eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Traumatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » traumatologie

Traumatismele craniului si ale creierului - comotia cerebrala, contuzia cerebrala

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


TRAUMATISMELE CRANIULUI Sl ALE CREIERULUI

Leziunile traumatice de la nivelul craniului intereseaza uneori numai partile moi pericraniene, alteori cuprind si osul, meningele sau chiar encefalul, constituind traumatismele cranioencefalice.

LEZIUNILE TRAUMATICE ALE PARTILOR MOI PERICRANIENE

Prezinta o importanta deosebita in atie cu localizarile in alte regiuni ale corpului, deoarece infectarea lor se poate transmite cre­ierului.

Leziunile traumatice ale partilor moi pericraniene se impart, dupa caracterul lor anatomopatologic, in:

·         leziuni inchise (contuzii)


·         leziuni deschise (plagi).

a. Comotia cerebrala se defineste ca o inhibitie brusca, tempo­rara sau prelungita a functiilor cerebrale, caracterizata prin:

·         abolirea cu­nostintei

·         diminuarea sau pierderea functiilor vietii de relatie

·         alte­rarea sau oprirea functiilor vegetative.

Comotia cerebrala se observa mai frecvent in traumatismele cranio-encefalice inchise, evoluand sub trei aspecte:

·         forma usoara, caracte­rizata prin o simpla obnubilare sau pierderea cunostintei pentru o du­rata scurta, fara amnezie retrograda ulterioara

·         forma mijlocie, cu pier­derea cunostintei mai indelungate, urmata de amnezie retrograda, som­nolenta, adinamie, inertie, apatie sau, din contra agitatie, delir, in­somnie, crize convulsive etc.

·         forma grava, cu pierderea cunostintei, ce dureaza mai mult de 4—5 ore, trecand intr-o stare de coma pro­funda, cu relaxare musculara totala, fata vultuoasa, respiratie stertoroasa, luand uneori un caracter Cheyne—Stockes, cu puls neregulat, de cele mai multe ori bradicardic, midriaza si areflexie totala. Abo­lirea sensibilitatii generale si totale, paralizia sfincterelor si disparitia reflexului de deglutitie sunt semne de prognostic grav, care duc la moarte prin sincopa cardiaca si respiratorie.

Comotia cerebrala astazi are ca substrat alteratii microstructurale ale celulelor nervoase, insotite de modificari circulatorii in vasele capilare.

b. Contuzia, determinata de actiunea unui corp contondent asupra craniului, se caracterizeaza printr-un revarsat sanguin sau limfatic, localizat:

·         intre piele si stratul fibromuscular

·         sub aponevroza

·         mai rar, intre craniu si periost.

Tegumentele, fara solutie de continui­tate, apar violacee, mai subtiate si prezinta uneori eroziuni superficiale.

Simptomul principal il constituie bosa sanguina, care apare in scurt timp la locul traumatizat sub aspectul unei tumefactii mai mult sau mai putin rotunde, sensibila si renitenta la palpare.

Hematoamele subaponevrotice, datorita infiltratiei sanguine a tesuturilor marginale, pre­zinta o zona:

·         periferica circulara mai ridicata, dura

·         centrala, moale, depresibila, care poate duce la confuzia cu infundarea osoasa.

Rupturile arterelor subcutanate pot determina hematoame pulsatile, ale caror pulsatii pot fi confundate cu cele ale creierului.

Diagnosticul impune excluderea fracturilor boltii prin examen radio­grafic si a leziunilor meningoencefalice pe baza simptomatologiei lor caracteristice.

Obisnuit, evolutia este favorabila, bosele sanguine resorbindu-se in citeva zile.

Tratamentul consta in:

·         aseptizarea regiunii

·         daca exista escoriatii, se va aplica un pansament compresiv.

Daca bosa sanguina intarzie sa se resoarba, recurgem la:

·         punctie evacuatoare

·         la incizie, evacuare si sutura.

Cefalhematomul este un revarsat serosanguinolent subperiostal, frecvent la nou-nascut dupa traumatismele obstetricale, in spe­cial in urma aplicarii forcepsului. De cele mai multe ori se resoarbe fara complicatii. Mai grave sunt formele asociate cu revarsat intre meninge si tabla interna a craniului.

Tratamentul este:                      

·         la inceput conservativ

·         in cazurile trenante se va trece la punctie evacuatoare

·         in supuratie la incizie si drenaj.

Contuzia cerebrala se caracterizeaza prin alterari microsco­pice si macroscopice ale tesutului encefalic manifestate prin leziuni hemoragice si leziuni distructive, urmate de ruptura conexiunilor ner­voase, staza circulatorie si edem. Astfel nu exista o diferenta esentiala intre comotie si contuzie cerebrala, ele fiind numai grade diferite ale traumatismelor encefalice.



Daca imediat dupa traumatism, atat contuzia cat si comotia cerebrala se caracterizeaza prin pierderea cunostintei, ce poate lua un aspect mai usor sau mai grav, cu trecerea timpului simptomatologia se va di­ferentia prin prelungirea semnelor de debut si prin predominanta sem­nelor de focar.

Leziunile localizate la nivelul zonelor latente ale scoartei cerebrale evolueaza fara o simptomatologie manifesta. In schimb, contuziile zonelor motorii si senzitive vor da semne de focar, care se manifesta prin simptome de iritatie (convulsii, spasme, contracturi partiale mus­culare) sau pareze si paralizii motorii (afazie etc.) ale centrilor corticali cu functia cunoscuta.

Leziunile difuze si cele ale trunchiului cerebral sunt, de cele mai multe ori, mortale, prin interesarea centrilor vitali.

Un semn constant care pledeaza pentru contuzia cerebrala este hipertermia de 40—41°C ce apare la citeva ore de la traumatism.

Conduita terapeutica este in functie de gravitatea cazului.

·         Linistea si repausul absolut imediat sunt primele masuri ce trebuie aplicate.

·         Transportul se va face dupa ce bolnavul a iesit din starea de soc, spre serviciul chirurgical cel mai apropiat.

·         Bolnavul se va transporta numai culcat cu imobilizarea absoluta a capului, care va fi asezat in pozitie joasa, fara perna, evitandu-se cat mai mult posibil zdruncinarile.

·         In aceasta perioada initiala, ranitul va fi tratat conservativ, fiind ob­servat atent.

·         In cadrul masurilor de reanimare se va acorda o impor­tanta mare:

-        transfuziei sanguine

-        bronhotraheo-aspiratiei continue prin sonda nazala in inundatiile aparatului respirator prin mucozitati si lichidele varsate si inhalate in stare comatoasa

-        oxigenoterapiei directe sau prin traheostomie, unde este necesara o respiratie asistata.

·         Con­comitent se vor face:

-        injectii de stricnina in starile comatoase

-        la agi­tati se vor administra barbiturice si neuroplegice, novocaina intrave­nos

-        in hipertermie, hibernoterapie medicamentoasa.

-        In tulburarile cardiorespiratorii se vor administra cardiotonice si excitante ale centru­lui respirator (lobelina).

·         Indicatia unei operatii de extrema urgenta in aceasta perioada este exceptionala si ea se refera la hemoragiile mari, intracraniene, acute si compresive asupra trunchiului cerebral.

Perioada primara. Dupa faza initiala, care poate dura cateva minute sau chiar 48 de ore, in lipsa leziunilor encefalice grave, sindromul cli­nic se atenueaza. Semnele suferintei mezencefalice devin mai discrete si urmeaza un interval liber sau mai exact interval lucid, cand ranitul prezinta doar o cefalee discreta, o paloare a fetei si unele tulburari nervoase. Dupa acest interval insa pot aparea noi semne neurologice, care dau tabloului clinic un aspect grav. Aceste semne, de cele mai multe ori, sunt urmarea:

·         unei hemoragii intracraniene acute

·         unui edem cerebral

·         a tulburarilor lichidiene.

Hemoragiile intracraniene se manifesta anatomoclinic sub aspectul hematoamelor extradurale sau intradurale si mai rar ca hemoragii intracerebrale sau hemoragii intraventriculare.




Alte materiale medicale despre: Traumatologie



La fel ca si la nivelul pleoapei, la nivelul corneei pot actiona o serie de factori traumatici (contuzii, plagi, corpi straini, arsuri fizice sau [...]
La fel ca si la nivelul pleoapei, la nivelul corneei pot actiona o serie de factori traumatici (contuzii, plagi, corpi straini, arsuri fizice sau [...]
Numarul mare al traumatismelor craniofaciale in conditiile vietii modeme include si leziunile oculare. Totusi, acestea nu sunt foarte frecvente [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre traumatologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile