eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Enterobioza (oxiuriaza)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

DATE GENERALE
Aceasta boala este proveacla de prezenta in tubul digestiv (in special in intestinul gros si mai ales iu cec) a parazitului Enlerobius vermicului is. Boala este cunoscuta si sub numele de oxiuriaza. corespunzind denumirii mai vechi a acestui vierme, care era Oxijwus veiiuiculaiis. Aceasta denumire, inlarila printr-o larga si indelungata intrebuintare, persista inca si azi, cu prelenta in vorbirea curenta, prescurtata sub forma de oxiuri. Poporul numeste acesti paraziti viermisori.
Moifobioloaic. Enlciolniis i'euniciilaiis (oxiurul) este un nematod mic. Femela masoara 1 cm lungime, pe. 0,5 mm grosime. Extremitatea poste-rioara este dreapta si atenuata treptat, pina la a deveni foarte ascutita. De aici, si numele de "oxiur", care inseamna ..coada ascutita". Masculul este mai mic; nu masoara mai mult de 1-5 mm in lungime. Extremitatea poslerioara este intoarsa in cirja, la fel cu aceea a ascaridului mascul. Ea exlremilalea anterioara, oxiurii pre/.inla o mica dilatatie sferica functionala (bulonul eefalic), prin care se fixeaza in mucoasa intestinala.
fiabilul. in mod obisnuit, cele doua sexe traiesc in cavitatea cecala, in jurul deschiderii apendieelui. Cind viermii sint numerosi, ei traiesc si in colonul ascendent, iar atunci cind isi depun ouale traverseaza in lung tot intestinul gros si se elimina prin anus.
Depunerea ouulor. Spre deosebire de alti neinalozi. oxiurii femeii nu isi depun ouale unul cite unul pe masura formarii lor, ci toate ouale sint retinute, in cele 2 tuburi uterine pe care le poseda. Intre timp, continutul oualor se divide piua la formarea unui v in b r i o n, cunoscut sub numele de embrion giriuil'orm. Cind toate ouale au ajuns la acest stadiu, femela se deplaseaza calre orificiul anal. prin caic se elimina spontan, pentru a-si depun - intre;.; pachetul de oua in jurul acestui orificiu, indata dupa depunere, ouale isi reiau evolutia mai departe si embrionul giriuil'orm se transforma in eile ore intr-o I a r v a vermiforma alungita. Cu aceasta lar, ouale devin inlVctioase. Introduse in tubul digestiv ele voi- elibera lar, care se transforma la noua gazda in adulti, masculi sau femele.
O u a 1 e au o forma ovoidala asimetrica, cu o fata mai plata, careia i se opune cealalta mai bombata. Masoara 50 de microni pe 20 microni. Poseda un dublu perele. invelisul lor dublu este totusi indeajuns de transparent, pentru a lasa sa se da lar incolacita si mobila din interior. in acest stadiu cu lar mobila, ouale persista multa vreme si lar ramine vie chiar atunci cind in mediul extern ouale au fost supuse desieatiei. Ele pot fi evidentiate deseori in praful din locuintele celor parazitati.



Diagnostic. Modul particular de depunere a oualor face ca ele sa nu se evidentieze decif rareori la analiza materiilor fecale. Ouale trebuie cautate pe mucoasa regiunii de tot inferioare a rectului sau pe. aceea a pliuri-lor anale fie prin metoda baghetelor incapisonate cu foite de celofan, preconizata de M. Ilall, fie prin metoda bghetelor colodionate, preconizata de V. Nitzulescu si I. Popescu. Pentru evidentierea oualor, depuse pe pliurile anale sau in imediata apropiere a orificiului anal, se poate utiliza cu succes si metoda cu banda de scotch, care se aplica pe regiunile respective. Un examen pozitiv confirma oxiuriaza, dar unul negativ nu elimina acest diagnostic. El trebuie repetat si in zilele urmatoare, pina la 7 zile, si trebuie sa ramina negativ in toate aceste zile, pentru a infirma diagnosticul. in cazul controlului dupa tratament, seria de 7 zile de control incepe a \\-7.\ si se continua pina la a 2l-a zi dupa tratament.
Pruritul pe care-l provoaca oxiurii in regiunea anoperincala in cursul depunerii oualor duce --- mai ales din partea copiilor

• la o scarpinare energica in acele regiuni si trecerea unora din oua sub unghiile copilului. Cum in acelasi timp, in cursul exiuriazei, se produce pe cale toxicoaler-gica si un prurit nazal, care intretine si intensifica obiceiul asa de raspin-dit al copiilor de a-si introduce degetele in nas, le da ocazia prin aceasta de a introduce acolo si ouale de oxiuri, pe care le-au luat sub unghii. Aceste fapte dau posibilitatea de a evidentia, la copin infestati, ouale de oxiuri si prin examinarea microscopica a negrului de sub unghie si a mucozifafilor nazale.
Nu sint totusi prea rare cazurile, cind se pot intilni oxiuri adulti, expulzati odata cu materiile fecale, ceea ce face inutila orice alta cercetare. De asemenea, oxiuri adulti pol fi cautati la copii direct, seara dupa culcare, atunci cind copin acuza pruritul provocat de iesirea parazitilor.
Rol patogen. Oxiurii exercita o actiune iritali, Loxicoalergica, traumatica si baclerifera. Ei produc rani minuscule pe mucoasa intestinala, in cursul fixarii si branhii lor cu singe si actul traumatic este urmat de acela bacte.rifer, creindu-se porti de intrare in tesuturi pentru microorganismele prezente in cavitatea din jurul lor. Traumatismele minuscule, pe care le produc la baza apendicelui, pol. fi urmate de inflamatia mucoasei respective si, prin aceasta, de ocluzionarea cavitatii apendicu-lare, care se transforma intr-o cavitate inchisa. Procesele fermentative, care vor avea loc in aceasta cavitate inchisa, duc la intinderea inflama-tiei la intregul organ si deci la apendicita. Oxiurii pot patrunde uneori in cavitatea apendiculara. .Sint frecvente cazurile in care, in cursul operatiei de apendicita se descopera oxiuri adulti patrunsi in acest organ.
Pruritul anal provocat afit ca urmare a forfotei ii in jurul orificiului anal a oxiuri lor iesiti, pentru a-si depune, ouale, cit si ca o consecinta a rolului toxicoalergic al acestor viermi, duce la un grataj violent, avind drept consecinta deschiderea de porti de intrare in piele pentru numerosi microbi si aparitia consecuti a unei piodermite perineale, cunoscuta sub numele de oxiuriaza cutanata. Ea se, poate complica si cu o dermatila liniara, atunci cind unele oua de oxiuri eclozeaza pe loc si larvele eclozate se introduc prin leziunile deschise in grosimea pielii, in care urmeaza un traseu foarte sinuos si foarte lung, put hui cuprinde regiuni foarte intinse, ale pielii.
Alteori, dupa cum au aratat Schuffner si Swellengrebel, larvele de oxiuri eclozate pe perineu patrund in intestin prin orificiul anal si se urca pe traiectul colonului pina in cec, luind deci drumul invers fata de acela care fusese urinat de femelele adulte, constituind o noua modalitate de autoinfestare exogena cu oxiuri, pe care autorii de mai sus au numit-o retrofccfiune.
La fetite, oxiurii in cursul deplasarii lor pe perineu pot patrunde in vul si gin si pot da nastere prin microbii pe care-i poarta pe cuticula lor la vulvoginite. Vulvoginita fetitelor este de cele mai multe ori provocata de oxiuri.
Toxinele oxiurice, pruritul mecanic si toxic pe care il provoaca', durata lunga a bolii netratate duc la o neurastenizare a bolnavilor. Se impune deci stringent tratamentul oxiuriazei. Bolnavii au insa multiple' ocazii de reinfestare, fie prin ouale provenite de la proprii lor oxiuri ramase in locuinte si incorporate in praful de pe mobile, fie prin oua provenite de la alte persoane, care convietuiesc in aceeasi locuinta. Se impune ca tratamentul sa se faca, in acelasi timp, la toate persoanele care convietuiesc impreuna si care pot raspindi in jurul lor oua de oxiuri, chiar daca acestea suporta bine boala si nu isi dau seama ca sinl. si ele infestate.


TRATAMENT Piperazina

Foarte inului derinali de piperazina dau rezultate, bune in oxiuriaza. Produsul fabricat iu tara noastra (Nentatocton) este prezentat sub forma de solutie pentru uz intern, care contine hidrat de piperazina, si sub forma de comprimate, care contine adipat de piperazina ( si cap. "Ascaridioza"). Oxiurii sinl insa ce mai rezistenti la piperazina decil ascarizii. Din aceasta cauza, ciclul de tratament in dozele aratate la cap. "Ascaridioza", se prelungi de la 5 la 7 zile. in schimb, deoarece durata de administrare este mai mare. doza pentru liidratul de piperazina se reduce la numai 0,060 g/kilocorp/zi. Pentru adipatul de piperazina, administrarea se face 7 zile, cu aceeasi doza, ca si in ascaridioza.
Tratamentul oxiuriazei cu deriti de piperazina necesita, de cele mai multe ori, 2 cicluri de tratament de. cite 7 zile, separate print.r-uu interl de 10 zile.
Personal, am avut posibilitatea de a utiliza in tratamentul oxiuriazei si a ascaridiozei si sulfatul de piperazina, conditionat in comprimate a 0,300 g. Valoarea terapeutica a fost echilenta, in aceleasi doze, de substanta-baza cu aceea a adipatului, dar a prezentat antajul de a nu produce iritarea mucoasei intestinale, pe care o produce de cele mai multe ori adipatul de piperazina, manifestata prin aparitia de numeroase celule epiteliale intestinale de descuamare.

Violetul de gentiana
A fost introdus in tratamentul oxiuriazei de catre Wriglit si Hrady, in 1938. in tara noastra, a fost fabricat (Oxiuran)*, sub forma de drajeuri enlerosolubile a 0,010 g (pentru copii) si 0,025 g (pentru adulti). Acest medicament este considerat depasit si nu se mai utilizeaza in oxiuriaza, desi si-a dovedit o eficacitate care poate ajunge la 80%. I se reproseaza lungimea ciclurilor necesare de tratament, care insumeaza un mare numar de zile, numarul mai ridicat de contraindicatii (afectiuni cardiace, renale si hepatice, ulceratii gastrointestinale, prezenta concomitenta a asc.arizilor), excluderea din dieta a alimentelor pica grase si a alcoolului, precum si producerea de reactii adverse mai numeroase. Pe de alta parte, nu poate fi administrat sub virsta de 3 ani, intrucit este conditionat sub forma de drajeuri enterosolubilc, care nu trebuie stari mate, ci inghitite intregi, ceea ce nu se admite sub aceasta virsta.


Pamoatul de pirviniu

l'irniniul, denumii inainte pyrrovinyquinium, purtind azi si numele de viprynium, este. o cianina rosie. Se prezinta ca o pulbere cristalina, lipsita de. gust si miros, aproape complet insolubila in apa, foarte slab solubila in alcool si solubila in acid acetic. Pirviniul a fost utilizat inlii sub forma de clorura, apoi sub aceea de pamoat (Vermigal. Ponyl, Pon, Molec, Vanquin), care s-a dovedii a li de 10 ori mai putin toxic si care este utilizat astazi.


