Mai frecnte decit esofagitele sau stenozele esofagiene par sa fie, mai ales la virstniei, spasmele esofagiene. Spasmele esofagiene constau dintr-o contractie spastica temporara, cu deosebire la cardie (orificiul de trecere din esofag in stomac) si la gura esofagului. in cazuri mai rare, contractia spastica poate sa ia un caracter permanent si sa cuprinda intregul esofag. Cauzele spasmelor esofagiene sint variate. Pe linga spasme de origine necunoscuta ("esentiale", "idiopatice" etc.) putem intilni spasme care insotesc unele esofagite, diferite boli neurologice ca si bolile altor organe.

Spasmele apar de obicei brusc, dupa o emotie, dupa ingerarea unui aliment oarecare sau a unui bol alimentar mai mare. Bolnavii acuza odata cu aceasta o senzatie de constrictie sau de dureri retrosternale (care iradiata in spate), senzatie de sufocare si impresia ca bolul alimentar s-a oprit pe undeva pe parcurs. Toate aceste semne pot disparea, daca bolul alimentar a trecut dupa citva timp in stomac, sau daca a fost eliminat prin regurgitare. In unele cazuri de spasme esofagiene s-a observat si faptul curios ca in timp ce deglutitia alimentelor consistente se face normal, deglutitia lichidelor devine imposibila.

Pe linga faptul cunoscut ca asemenea spasme apar in general la nevropati, pentru diagnostic se va recurge la examenul radiologie, cateterisme ori la esofagoscopie.

Tratamentul trebuie sa inceapa cu osihoterapie. cu un regim alimentar adecvat (fara condimente, bauturi prea reci sau prea fierbinti etc), cu servirea meselor intr-un climat de relaxare si prin administrarea de anti-colinergice si diferite sedati, recomandate de medic.