functia dureroasa musculofasciala (popular, "ruperea falcilor").
Pana la doua treimi dintre americani prezinta simptome de ATM la un moment dat in viata, cand o manevra foarte simpla, cum ar fi un cascat larg sau mancatul unui covrig mai tare declanseaza dureri faciale sau un pocnet al maxilarului. Aceasta situatie se rezol de obicei de la sine, fara tratament, sau raspunde rapid la repaus si analgezice. In unele cazuri, totusi, pacientii resimt dureri ce iradiaza la nivelul fetei, gatului si umerilor, o rianta cronica de ATM ce este rezultatul altor tulburari. De cele mai multe ori, disconfortul temporar generat de ATM poate fi ameliorat prin remedii casnice, necostisitoare; insa, pentru un numar mic de suferinzi de ATM, durerile persistente si uneori insuporile reprezinta o problema serioasa ce necesita tratament medical. Din nefericire, unele societati de asigurari medicale insista sa incadreze ATM la problemele stomatologice si nu la cele medicale si ridica obiectii in ceea ce priveste plata tratamentului, fapt ce poate uneori descuraja suferinzii sa solicite ajulorul si asistenta disponibile.

CAUZE
Majoritatea cazurilor de ATM sunt datorate intinderii excesive a muschilor maxilarului, deplasarii unui disc sau afectiunilor articulare degenerative - uneori asociate intre ele. Cea mai frecventa cauza este suprasolicitarea muschilor temporali care deschid si inchid maxilarul. Suprasolicitarea poate fi generata de scrasnirea sau inclestarea inconstienta a dintilor sau de impingerea maxilarului inainte, precum si de o ocluzie dentara defectuoasa provocata de alinierea incorecta a dintilor sau de o proteza dentara nepotrivita.
Deplasarea uneia sau a ambelor discuri din balamalele maxilarelor poate fi rezultatul unei lovituri bruste sau unui alt traumatism al capului sau pur si simplu al mestecatului cu putere sau unui cascat larg. De obicei, discul deplasat aluneca inapoi la loc, fara a leza definitiv articulatia. Daca, totusi, dislocarea de acest gen se intampla des, maxilarul poate incepe sa pocneasca sau sa aiba un declic atunci cand este deschis, iar articulatia poate deveni inflamata, rigida si dureroasa. Efectele afectiunilor articulare degenerative sunt similare: artroza sau poliartrita reumatoida inflameaza articulatia, provocand durere si rigiditate, in rare ocazii, malnutritia la copii poate conduce la deformari osoase ce genereaza sindrom ATM.


TRATAMENT

Un analgezic poate ameliora inflamatia si calma durerile asociate cu ATM, insa nu ajunge la cauza de fond a problemei. Suferinzii de ATM trebuie sa-si elueze intregul stil de viata - de la stresurile cotidiene, potential eviile, pana la consumul de alimente ce pot suprasolicita maxilarul, in cazurile in care alinierea dintilor este defectuoasa, trebuie sa consultati stomatologul.

MEDICINA CONVENTIONALA
Majoritatea medicilor spun persoanelor cu fonne usoare de ATM sa ia un analgezic eliberat fara prescriptie medicala, sa maseze zona si sa limiteze cate zile vorbitul si mestecatul -odihnind maxilarul prin consumul de alimente moi sau lichide. Cazurile cronice si cele cu dureri mai mari pot necesita tratament din partea unui dentist, fizioterapeut, ortodontist, chirurg stomatolog sau specialist in psihologie comportamentala.
Unele persoane scrasnesc in mod inconstienl din dinti in timpul somnului, tulburare numita bruxism. Un dentist poate diagnostica aceasta problema si prescrie pacientului o atela sau o proteza pentru ocluzia dentara. Un medic ce suspecteaza ca sindromul ATM este provocat de suprasolicitarea musculara, poate prescrie un mio-relaxant precum diazepamul, pentru calmarea durerii si tensiunii. Totusi, dat fiind ca sindromul ATM poate fi o afectiune cronica, pacientul nu trebuie sa se bazeze pe astfel de medicamente eliberate cu prescriptie medicala pentru a obtine ameliorarea pe termen lung, deoarece ele pot provoca dependenta.
Fizioterapia poate ameliora durerea si poate restaura mobilitatea maxilarului in unele cazuri de sindrom ATM. Un fizioterapeut poate recomanda masaj, aplicatii de caldura umeda, ultrasunete sau stimulare cu curent electric de interferenta, pentru a stimula circulatia si a ameliora durerea si rigiditatea. Pentru a imbunatati mobilitatea maxilarului, un terapeut poale utiliza exercitii de intindere si poate recomanda tehnica de pulverizare si intindere, in care fata este pulverizata cu o substanta racoritoare si anestezianta, iar muschii maxilarului sunt intinsi. Alte optiuni ce apartin fizioterapiei cuprind diatermia cu unde scurte si tratamentele cu laser. Undele acestui tip de tratament ajung mult mai in profunzime decat aplicatiile de caldura umeda, iar presiunea ondu-latorie functioneaza ca un masaj, ameliorand fluxul sanguin in zona afectata si reducand inflamatia si durerea.
Medicii recomanda interventia chirurgicala numai in cazurile extreme. Varianta cea mai putin inzi, artroscopia, implica introducerea unei sonde fibrooptice printr-o incizie de mici dimensiuni, sonda ce este apoi utilizata pentru repo-zitionarea discului. Daca artroscopia esueaza, poate fi necesara o interventie deschisa asupra ATM; aceasta implica expunerea completa a regiunii si poate cuprinde si inlocuirea articulatiei. inainte de a apela la interventia chirurgicala, totusi, pacientul trebuie sa exploreze toate optiunile, potentialele complicatii si efecte secundare si trebuie sa ceara si o a doua opinie de la un chirurg calificat.

MEDICINA ALTERNATIVA
Diverse terapii alternative pot fi eficiente in tratarea sindromului ATM. Mai multe remedii din te pot actiona ca sedative sau pot relaxa muschii, pentru a calma durerile. Multi practicanti ai medicinii conventionale recunosc meritele biofeedback-ului in controlarea sindromului ATM asociat cu stresul.
PRESOPUNCTURA
Pentru pacientii care resping ideea acelor de acupunctura, presopunctura ofera o alternati mai blanda. Terapeutul ce practica presopunctura apasa puncte de pe meridianele stomacului ce trec prin zona in care pot apare cu probabilitatea cea mai mare spasmele musculare, rigiditatea si durerea asociate cu sindromul ATM. ( ilustratiile din caseta).


ACUPUNCTURA

Acupunctura actioneaza prin relaxarea muschilor, ceea ce face ca ea sa fie eficienta in simptomatologia ATM provocata de stres. La fel ca un practicant al presopuncturii, un acupunctor trata punctele situate pe meridianele stomacului in cazul sindromului ATM legat de stres, pentru ca aceste meridiane trec prin articulatiile lempo-romandibulare.

MANIPULAREA FIZICA
Atunci cand se considera ca tensiunea joaca un rol in sindromul ATM, terapia prin masaj poate aduce usurare. Pot fi masate doua regiuni: una, intre imediat deasupra si putin in fata rfului urechii si pana la tampla; cealalta, pe maxilar la aproximativ 2,5 cm de lobii urechilor. Asezati un deget pe fiecare dintre aceste zone si apoi deschideti si inchideti maxilarul, apasand usor dintii unii de altii cand maxilarul este inchis. Veti simti un muschi cum proemina si se retrage, in timp ce se contracta si se relaxeaza. Asezati policele sau indexul si degetele mijlocii pe aceste zone si masati usor in cercuri mici. Repetarea acestor manevre timp de 1-2 minute in fiecare punct poate contribui la relaxarea muschilor ce provoaca tensiune in jurul articulatiei. in cazurile mai severe de sindrom ATM, consultati un terapeut prin masaj profesionist. Printre tehnicile reputate de ameliorare a ATM se numara masajul tesuturilor profunde, masajul neuromuscular, tehnica Rolf si manipularea craniosacrata.
CHIROPRACTICA
Terapia chiropractica este recomandata in sindromul ATM provocat de suprasolicitarea si intinderea muschilor si nu in leziunile articulare, cum ar fi la un pacient care face sindrom ATM dupa un traumatism hiperextensie/flexie intr-un accident rutier. Un chiropractician trateaza nu numai coloana si alinierea oaselor din corpul pacientului, ci poate utiliza si fizioterapia, curentul interfe-rential, ultrasunete sau diatermie asupra articulatiei afectate, toate acestea putand ajuta la relaxarea zonei, permitand chiropracticianului sa intinda muschii si sa manipuleze maxilarul.
HIDROTERAPIA
Cate picaturi din uleiurile esentiale de landa (Landula officinalis) sau sunatoare (Hy-pericum perforatum) in apa calda de baie pot ajuta sa relaxati. Pentru a reduce inflamatia din ATM, aplicati comprese fierbinti si reci. incepeti cu un prosop fierbinte timp de trei minute, apoi treceti la un prosop rece timp de jumatate de minut; repetati de doua sau trei ori pe zi pentru cazurile cronice sau mai frecvent in cele acute.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Chiar daca si tehnicile de relaxare, hipnote-rapia si vizualizarea ghidata pot ameliora simp-tomele ATM, biofeedback-ul este cel mai eficace tratament psihosomatic pentru sindromul ATM. Biofeedback-ul este o strategie non-medicamen-toasa, neinzi, pentru eliminarea tensiunilor si controlarea durerilor generate de stres si care poate fi auto-administrata dupa instruirea de catre un terapeut profesionist. Cu ajutorul unor trasee electrice obtinute de la muschiul care misca maxilarul, practicienii pot instrui pacientul cum sa controleze tensiunile in intreaga zona. Studiile au aratat ca biofeedback-ul este deosebit de eficient mai ales la suferinzii de sindrom ATM cronic si poate ajuta la reducerea durerilor si pocnetul articulatiei pentru o perioada mai indelungata decat alte tratamente.
ALIMENTATIE Sl DIETA
Este important ca suferinzii de sindrom ATM sa reduca solicitarile asupra muschilor si articulatiei maxilarului. Evitati alimentele tari precum morcovii si merele crude si alimentele ce trebuie mestecate mult, ca friptura si covrigii. Daca durerile de maxilar devin realmente insuporile, incercati sa postiti sau sa adoptati o alimentatie lichida timp de 1-2 zile; acest lucru este deosebit de eficient daca limitati si vorbitul la strictul necesar.
Din punct de vedere nutritional, pacientii cu sindrom ATM trebuie sa ia in considerare administrarea unor doze adecte de bromelaina sau bioflavonoidul picnogenol in combinatie cu vitamina C pentru reducerea inflamatiei, comprimate cu calciu/magneziu pentru spasmele musculare sau vitamine din complexul B pentru reducerea stresului.

OSTEOPATIA
In afara recomandarii unui tratament stomatologic corect, fizioterapiei sau biofeedback-ului, un medic osteopat poate utiliza si tehnici de contact direct pentru a contribui la imbunatatirea mobilitatii la nivelul capului, gatului, umerilor si portiunii superioare a spatelui. Puteti chiar gasi un medic osteopat specializat in problemele ATM.

ATM Sl TRAUMATISMUL TIP "SFICHI DE BICI" (HIPEREXTENSIE-FLEXIE)
Timp de ani de zile, medicii au constatat ca persoanele ce sufera leziuni posttraumatice de j tipul "sfichi de bici" in accidente rutiere pot j dezvolta un sindrom ATM. Desi cauza precisa 1 este inca controversata, femeile par deosebit I de susceptibile, poate din cauza ca, la unele femei, muschii gatului sunt mai slabi in raport cu marimea capului decat la barbati, ceea ce face ca hiperextensia-flexia sa aiba un impact mai mare. Studiile au aratat ca sindromul ATM asociat torticolisului. care apare in absenta unui impact direct sau presiunii asupra maxilarului - poate provoca aparitia de declicuri, pocnete si, ocazional, unele dureri, insa daca este tratat, nu persista aproape niciodata pe termen lung.

CE PUTETI FACE ACASA
Indiferent de ce anume provoaca un sindrom ATM ocazional, puteti lua aspirina sau un antiin-flamator nesteroidian (AINS) pentru ameliorarea durerii.
Daca aveti o cefalee persistenta, inexplicabila, care se amelioreaza cand puneti un bat de inghetata intre dinti, probabil aveti o problema de aliniere a oaselor in zona maxilarului. De obicei sindromul ATM asociat stresului raspunde bine la remediile casnice. insa daca durerile dumneavoastra sunt provocate de o aliniere incorecta a dintilor sau de leziuni articulare, nu recurgeti la un regim constant de analgezice, consultati un medic sau un stomatolog. Cate alte sugestii:
a Masati banda musculara situata imediat deasupra si in fata tamplelor dumneavoastra, precum si muschii mai mari ce se afla de-a lungul maxilarului. Folositi miscari circulare mici si repetati de cate ori este necesar.
a Protezele jucatorilor de hochei sau fotbal american pot fi de ajutor in cazurile usoare de sindrom ATM datorat bruxismului (scrasnirii dintilor). Puteti gasi protezele in magazinele cu articole sportive. inmuiati piesa bucala de plastic in apa calda, apoi muscati in ea drept si tare pentru a face o amprenta a dintilor dumneavoastra. Lasati amprenta sa se intareasca, apoi puneti proteza intre dinti seara la culcare. Daca durerile sau scrasnetul continua pentru orice perioada de timp, consultati un medic.

PREVENIRE
a Pentru a preveni sindromul ATM provocat de suprasolicitarea inconstienta a muschilor sau presiunea inegala asupra maxilarului, nu dormiti cu capul aplecat sau cu intreaga greutate a capului concentrata pe barbie - o practica obisnuita la persoanele care dorm pe burta. incercati sa dormiti pe o parte sau pe spate, fara perna.
a Ori de cate ori doare maxilarul, stati departe de alimentele greu de mestecat si reduceti vorbitul la minimum.
a Daca simtiti in fiecare dimineata o tensiune in maxilar, este posibil sa inclestati sau scrasniti dintii in mod involuntar. Consultati un dentist sau un ortodontist cu privire la antajele unei proteze pentru ocluzia dentara.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

S-a demonstrat cA ingestia repetatA a unor cantitAti de alcool in cursul primelor luni de sarcinA duce la aparitia unor trAsAturi dis-morflce si [...]
Se defineste prin: 1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore; 2) scaune de consistenta crescuta; 3) evacuari incomplete, A [...]
Sindromul hipoton se caracterizeaza prin diminuarea, de obicei marcata, a tonusului si a activitatii musculare spontane si voluntare, realizand [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile