SIMPTOM E
a durere cu caracter de zdrobire, constrictie, sugrumare, sufocare, junghi sau arsura; in mod normal este resimtita in torace, insa poate avea si localizari periferice, ca maxilarul sau abdomenul. Localizarea si senzatiile specifice variaza de la o persoana la alta, insa sunt de obicei constante de la o criza la urmatoarea.
a durere ce apare in efort si dispare in repaus.
a slabiciune, transpiratii, dispnee, anxietate, palpitatii, greturi sau ameteli - simptome ce pot sau nu sa fie asociate cu o criza anginoasa.
CHEMATI MEDICUL DACA:
a o criza dureaza mai mult de IS minute; poate fi rba de un infarct de miocard. Sunati acum la 961 sau la numarul local al serviciului dumneaastra de salvare.
a credeti ca aceasta este prima dumneaastra criza anginoasa; este neie sa aflati cu siguranta.
a crizele au devenit mai intense, mai prelungite, mai frecvente si imprevizibile; acestea sunt semne de angina insila.
a luati medicamente pe baza de nitrati si va simtiti slabit, ametit, gata sa lesinati, palid, nelinistit sau incepeti sa mitati sau sa transpirati excesiv. Acestea sunt semne fie de hipersensibilitate, fie de supradozare.
a luati un beta-blocant si resimtiti efecte secundare ce va proaca suferinta.
a luati un blocant al canalelor de calciu si observati efecte secundare cum ar fi crampele la stomac, un puls lent, aritmii, dureri de cap, constipatie, edeme, lesin sau dispnee.
Angina este modul in care inima spunerea nu primele suficient oxigen. Arest lucru se poate intampla pentru ca arterele coronare - cele care iriga inima cu sange - se blocheaza sau pentru ca inima este suprasolicitata si astfel are neie de mai mult oxigen decat de obicei.
In traducere literala, termenul angina pectorala inseamna "senzatie de lovitura in piept". De obicei, angina este o durere cu caracter de constrictie sau de zdrobire, care incepe in centrul toracelui, adanc in spatele sternului si poate iradia si in alte regiuni ale corpului. Suferinzii spun ca "este ca si cand un elefant mi s-ar aseza pe piept" sau "ca si cand inima mi-ar fi stransa intr-o menghina".
Unii oameni resimt durerea anginoasa numai in regiuni periferice, ca maxilarul, abdomenul sau bratul. Durerea mai poate fi confundata cu indigestia, deoarece senzatiile de constrictie si arsura sunt asemanatoare. De asemenea, angina poate fi gresit interpretata ca un infarct de miocard; durerea este asemanatoare, insa nu dureaza la fel de mult - de obicei nu mai mult de 5 minute.
Dintre numeroasele tipuri de angina, cel mai frecvent este angina sila sau clasica - declansata de efort si care se remite in repaus. Daca aveti angina sila, puteti in general prevedea ce tip de activitate va declansa o criza. Un alt tip, angina insila, este o afectiune cu caracter mai acut; ea apare in mod imprevizibil, chiar in repaus, si trebuie interpretata ca un semn de alarma al prezentei unor probleme mai grave ale inimii. Un tip rar, numit angina varianta, ce implica spasme ale arterelor coronare, este observat cel mai adesea la femei.
Angina afecteaza in jur de 3 milioane de americani. Prevalenta ei este mai crescuta la indivizii peste 30 de ani si mai mare la barbati decat la femei; peste varsta de 65 de ani, totusi, sunt afectate mai mult femeile decat barbatii. In sine, angina nu proaca leziuni permanente, deoarece inima este numai temporar privata de oxigen. Dar, daca angina dumneaastra se agraveaza, trebuie sa stiti ca aveti un risc mai crescut de infarct miocardic, ingrijorati-va mai ales daca faceti angina insila si consultati un medic.

CAUZE
Principala cauza de fond a anginei este cardiopatia ischemica, ce isi are originea in ateroscle-roza arterelor coronare - vasele ingustandu-se sau blocandu-se prjn depozite de grasimi caici-ficale, numite placi. Angina mai poate fi si rezultatul altor boli ce suprasolicita inima, cum sunt anemia, valvulopatiile aortice ( Inima, boli de), aritmiile cardiace si hipertiroidia ( Tiroida, probleme).
Angina sila este uneori numita angina "de efort", deoarece este declansata de activitati ce fac inima sa bata mai rapid. De fapt, activitatea fizica este cea mai frecventa cauza a crizelor. in functie de persoana, efortul ce declanseaza o criza poate fi variabil, de la simplul mers pe jos la ridicarea de greutati sau activitatea sexuala. O masa abundenta poate de asemenea proca o criza, deoarece digestia necesita o activitate din partea inimii. Alti factori declansatori, frecvent citati, sunt emotiile si expunerea la frig, ambele stimuland inima. Pe langa acestea, se cunosc peste 20 de medicamente ce pot declansa angina, de la decongestive nazale eliberate fara prescriptie si diverse medicamente eliberate cu prescriptie, pana la substante ilegale precum cocaina.
Anumiti factori de risc ai aparitiei cardiopatiei ischemice si altor boli de inima cresc sansele dezltarii anginei. Printre acestia se numara hipertensiunea arteriala, stresul, valorile ridicate ale colesterolului ( Colesterol, probleme legate} de), fumajuj, obezitatea, diabetul si antecedentele familiale de boli de inima. Toti acesti factori dej risc se asociaza si cu ateroscleroza.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Daca resimtiti o durere ce poate fi anginoasa, medicul dumneaastra va va face un examen fizic complet si diverse analize. Electrocardiograma (ECG) de repaus este de obicei normala daca aveti angina, insa acest test poate exclude alte cauze. Probabil vi se va face o proba de efort pe o bicicleta speciala, eventual combinata cu o tehnica imagistica, precum ecografia sau scinti-grafia, care poate vizualiza anumite afectiuni ale inimii sau arterelor. Daca aceste teste indica o posibila problema, va fi efectuata o angjQgrafje, pentru a determina localizarea si extinderea oricarui blocaj de la nivelul arterelor coronare.

TRATAMENT
Medicamentele pot ameliora simptomele de angina, insa schimbarile fundamentale in alimentatie si in stilul de viata reprezinta o parte importanta a oricarui program terapeutic antianginos. inainte de a lua orice medicament, discutati atent proprietatile sale si antecedentele dumneaastra medicale impreuna cu medicul dumneaastra. Multe medicamente nu trebuie asociate cu alte medicamente sau remedii naturale si trebuie de asemenea sa va asigurati ca medicul dumneaastra cunoaste orice afectiune preexistenta de care suferiti.
MEDICINA CONVENTIONALA r
Daca aveti angina, medicul dumneaastra va mentiona fara indoiala importanta unui stil de viata sanatos, care sa includa o alimentatie corecta, exercitii fizice, controlul greutatii si renuntarea la fumat.
Majoritatea pacientilor cu angina iau si medicamente ce le sunt prescrise. Exista trei clase principale de medicamente antianginoase: nitratii, blo-cantele beta-adrenergice si blocantele canalelor de calciu. Deseori, medicii folosesc o combinatie a acestora in tratamentul anginei. Nitratii, care dilata arterele coronare si farizeaza cresterea fluxului sanguin, reprezinta un tratament verificat si necostisitor. Nitroglicerina este de departe cel mai larg utilizat nitral; ea poate fi luata ori de cate ori este necesar si aduce ameliorarea in cateva minute. Totusi, ea proaca de asemenea si cefa-lee la aproximativ jumatate dintre cei care o utilizeaza. Blocantele beta-adrenergice, utilizate cu scopul de a reduce ritmul cardiac, de a scadea tensiunea arteriala si de a reduce consumul de oxigen al inimii, suni eficiente in administrarea ca tratament unic sau in combinatie cu nitratii. Blocantele canalelor de calciu calmeaza spasmele arterelor coronare, iar unele mai scad si ritmul cardiac.
Pacientii cu angina insila severa sunt deseori tratati initial cu un anticoagulant, heparina, in asociere cu aspirina, nitratii si beta-blocantele.
Daca tratamentul medicamentos nu da rezultate sau nu este suficient, poate fi luata in considerare angioplastia arterelor coronare sau interven (ia chirurgicala de bypass. Angioplastia - o tehnica de introducere a unui caleter ce largeste arterele blocate - a devenit o procedura relativ de rutina; bypass-ul, interventie chirurgicala de deviere a fluxului sanguin ocolind zonele blocate ale arterelor, este rezervat cazurilor foarte severe.

MEDICINA ALTERNATIVA

Consultau' intotdeauna un medic, in cazul in care credeti ca aveti angina. Terapiile alternative de mai jos pot contribui la ameliorarea simpto-melor sau la prevenirea crizelor, insa ele trebuie considerate numai adjuvante - si nu inlocuitoare -ale ingrijirilor medicale conventionale.

PRESOPUNCTURA

Aplicarea unei presiuni in punctele P6 si Sp6, timp de un minut, poate ameliora simptomele anginoase. Vezi . 14-l5 si 109 pentru localizarea punctelor.

MEDICINA AYURVEDICA

S-a demonstrat ca o mixtura ayurvedica de ierburi si minerale, cunoscuta sub numele de Abana, reduce semnificativ frecventa si severitatea crizelor de angina; pentru remediul specific, consultati un practician specializat.

TERAPIA CHELATOARE

Desi controversata, terapia chelatoare a fosl solicitata de mii de suferinzi de angina. Partizanii ei sustin ca este mai sigura si mai ieftina decat multe medicamente convenu'onale si tratamente chirurgicale - si tot atat de eficienta. Criticii ei insista ca ea sa fie supusa unui control stiintific mai riguros, inainte de a fi alaturata tratamentelor standard pentru angina si ateroscleroza. Daca va hotarati sa incercati terapia chelatoare, asigura-ti-va sa consultati un practician autorizat de una dintre primele societati americane pentru studiul terapiei chelatoare. (Vezi Ateroscleroza, pentru o explicare mai completa a terapiei chelatoare).

FITOTERAPIA

Paducelul {Crataegus laevigata) este un excelent tonic pe termen lung in tratamentul anginei, pentru ca are simultan efectul de dilatare aarte-relor coronare si pe cel de calmare a inimii. El reprezinta deseori un ingredient in tratamentele antianginoase cu te, pe care le poate prescrie un naturoterapeut.

HOMEOPATIA

Pentru o ameliorare imediata in timpul unei crize acute, este recomandat Cactus grandiflorus (30C). Cactus va poate alina daca, in timpul crizei, aveti senzatia ca pieptul va este stransintr-o chinga de fier. Printre remediile pe termen lung, ce ar putea li prescrise de un medic homeo- , pat se numara Nux mica si Arsenicum album.

STIL DE VIATA

Unii agenti poluanti atmosferici, in special mo-noxidul de carbon, au un efect cunoscut de agravare si intensificare a anginei. Pentru a evita mo-noxidul de carbon, indepartati-va de fumul de tigara si stati in casa in zilele cu poluare deosebit de intensa.
Evitati alcoolul sau beti numai foarte putin in timp ce luati medicamente antianginoase, din cauza posibilitatii reactiilor adverse.
Gimnastica aerobica blanda este foarte benefica pentru pacientii cu angina. Mariti efortul treptat si pe vreme rece faceti exercitiile in casa. Asigurati-va sa va consultati medicul inainte de a va lansa intr-un program de exercitii fizice.

MEDICINA PSIHOSOMATICA

Daca va dati seama ca aveti dificultati in controlarea emotiilor dumneaastra sau a nivelurilor de stres, trebuie sa invatati sa va relaxati. Exista multe tipuri de tehnici de relaxare - de la biofeedback la yoga - ce v-ar putea ajuta extraordinar de mult. Alegeti o metoda pe care sa o simtiti apropiata si tineti-va de ea; eficacitatea tehnicilor de relaxare variaza de la un individ la altul si se imbunatateste in timp.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Principalele scopuri ale terapiei nutritionale in angina sunt ameliorarea fluxului sanguin cardiac si a meolismului energetic cardiac, astfel incat acesta sa necesite mai putin oxigen. Principalul mod de a ameliora fluxul sanguin este mentinerea sub control a aterosclerozei, iar scaderea consumului de grasimi saturate si colesterol este un prim pas de importanta critica. Pentru ameliorarea meolismului energetic, asigurati-va ca alimentatia dumneaastra sa contina suficient magneziu sau ca acesta sa faca parte din supli- , meniul multivitaminic pe care il luati. Va puteti de asemenea ruga medicul sa va recomande un supliment adecvat de L-carnitina si coenzima Qlo, elemente nutritive din organism ce amelioreaza meolismul energetic si sunt deseori deficitare la bolnavii de inima. Pentru sfaturi dietetice mai precise, Ateroscleroza, Cheaguri de sange, Colesterol, probleme legate de si Hipertensiunea arteriala.

PROBA DE EFORT
Efortul fizic este o treaba complicata pentru bolnavii de angina. Daca este facut corect, el poate contribui la prevenirea agravarii anginei, daca este facut cu prea multa ambitie, va agrava boala si poale chiar pune in pericol viata. Deci cat de mult inseamna prea mult? Daca vreti sa incepeti un program de exercitii fizice, trebuie sa faceti mai intai o proba de efort - numita si "test de toleranta la efort" sau "testul cu bicicleta". Testul dureaza aproximativ jumatate de ora. se r pune electrozi pe torace si manseta unui ten-siometru pe brat, dupa care veti incepe sa exersati la o bicicleta stationara; pe masura ce trece timpul, efortul devine progresiv mai dificil. Prin monitorizarea ritmului dumneaastra cardiac, a tensiunii arteriale si a traseelor ECG, medicul dumneaastra va putea determina limitele pana la care puteti face efort fizic. inarmati cu aceste cunostinte, veti putea apoi ifica un program sanatos de exercitii fizice.
CE PUTETI FACE ACASA
a Daca aveti frecvent crize anginoase in timpul noptii, incercati sa ridicati capataiul palului cu 7-l0 cm. Acest .lucru va diminua solicitarea inimii de catre intoarcerea sangelui venos.
a Daca simtiti debutul unei crize in timp ce stati culcat, ridicati-va si puneti picioarele pe podea. Daca durerea persista, luati medicamentele prescrise.
a O aspirina pe zi, cu permisiunea medicului, poate reduce riscul de infarct miocardic si angina insila.
a Lasati cel putin o ora la dispozitie pentru digestie dupa o masa abundenta; se stie ca efortul dupa mese poate precipita crizele.
a Renuntati la fumat, care agraveaza foarte mult angina.
a Nu luati contraceptive orale daca aveti angina: estrogenii se asociaza cu un risc crescut de formare a cheagurilor de sange.

PREVENIRE
a Adoptati o alimentatie saraca in grasimi si colesterol, ce va ajuta la mentinerea arterelor libere de depozite de grasimi.
a Faceti gimnastica! Persoanele care fac gimnastica au mai putine sanse sa fie supraponderale si sa faca ateroscleroza.
a invatati sa va controlati emotiile si nu lasati ca ele sa va controleze pe dumneaastra. Persoanele care isi interiorizeaza stresul au mai multe sanse sa faca angina; multi suferinzi de angina citeaza izbucnirile emotionale ca factor precipitant al crizelor.
a Daca fumati, renuntati.