La 75 mg pamoat de pirviniu corespunde 50 mg de pirviniu-baza. Produsul fabricat in tara noastra (Yermiaal) este prezentat sub forma de suspensie 1%, in sirop de fructe.
Contraindicatiile sint inca bine precizate. Asertiunea ca nu se resoarbe deloc prin peretii intestinali este contrazisa de obsertia lui Reiden-berg de fotosensibilizare, survenita la un copil de 18 luni, caruia i se administrase acest medicament. Din aceasta cauza, Reidenberg contraindica expunerea la soare a bolnavilor tratati cu pirviniu. Desi nu exista date concrete, totusi este bine ca utilizarea acestui medicament sa se faca cu prudenta, atunci cind este vorba de afectiuni hepatice sau renale. Surprizele produse de ditiazanina trebuie sa dubleze prudenta si fata de acest medicament, deoarece apartine aceleiasi clase. Solubilizarea in acidul acetic contraindica ingerarea de otet, in cursul tratamentului.
Mod de administrare. Se recomanda o priza unica (tratament fulger). Medicamentul se administreaza amestecat intr-o cantitate mica de apa, dimineata la 1/2 de ora dupa micul dejun. Nu este necesara nici o pregatire prealabila a bolnavului.
Doza este de 0,005 g/kilocorp, ceea ce inseamna o lingurita din suspensie 1% pe fiecare 10 kg de greutate corporala. Flaconul cu suspensia trebuie insa puternic scuturat, inainte de utilizare, pentru a face cit mai omogena suspensia, inainte de a extrage numarul de lingurite cuvenite. Doza, la un adult de 00 kg, este de 6 lingurite. Nu se prescriu cantitati mai mari bolnavilor, care cintaresc peste aceasta greutate. Doza calculata, in raport cu greutatea corporala, se administreaza intr-o priza unica. Dar, cum este vorba de un medicament relativ nou si inca insuficient cunoscut, cred ca este mai bine ca, intr-o prima utilizare, sa se incerce toleranta bolnavului, administrindu-i numai 1/2 din aceasta doza, urmind ca a 2-a zi sa se administreze cealalta jumatate. Doza revine deci la 2,5 mg/kilocorp/zi, pentru fiecare din cele 2 zile consecutive. Dupa 10 zile, tratamentul se reia cu doza intreaga de medicament (5 mg/kilocorp), de data aceasta intr-o singura priza, daca administrarea anterioara nu a fost urmata de fenomene secundare serioase. Peste 3 saptamini, se poate repeta din nou aceasta priza unica, pentru asigurarea vindecarii (tratament de consolidare).
Sintcm deci departe de "tratamentul fulger" de o singura zi. De altfel, E. Roman (din Lyon) a aratat ca distrugerea dintr-o data a tuturor viermilor nici nu este posibila, intrucit formele foarte tinere rezista pir-viniului si, oricum, este necesar un al doilea tratament dupa 10 zile, atunci cind aceste forme foarte tinere s-au maturat si au devenit sensibile la medicament.
Fenomene secundare. in ziua tratamentului, pot aparea greata si rsaturi. Uneori, apar: senzatie de arsura gastrica, diaree, dureri abdominale, ameteli. Medicamentul coloreaza scaunele bolnavului in rosu, iar rufaria atinsa de pirviniu se pateaza.
Eficacitatea pamoatului de pirviniu depaseste pe aceea a piperazinei si a violetului de gentiana, putind ajunge la 90%, procent obtinut de N. V. Grinenko si colab. (1970), in tratamentul a 127 pacienti. N. N. Plotnikov si colab. (1970) nu au obtinut insa decit 86% vindecari din 176 pacienti, administrind medicamentul o singura zi cu priza unica de 5 mg/kilocorp.
Nu trebuie uitat ca, in oxiuriaza, rezultatele cele mai favorabile ale unui medicament pot fi compromise prin reinfestari.

Pamoatul de pyrantel
Pamoalul de pyrantel (Combantrin) se utilizeaza cu succes si in ascari-dioza ( cap. "Ascaridioza"). Cifrele de vindecare pe care, le da in tratamentul printr-o priza unica in oxiuriaza sint foarte ridicate si depasesc pe acelea obtinute cu pirviniu. V. Nitzulescu si I. Gherman au obtinut un procent de vindecari de 95,4%. La fel, T. S. Bumbalo si colab. (1969), L. M. Burriel si colab. (1969) au obtinut procente de vindecari depasind 95%. D. Guarnieri si colab. (1969) au studiat ativ eficacitatea acestor 2 medicamente in oxiuriaza. Ei au obtinut un procent de vindecari de 81,4% cu pirviniu si de 95,4% cu pyrantel. Rezultate asemanatoare au obtinut D. E. Carncy si colab. (1971) si anume 78% succese cu pirviniu si 96% cu pyrantel.
Exista totusi in literatura si rezultate mai putin satisfacatoare. De ex., Han .long Rim si Jung Kyoo Lim, din 43 de cazuri de oxiuriaza, nu vindeca prin pamoatul de pyrantel decit 36, adica 83,7%. Autorii de mai sus fac si pentru oxiuri aceeasi remarca facuta si pentru ascarizi (mentionata in cap. respectiv), si anume ca un control pozitiv facut foarte curind dupa tratament se poate negati de la sine in saptaminile urmatoare, ceea ce inseamna ca unii viermi lezati de catre acest medicament pot muri mai tirziu, ca urmare a leziunilor capatate, de unde concluzia practica de a nu lua in considerare decit controalele facute la 2•3 saptamini dupa tratament.In concluzie, pamoatul de pyrantel reprezinta un preparat dintre cele mai eficace in oxiuriaza. El depaseste pamoatul de pirviniu, fata de care are si antajul ca nu pateaza lenjeria. Nu trebuie subestimat si faptul ca este la fel de loros si in ascaridioza, boala foarte adesea asociata cu oxiuriaza.


Mebendazolul

Mebendazolul (Vermox) este considerat ca deosebit de eficace in oxiuriaza ( si cap. "Ascaridioza"). Unii autori pretind ca s-ar putea ajunge la vindecarea oxiuriazei cu administrarea unui singur comprimat de 100 mg mebendazol. Personal, nu ma raliez la aceasta opinie. Totusi, socotesc mebendazolul printre medicamentele cele mai loroase in oxiuriaza, dar intr-o administrare de cel putin 2 zile de tratament cu 200 mg/zi, separate de o zi de pauza.

Tratamente ajutatoareIn trecut, clismele erau foarte mult recomandate in tratamentul oxiuriazei, administrate seara la culcare, adica in perioada de timp cind viermii sint pe cale de a iesi prin orificiul anal, pentru a-si depune ouale.
Se faceau clisme cu apa sarata 10•20%, cu apa zaharata 20%, cu apa eu sapun (3 g de sapun la 250 ml apa). Se recomandau si clisme cu decocl de usturoi. Acestea din urma sint insa foarte iritante pentru mucoasa intestinala. E.N. Pavlovski recomanda pentru clisme apa bicarbonatata 2%, care curata mai bine mucusul de pe mucoasa, in care se pot gasi oxiuri. Astazi, s-a renuntat la practicarea clismelor, intrucit ele nu s-au dovedit pe atita de utile pe cil pol; fi daunatoare, dind posibilitati de raspindirc a oualor de oxiuri pe lenjeria si in camera bolnavului (Wi-gand). Ele puteau li de o oarecare utilitate, pe vremea cind oxiuriaza se combatea prin sulf precipitat sau prin alte medicamente de o eficacitate redusa, care nu pot. duce decit in mica masura la vindecarea parazitolo-gica. Aparitia de medicamente foarte eficiente, care pot duce intr-una sau in foarte putine zile la indepartarea oxiurilor, face inutila administrarea de clisme.
Prurilul anal, care in buna masura este datorat si manifestarilor alergice, se trateaza prin ungerea regiunii perianale cu precipitat galben de mercur (unguent oflalmic 2%). Daca pruritul este foarte intens, se poale folosi un unguent eu anestezina si mentol dupa formula: Rp. Anes-lezina 1 g, mentol 0,5 g. lanolina si selina aa 10 g. De asemenea, se pot introduce supozitoare (Hemorzon), continind xilina si hidrocortizon. care exercita un rol nntiinflamator, analgezic si antialergic.



Alte materiale medicale despre: Boli parazitare




DATE GENERALE Prezenta parazitului Dicrocelium dendrilicum in canalele biliare determina aparitia acestei boli. Este al 2-lea trematod hepatic al omu [...]
DATE GENERALE La om, se gasesc in Iara la noi 3 specii de cestode mari, doua din ele apari inind genului Tavnia. Iile sinl Taenia soliuni si Taenia [...]
Emetina este un alcaloid extras din planta Ipeca. Se utilizeaza sub forma de clorhidrat. Se prezinta ca o pulbere usor galbuie, a carei culoare se int [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile