eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Odontologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » odontologie

Cresterea si diferentierea celulara a dintilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Dintii au o origine dubla: ectodermala pentru smalt si mezodermica pentru dentina, pulpa dentara, cement, periooontiu si osul alveolar.
Formarea organului dentar reprezinta un lung sir de procese crtochimico-histologice care se petrec in epiblastul stomodeal. Modificarile citochimice cu rol in declansarea proceselor histologice incep, dupa Dalq, la nivelul unor aglomerari celulare ecto-mezenchimatoase, dispuse de-a lungul axului vascular, unde are loc sinteza unor compusi cu rol inductor asupra invelisului gurii primitive.
Debutul este marcat prin transferul acizilor ribonuclelci ectomezenchimali, sub influenta carora epiblastul stomodeal se inzestreaza cu proprietati inductoare asupra mezenchimului subiacent, creindu-se o legatura functionala intre cele doua tesuturi.
Transformarile tisulare se desfasoara in etape descrise de Malassez, Glippe. Schaur si Massler si, mai recent, de Keld. Dupa acesta din urma ele sunt in numar de patru:
1) cresterea si diferentierea celulara:


a) proliferarea epiteliala;

b) diferentierea tisulara (epitelio-conjunctivala);


c) organogeneza (diferentierea morfologica);

2) mineralizarea tesuturilor dentare (cateiflerea);


3) eruptia dentara insotita de cresterea radiculara;

4) uzura dentara si atrofia orizontala a parodontiului.
Etapele dezvoltarii organului dentar in desfasurarea lor, se intrepatrund si, partial, se suprapun.


1. ETAPA DE PROLIFERARE
Proliferarea epiteliala incepe in saptamana a 6-a sau a 7-a de ata embrionara (embrion de 12-l5 mm), in epiblast. ca urmare a modificarilor cito-chimice din ectomezenchim. Are loc constituirea unei ingrosan cordonale, numita lama epiteliala primitiva sau lama vestibulara, care, la randul sau, ar capata proprietati inductoare asupra mezenchimului.
Dupa formarea sa, ca urmare a reactiilor citochimice. lama epiteliala primitiva sufera doua procese opuse.
Primul consta intr-un proces de invagmare cu aparitia unui sant ce se adanceste progresiv, pe fundul caruia se gaseste cordonul epitelial, care se continua cu restul epiblastului stomodeal printr-o baza larga. in centrul cordonului epitelial se produc modificari: degenerescenta vacuolara si distantarea celulelor de-a lungul fetei externe a lamei si constituirea unui lumen comun, cu deschiderea prin 'anta; acest proces duce la aparitia vestibulului bucal (embrion de 20 mm). Al doilea proces consta in proliferarea celulelor cordonale in profunzime si linguai. ceea ce duce la formarea lamei dentare primare. Dupa Longmore(l985) ea ar avea o origine distincta de lama epiteliala.


Aceasta lama dentara prolifereaza in profunzime "ca si cum ar fi atrasa de axul vascular" si are o dispunere riguros simetrica fata de ul median sagital. Celulele de la extremitatea sa den cilindnce si sufera denivelari, ceea ce duce la aparitia a cate zece formatiuni pentru fiecare lama, mugurii dintilor temporari.
Data aparitiei mugurilor este diferita: incisii si caninii inferiori (embrion 17 mm), 7saptamani; incisii si caninii superiori - (embrion 24 mm), 8 saptamani, molarul prim - (embrion 25-30 mm). 8 saptamani; molarul secund, (embrion 45-50 mm), 10-l1 saptamani.
Pe fata interna a lamei dentare primare, pnntr-o proliferare in profunzime, ia nastere lama dentara secundara, din care se vor forma mugurii dintilor permanenti.
Transformarile care au loc in aceasta etapa sunt precedate de sinteza si acumularea unor compusi de tipul fosfatazei alcaline si acizi nucleici.

2. ETAPA DE HISTODIFERENTIEREIncepe dupa incheierea proliferarilor celulelor bazale. mai accentuate in portiunea distala, care se invagineaza dand mugurelui dentar forma de capison sau cupula - cup stage - (embrion 40 mm, 9-l0 saptamani) si apoi de clopot - beli stage - (embrion 100 mm, 3-4 luni).
Celulele epiteliale periferice isi schimba forma, den cilindrice, mai alungite in dreptul papilei conjunctive, la acest nivel se formeaza chiar o condensare celulara epitaliala, un fel de nodul, nodului de smalt, cu rol necunoscut, care dispare foarte repede.
Celuieie epiteliale interne au forma stelata si alcatuiesc o retea celulara.
Legatura mugurelui cu lama dentara se ingusteaza din ce in ce mai mult. luand forma unui cordon. in stadiul de clopot, acest cordon va dispare, ramanand numai insule de celule epiteliale care, in diferite cazuri, pot fi la originea jnor formatiuni keratinoase sferice (perlele Serres). Mugurele dentar pierde astfel legatura cu epiteliul bucal si ramane inconjurat de mezoderm; apoi se indidualizeaza printr-o capsula conjunctiva, trecand intr-un nou stadiu, stadiul de folicul dentar.In stadiul de folicul, germenul dentar este alcatuit din trei parti: componenta epiteliala sau organul smaltului, papila conjunctiva si sacul dentar.

3. ORGANUL SMALTULUI SAU ORGANUL ADAMANTIN
Organul smaltului are o periferie si o zona centrala. Periferia este alcatuita din epiteliul adamantin extern care, la baza clopotului, se rasfrange si se continua cu epiteliul adamantin intern. Epiteliul adamantin extern este format dintr-un singur strat de celule cubice sau plate, stranse unele langa altele. Are o functie nutritiva, actionand ca o membrana biologica ce filtreaza, selectioneaza alimentele esentiale meolismului amelobiastiior dupa ce acestia au fost separati de pulpa dentara, de straturile de dentina, depuse succesiv sub polul lor bazai si un rol protector impotriva celulelor mezenchimale, care ar resorbi smaltul (resorbtie lacunara) sau l-ar acoperi cu cement.
Epiteliul adamantin intern este alcatuit din celule alungite poliedrice, care vor deveni adamantoblaste sau ametoblaste, cu rol in geneza smaltului. Ele au o dispunere perpendiculara pe papila conjunctiva, catre care privesc cu unul din cei doi poli. La polul opus este situat nucleul celular voluminos. Epiteliul adamantin intern este necesar si pentru orientarea si diferentierea celulelor periferice ale papilei iar acest epiteliu sintetizeaza glico-aminoglicanii constituti ai laminei bazale ca si material fibros ce se va depune pe aceasta (probabil colagen de tip l), cu rol in inductia necesara diferentierii odontoblastilor (Benoit).Intre epiteliul extern si masa tisulara supraiacenta se afla epiteliul intermediar, reprezentat prin 2-3 randuri de celule cubice, cu putine tonofibrile si un continut bogat in acid ribonucleic, proteine, enzime, mai ales fosfatazice si muco-polizaharide. Se pare ca joaca un rol in transferul meolitikx in directia itoarelor adamantoblaste. precum si in mineralizarea smaltului.
Spatiul intre stratul intermediar si epiteliul adamantin extern este ocupat de o substanta fundamentala gelatinoasa cu celule reticulare anastomozate si bogate in tonofibriie; este pulpa smaltului. Contine cantitati importante de proteine si mucopolizaharide. Ea are rol de amortizare, protejeaza prin masa sa plastica structurile subiacente in organizare; este un veriil tesut de sustinere, care contribuie la modelarea coroanei.
Zona jonctionala dintre epiteliul extern si cel intern se numeste zona reflectata, este bogata in acizi ribonucleici si fosfataze alcaline; ea genereaza teaca Hertwig care induce formarea radacinii dintelui.


In stadiul de clopot al incisivului de soarece, organul adamantin este separat de mezenchimul papilar printr-o lama bazala formata din colagen de tip IV si material ftbros depus pe acesta si sintetizat de epiteliul adamantin intern. Roiul acestei lame bazale este discuil in literatura. A fost remarcata necesitatea prezentei ei ca suport fizic pentru multiplicarea si orientarea celulelor epiteliale ca si rolul sau in schimburile nutritionale si de informatie intre celulele epiteliale si mediul inconjurator.


4. PAPILA CONJUNCTIVA

Formatiunea subiacenta organului adamantin se constituie prin condensarea si vascularizatia tesutului mezenchimal. Celulele periferice situate in vecinatatea adamantoblastilor, datorita prezentei acestora, se diferentiaza in celule alungite, dispuse in palisada, cu rol in secretia masei fundamentale a dentinei. Observatiile ulterioare (von Korff, StudnicksPalazzi) acorda o mai mare importanta in dentinogeneza fibrilelor precolagene provenite din pulpa embrionara, care prolifereaza inaintea diferentierii odontoblastelor, se organizeaza in retea si se condenseaza.

5. SACUL DENTAR
Este rezultatul condensarii si vascularizarii tesutului mezenchimal din jurul germenului dentar in stadiul evolutiv avansat. Are rol protector.In cursul dezvoltarii, celulele conjunctive din sacul dentar se diferentiaza in fibroblast, cementoblast, osteoblast si vor forma ligamentele aiveolodentare, cementul si osul alveolar.


6. ETAPA DE MORFOGENEZA

Morfogeneza odontonului este constituita din totalitatea proceselor care participa la conturarea conuratiei itorului organ dentar. Se pot distinge stadiul de morfogeneza coronara, stadiul de morfogeneza radiculara si stadiul de morfogeneza parodontala.
Morfogeneza organului dentar are doua trasaturi fundamentale:
1) Suprapunerea in timp a histodiferentierilor cu morfogeneza. Astfel, dentinogeneza si amelogeneza se suprapun morfonenezei coronare.
2) Succesiunea strict determinata a histodiferentierilor cauzate de influenta reciproca a celor doua primordii: cel epitelial si cel mezenchimal.
Astfel, aparitia ameloblastilor precede pe cea a odontoblastilor, care se pare ca apar la inductia primelor, odontoblastele elaboreaza dentina coronara, a carei depunere declanseaza intrarea in functie a adamantoblastilor care formeaza smaltul; calcifierea acestuia constituie un stimul puternic pentru formarea dentinei radiculare care, la randul ei, declanseaza geneza cementului.

7. FORMAREA PULPEI DINTELUI
Pulpa dentara se formeaza dependent de coroana si radacina. Are origine in papila dentara; dupa diferentierea odontoblastilor, paralel cu dezvoltarea radacinii, are loc transformarea celulelor mezenchimate in fibroblasti.
Harris edentiaza, la pulpa umana in dezvoltare, doua categorii de fibroblasti:


fibroblasti tineri, cu rol fibrilogenetic si

fibroblasti pe cale de maturare, sintetizatoare de colagen solubil.
Dupa diferentierea odontoblastilor si inceperea dentinogeneze patrund vase de sange si ner care formeaza plexuri caracteristice.




Alte materiale medicale despre: Odontologie



Probabil ca bebelusului ii va aparea primul dintre cei 20 de dinti de lapic aproximativ pe la varsta de sase luni (desi varsta variaza mult) [...]
Fara indoiala, stim mai multe despre curatarea externa a corpului decat despre cea interna, insa aceasta nu are intotdeauna efectele asteptate. Spalar [...]
SIMPTOME Chiar d-.ca aparitia primilor dinti ai sugarului dumneavoastra este o etapa a dezvoltarii normale si nu o boala, ea poate fi un fenomen irit [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre odontologie

Advertisements


Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile