eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Tromboembolismul pulmonar si hipertensiunea pulmonara‚ primara‚

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Tromboembolismul pulmonar si hipertensiunea pulmonara‚ primara‚



EMBOLISMUL PULMONAR (EP)
EVOLUTIE Rezultatul imediat este obstructia fluxului sanguin pulmonar catre regiunile pulmonare distale. Consecintele respiratorii sint: (I) ventilatie ineficienta (plaminul este ventilat, dar perfuzia nu mai arc loc), (2) atelectazii. care apa.- la 2 24 li dupa embolia pulmonara (EP) si (3) gradient P0, alveolo-arterial crescut, de obicei cu hipoxemie arteriala. Consecintele hemodina-mice pot II: (1) hipertensiune pulmonara. (2) insuficienta VD acuta si (3) scaderea debitului cardiac. Acestea apar numai atunci eiiul o fractiune sem-nificalia scularizatiei pulmonare este obstinata. Infarctizarea tesutului pulmonar este rara, aparind numai in cazurile in care exista o boala cardiaca sau pulmonara subiacenta.

SIMPTOME Cel mai adesea, debut brusc al dispneei. durere toracica, hemoptizia acompaniaza infarctizarea; sincopa poale indica embolizarca masi.
EXAMEN FIZIC Sint frecvente tahipneca si tahicardia; galop VD: Pi puternic si unde jugulare a ample, sugereaza insuficienta VD; rareori, temperatura > 39 A°C. Hipolensiunea sugereaza EP masiv.
EXAMENE DE LABORATOR Examinarile de rutina sint de mica utilitate in diagnostic; o radiografie toracica normala nu exclude EP. dar o scanare scintigralica a perfuziei normala nu se intilneste in prezenta unui embolism clinic semnificativ, Detectarea unei Irombozc venoasc prin plelismografic cu impedanta. ullrasonografie femurala sau venografie, recomanda tratamentul pentru trombocnibolism vcnos la un pacient cu suspiciune de embolie. Un defect de perfuzie segmentai" sau mai mare. cu ventilatie normala (..neconcor-danta") indica cu mare probabilitate un EP; angiografia pulmonara ramine lestul de certitudine.


TRATAMENT Pentru majoritatea pacientilor, tratamentul de clectie este heparina i.. (aproximativ 1000 U/h) in perfuzie continua, dupa un bolus initial de 10000 20000 unitati; in general, obiectivul este mentinerea TPT actita la 1,5-2,0 * control; heparina se continua 7-l0 zile penlru tromboza venoasa profunda (TVP) si 10 zile penlru tromboembolism. Cei mai multi dintre pacienti primesc cumarinice oral timp de minimum 3 luni dupa EP. Tratamentul trombolitic accelereaza rezorbtia trombilor venosi si este probabil indicata la pacientii cu embolism masiv si hipotensiune sistemica. Tratamentul chirurgical este rareori utilizat pentru TVP sau EP acuta. La pacientii cu EP recurente in pofida anticoagulantelor si la cei care nu tolereaza anticoagu-lantele. linia venoasa se intrerupe (pensa sau filtru). Extragerea chirurgicala a unoremboli vechi, poate fi utila la pacientii cu hipertensiune pulmonara cronica datorata unor EP repeiatc, fara rezorbtie spontana.

HIPERTENSIUNE PULMONARA‚ PRIMARA‚ (HPP)
EVOLUTIE Afectiune rara. Pacientii lipici sint femeile cu virsta 20-40 ani. La prezentare, simptomele sini de obicei cu debut recent si in general, evolutia nu esle mai lunga de 5 ani. Simptomele precoce sint nespecifice hipervenlilatie. discomfort toracic, anxietate, astenie, fatigabililate. Mai lirziu, apare dispneea, iar durerea precordiala la efori este prezenta in 25-50% din cazuri. Sincopa do efort apare foarte lirziu si este un semn de prognostic sumbru.
EXAMEN FIZIC Unda a proeminenta pe pulsul venos jugular, hipertrofia ventriculului drepi. L-_ la distanta mica cu Pi accentuat. Evolutia terminala este caracterizata prin semne de insuficienta cardiaca dreapta. Radiografie toracica: hipertrofia VD si a arterei pulmonare centrale. Arterele pulmonare diminua brusc. ECC: Dilatatie a VD, deviere la dreapta a axului, hipertrofie VD. Ecocanlingramci: Dilatatie a AD si a VD si regurgitatie tricuspidiana. . 92-2.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Trebuie excluse alte afectiuni cardiace, pulmonare si sculare pulmonare. Investigatiile functiei pulmonare vor identifica bolile pulmonare cronice care produc hipertensiune pulmonara si cord pulmonar. Se vor exclude bolile interslitiale si hipertensiunea pulmonara hi-poxica. Pentru excluderea unei liP cronice, se efectua scanarea perfuziei pulmonare. Pentru a deosebi lA£P de HPP pot fi necesare arteriografia pulmonara sau chiar biopsia pulmonara deschisa. Rareori, hipertensiunea pulmonara se datoreaza unei boli parazitare (schistosomiaza. filarioza). Afectiunile cardiace care trebuie excluse sinl stenoza de artera pulmonara si de l pulmonara. Se vor investiga artera pulmonara si sunturile alrio-venlriculare, cu boala pulmonara sculara (reactia Hisenmenger). Stenoza mitrala muta fi exclusa prin ecocarcliogralle.


TRATAMENT Evolutia este de obicei spre deteriorare progresi, in pofida tratamentului; tratamentul este paleativ, dar s-a imbunatatit in ultimii ani. Principalul accent al tratamentului se pune pe medicamentele sodilalatoarc. Trebuie scazuta presiunea arteriala pulmonara si rezistenta sculara pulmonara, cu pastrarea TA sislemicc. Dozele mari de antagonisli ai canalelor de calciu (de ex. nifedipine, 120-240 mg/zi sau diltiazem, 540-900 mg/zi) pot reduce presiunea si rezistenta sculara pulmonara, dar mai putin de jumatate dintre pacientii cu hipertensiune pulmonara primara raspund la acest tratament. Au fost incercate anticoagulante si prostaciclin. Pacientii care nu raspund la tratament medical pot fi propusi pentru transt.



Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii



Se defineste prin abces pulmonar acea supuratie netuberculoasa a parenchimului pulmonar, colectata intr-una sau mai multe cavitati neofonnate, [...]
Factori de risc, leziuni precanceroase Procesele metabolice complexe ce se desfasoara in organismul nostru au nevoie de oxigen. Oxigenul ni-1 [...]
Aparitia acuta a edemului pulmonar alveolar cu potential fatal se datoreaza Cel mai adesea (1) cresterii presiunii hidrostatice in capilarele pulmonar [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile