eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Cardiopatia ischemica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare » cardiopatia ischemica

Infarctul miocardic acut (ima)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Infarctul miocardic acut (ima)
IMA constituia, probabil, in a doua jumatate a secolului XX, cea mai grava boala a populatiei albe din tarile industrializate. in unele tari dezvoltate, lupta impotriva infarctului a inceput sa dea roade serioase si el este in scadere. Lucrurile nu stau asa in tarile din Europa de Rasarit, printre care si Romania, unde problema infarctului de miocard nu este inca stapanita; dar, chiar si in tarile in care lucrurile au un mers favorabil, infarctul reprezinta in continuare o boala reduila, avand in multe cazuri un sfarsit fatal.
Gravitatea bolii. Infarctul de miocard este una dintre evolutiile cele mai grave ale aterosclerozei, raspandita la toata populatia globului. Infarctul ocupa locul I numai in tarile industrializate deoarece, din pacate, in tarile lumii a treia, in Africa, in Asia si in alte zone, bolile infectioase si cele provocate de subnutritie continua sa faca ravagii si il devanseaza. Dar in clipa in care foametea nu mai constituie o problema, aproape orice tara se confrunta cu cresterea proportiei de decese prin infarct miocardic acut.

Boala este foarte grava, deoarece scoate din functiune o portiune din muschiul cardiac, iar asta poate sa duca la deces. Uneori, muschiul cardiac ramas poate prelua functia intregii inimi, insa daca lucrul acesta nu se intampla in cateva zeci de minute - sau uneori minute - recuperarea vine prea tarziu, pentru ca nefunctionarea inimii sau o functie foarte redusa nu poate fi suportata de organism.
Moartea unei portiuni din muschiul cardiac care se produce in IMA este urmarea faptului ca artera care hraneste muschiul s-a astupat cu un cheag de -sange. Cheagul se dezvolta pe o placa de aterom zdrentuita, fisurata. Lucrul cel mai important pe care-l cunoastem in momentul de fata este ca acest cheag poate fi topit, fluxul sanguin se poate resili si portiunea de muschi respectiva poate fi salvata daca bolnal se gaseste intr-un spital sau sub ingrijirea unui doctor care arc instrumentele necesare. Uneori medicul nu poate recurge la aceasta procedura imediat, dar se poate folosi de mijloace limitate de sustinere a muschiului cardiac cateva minute sau zeci de minute, pana in clipa in care se poate trece la destuparea arterei. Prin urmare, daca un bolnav se autosuspecteaza de infarct miocardic, el trebuie sa se adreseze de urgenta doctorului - A«in avalansa, in catastrofaA», ca sa folosim niste termeni ceva mai neobisnuiti.
Dar nu e normal ca oamenii sa intre in panica, inchipu-indu-si ca au infarct, si sa se adreseze medicului in asemenea conditii. De aceea, atat bolnavii, cat si medicii de familie care-i ingrijesc trebuie sa aiba clar in minte care sunt simp-tomele foarte sugestive pentru infarct si care sunt simptome asemanatoare, dar cu probabilitate foarte mica sa anunte acest fenomen. Caci daca se produc multe false alarme, lucrurile pot ajunge sa semene cu povestea cu lupul

• A«lupulA» vine abia cand nu mai crezi in aparitia lui! Mesajul pe care incerc sa-l transmit este urmatorul: cand bolnal cu simp-tome de IM ajunge la timp la medic, acesta poate contribui la salvarea muschiului cardiac si putem spune, fara a gresi, ca impiedica infarctul sa se produca.
Al doilea mesaj, foarte important, este acesta: cand infarctul s-a produs, viata ulterioara a bolnalui poate sa se apropie de o viata normala daca persoana urmeaza neabatut sfaturile medicale, in mai multe directii. Anticipand ceea ce vom spune la tratament, aceste directii sunt: echilibrarea stilului de viata - fara abuzuri in nici o directie, dar nici cu restrictii care sa sugereze viata de manastire, pur si simplu o viata echilibrata, normala, A«calea de mijlocA»; administrarea unor medicamente care, in majoritatea cazurilor, vor fi luate toata viata; control medical periodic cu ocazia caruia sunt necesare uneori diverse interventii medicale mai speciale. Un bolnav de infarct care urmeaza aceste sfaturi poate trai la fel de mult ca unul care nu a at infarct, in conditii de viata absolut civilizate.

Cum se impiedica aparitia infarctului de miocard?
IM apare printr-un mecanism descris deja - formarea unui cheag in interiorul vaselor inimii, in urma ruperii unei placi de ateroscleroza. Acest mecanism, bazat pe agravarea cardiopatiei ischemice, sugereaza si caile de a impiedica o asemenea evolutie: in primul rand, impiedicand sau intrerupand progresul aterosclerozei; in al doilea rand, impiedicand procesul prin care infiltratiile cu colesterol ale vasului devin neregulate, zdrentuite, favorabile prinderii cheagului; in al treilea rand, incercand sa oprim dezvoltarea trombului oclu-ziv, adica a cheagului care astupa vasul; in al patrulea, daca trombul s-a produs, incercand sa-l topim; in al cincilea rand, daca totusi infarctul a at loc, impiedicand repetarea procesului a doua sau a treia oara, deoarece cu prima cicatrice se poate trai, de cele mai multe ori, in mod decent, dar daca fenomenul se repeta inima slabeste din ce in ce mai mult, pana cand ajunge in imposibilitate de a-si indeplini functiile. Cu alte cuvinte, mecanismul de producere a bolii ne arata ca putem s-o oprim in oricare dintre fazele evolutiei sale, ca ea nu este o fatalitate. Faptul ca omoara totusi, in mult mai mare masura ca alte boli, oamenii albi ne da de gandit: pesemne ca nu este usor sa facem ceea ce trebuie. Este nevoie de cunostinte si mai cu seama de vointa de a face tot ce ti s-a recomandat.


Cum se prezinta boala?

Infarctul miocardic acut apare sub mai multe forme, dar cel mai des se manifesta ca o durere sfasietoare in cosul pieptului. inainte de a descrie insa aceasta durere, care este cheia recunoasterii IMA la timp, trebuie sa spunem cateva cuvinte despre conditiile in care apare. in jumatate din cazuri, infarctul apare din senin - adica omul se gaseste intr-o postura cat se poate de obisnuita a vietii lui de zi cu zi si nu a at nici un semn premergator. in cealalta jumatate din cazuri, infarctul apare in conditii de suprasolicitare sau in con- ditii speciale.

Infarctul poate sa apara cand este frig afara sau poate sa apara dupa o solicitare intelectuala urmata de fumatul multor tigari. in unele cazuri, infarctul nu apare in nici una dintre aceste conditii, in schimb exista semnale de alarma la care omul ar trebui sa ia aminte. Cel mai obisnuit semnal Cu alte cuvinte, au inceput sa apara dureri si in repaus, desi mai demult apareau doar la efort; sau au aparut la efort mai mic, sau au inceput sa aiba o durata mai mare decat inainte. Orice semnal de alarma care sugereaza ca durerile sunt mai ample, mai frecvente, mai intense sau apar in alte conditii decat durerile precedente trebuie comunicat medicului inainte ca progresul anginei sa duca la infarct de miocard.

Asadar, o durere intensa, asemanatoare cu cea din angina pectorala, dar mai intensa, care cuprinde uneori intreg pieptul, care merge uneori spre baza gatului, adica in falca inferioara, sau merge spre abdomen sau spre spate, este obisnuita la debutul infarctului de miocard. Aceasta durere tine zeci de minute si uneori cateva ore. Ea seamana, cum spuneam, cu angina de piept, dar este mult mai puternica si dureaza mult peste limita de 15, chiar 30 de minute, pe care o acceptam pentru angina. in plus, nitroglicerina nu are nici un efect. Bolnal care stie ca are angina si este obisnuit sa ia nitroglicerina incepe sa ia leta dupa leta, uneori si la 10 minute, pentru ca este speriat, dar nitroglicerina nu are nici un efect. Este mult mai bine ca, in loc sa luam in continuare nitroglicerina, sa incercam sa ajungem la un spital ori sa-i cerem unui medic sa ne consulte cat mai rapid. Este bine sa luam nitroglicerina in aceste conditii, dar nu in exces, ca atunci cand se iau cateva pastile deodata, caci dozele mari pot produce ameteala si uneori chiar lesin (o nitroglicerina la 10 minute este o doza accepila si recomandata).

Exista si cazuri in care durerea aproape nu se percepe, dar bolnal prezinta alte simptome, obisnuite in infarctul de miocard, desi nu asa de clare, de specifice acestei boli. Bolnal este nelinistit, transpirat, palid si simte o sfarseala fara nici un fel de motiv. Mult mai rar, bolnal are lipsa de aer si respira des, iute. Confuzia cu cealalta forma de lipsa de aer, in care bolnal nu poate sa traga aer in piept pana la capat, este frecventa. Ultima este, de obicei, un simptom inocent, care nu ascunde o boala severa. Dar lipsa de aer cu respiratie rapida, care face ca bolnal sa stea mai degraba ridicat decat intins .
Asadar, infarctul este caracterizat printr-o durere strivitoare in cosul pieptului care poate fi insotita de oricare dintre fenomenele pe care le-am amintit: neliniste, sfarseala, transpiratii, respiratie rapida cu lipsa de aer, greata sau varsaturi. Extrem de rar, aceste fenomene pot sa se manifeste izolat si neinsotite de durere sau insotite de o durere de mica intensitate. Cazurile de infarct neinsotit de durere sunt foarte greu de diagnosticat, numai medicul are toate elementele pentru a o putea face. Daca un bolnav cu diagnostic de cardiopatie ischemica are unul dintre simptomele de mai sus, acesta e un semnal de alarma pentru a consulta medicul, dar urgenta nu este atat de mare ca atunci cand durerea domina loul clinic. As remarca faptul ca bolnavii cu diabet zaharat prezinta, de cele mai multe ori, aspectul neobisnuit de debut al infarctului de miocard, cu durere redusa sau absenta si cu fenomene insotitoare, deoarece la acesti bolnavi partea din sistemul nervos care transmite senzatiile dureroase este afectata, astfel incat ei s-ar putea sa nu perceapa durerea.

Ce facem arunci cand suspectam aparitia unui infarct de miocard?

Fiind vorba de o durere in piept cu caracter an-ginos, ce-i drept mai intensa, dar cu caracter anginos, trebuie sa luam, in primul rand, nitroglicerina. Autoadministrarea unei lete de nitroglicerina sub limba se repeta la fiecare 10 minute, avand grija, daca apar ameteli, sfarseala, imboldul de a ne intinde pe jos, ca nitroglicerina sa fie luata mai rar, la 15-20 minute. Evident, administrarea nitroglicerinei se opreste in clipa in care durerea inceteaza.
Concomitent, trebuie chemata salvarea sau anuntat un medic. Daca salvarea nu poate fi gasita, daca medicul de familie nu este disponibil si nu poate ajunge imediat la domiciliul bolnalui, ceea ce se intampla frecvent, atunci trebuie rugat un membru al familiei sa ne transporte rapid la spital. Infarctul de miocard nu necesita imobilizarea imediata la pat, cum ar fi un traumatism de coloana vertebrala. Necesita repaus, dar transportul rapid intr-un spital competent este cel mai important lucru pentru ca, asa cum am mai spus, medicul poate salva muschiul inimii - daca are cu ce si poate actiona in timp util, rapid, pana cand n-a apucat sa se instaleze moartea acestui muschi.
Asadar, cand apare o durere ce sugereaza un infarct de miocard, luam nitroglicerina si luam toate masurile ca sa ajungem rapid la un spital cu sectie de cardiologie sau macar de boli interne. Este de dorit sa recurgem la salvare, dar se poate si cu o masina personala condusa de altcineva.
De obicei, la bolnavii care au dureri sugerand infarctul de miocard sunt trimise salvari antisoc. Medicul de la salvarea antisoc face o electrocardiograma, o interpreteaza, decide daca diagnosticul este de infarct miocardic, administreaza cateva injectii si una sau doua pastile si pune uneori o perfuzie, care este extrem de importanta pentru cursul favorabil al bolii. in orice caz, el se misca rapid, pentru ca rezolvarea definitiva a obstructiei (astuparii) arterei inimii se face in conditii de spital, chiar daca salvarea este bine dotata si medicul incepe acest proces inca de la domiciliul bolnalui noapte, adusa de cineva la pat. Bolnal nu are voie sa se agite, trebuie sa stea cat mai linistit, pentru ca orice fel de gest in plus solicita inima pentru irigarea acelor muschi sau acelor organe aflate in activitate suplimentara. Orice efort in plus solicita rezervele inimii si, daca rezervele se epuizeaza mai rapid, atunci si muschiul inimii moare mai repede. Este momentul sa spunem ca un bolnav cu durere in piept, suspectat de infarct, trebuie sa ajunga la spital in primele 6 ore de la debutul durerii.

Ce se intampla la spital. In continuare, vom descrie ce se petrece in mod obisnuit cu bolnal cu infarct, adus la un spital cu serviciu de cardiologie avand o dotare moderna. O facem pentru ca oamenii sa stie la ce sa se astepte si sa nu aiba emotii suplimentare in fata unor gesturi a caror semnificatie nu o cunosc.
La camera de garda, el este transportat de obicei cu un carucior. Ambitia unora de a merge pe propriile picioare este nejustificata: asa cum am spus, fiecare pas, fiecare metru parcurs solicita sange, inima bate mai repede si isi epuizeaza rezervele mai rapid. Nu este nici o rusine ca in aceste conditii sa fii transportat cu caruciorul sau, mult mai rar, cu bran-cardul. De obicei, la camera de garda se face o electrocardiograma si se iau niste analize, daca asta nu s-a intamplat in salvare, dupa care bolnal ajunge in timentul de terapie intensiva cardiaca, denumit in multe spitale UTIC (Unitatea de Terapie Intensiva Coronariana).

Aici bolnal este dezbracat si intins in pat. Trebuie sa stie, mai intai, ca in urmatoarele zile nu are voie sa se dea jos din pat, caci inima trebuie sa se refaca in conditii de activitate cat mai redusa. Trebuie sa stie apoi ca este dezbracat pentru a exista acces la orice parte a corpului: uneori este nevoie sa se prinda perfuzii in locuri neasteptate, alteori e nevoie sa se intre prin arterele membrelor inferioare, cele de la plica inghinala, arterele cele mai groase si mai accesibile de la nivelul trunchiului. Prin aceste artere se ajunge mai usor cu cateterele despre care vorbeam ceva mai devreme in interiorul inimii, in tentativa de a se elibera artera astupata. Este nevoie ca bolnal sa urineze stand in pat, prin urmare e mai bine sa nu se faca tot felul de manevre care ar putea deranja venele prin care curg solutiile terapeutice.
Asadar, bolnal trebuie sa se astepte sa-i fie puse la brate una sau, mai des, doua perfuzii cu substante care ajuta inima si sa stie ca va fi monitorizat electrocardiografie, deci ii va fi atasat cordonul unui aparat care inregistreaza in permanenta activitatea electrica a inimii. Toate acestea sunt spectaculoase, dar de regula in serviciile de reanimare este foarte multa liniste si uneori, cu ajutorul unui calmant usor, toate pot fi suportate bine, starea de incredere, de liniste, fiind extrem de folositoare organismului, care trebuie sa se refaca dupa rana produsa de infarct pe muschiul inimii.

Exista numeroase criterii care-l fac pe medic sa aleaga una sau alta dintre proceduri. Daca medicul ii propune direct bolnalui sa mearga in sala de cateterism cardiac (sala in care exista o aparatura radiologica permitand urmarirea tu-buletelor de plastic, numite catetere, ce ajung in inima), bolnal trebuie sa accepte neintarziat, deoarece acele interventii sunt foarte eficiente pe termen lung, in sensul ca o data cu destuparea arterei (cateterism) are loc si dilatarea vasului lezat (angioplastie) si deseori intarirea zonei respective prin-tr-o proteza coronariana (un tubulet de sarma care armeaza vasul in interior, pentru a-l impiedica sa se ingusteze din nou). Daca procedura aceasta nu e aplicata in primele minute de
la venirea in spital, este posibil sa se recurga la ea in urmatoarele zile sau saptamani. Cateterismul urmat de angioplastie este o procedura moderna, pe care bolnal trebuie s-o accepte, caci riscul ei e foarte mic in mod absolut si este enorm de mic in atie cu riscul de a nu o face si de a lasa infarctul sa-si urmeze calea obisnuita, fie si daca se topeste cheagul. Iata de ce bolnavii care refuza procedura trebuie sa semneze ca-si asuma riscul.
Dar pacientul ar trebui sa stie ca angioplastia este cea mai buna dintre metodele pe care le are la dispozitie cardiologia moderna. Exista si operatii mai complexe, care pot fi si ele eficiente sau foarte eficiente, dar acelea sunt proceduri de rezerva. Dilatarea cu balonas este mult mai simpla, nu produce durere, se face cu bolnal treaz, urmarind pe ecranul monitorului procedura, daca doreste. Pe scurt, angioplastia este una dintre marile minuni ale cardiologiei din ultimii 20-30 de ani.

Multi bolnavi se vor intreba de ce nu fac si ei angioplastie, iar explicatia e simpla: exista zeci de varietati de infarct si nu la toate trebuie aplicata imediat procedura aceasta, iar la unele nu trebuie aplicata nici mai tarziu.
Asa cum am spus, in primele doua pana la cinci zile bolnal ramane la pat si i se administreaza tratamentul ales de medic. El sta una-doua zile in Unitatea de Terapie Intensiva si apoi este dus intr-un salon obisnuit, unde se consolideaza terapia inceputa. Sa mai spunem o data: bolnal trebuie sa respecte repausul la pat pe durata indicata de medic din pricina aceluiasi pericol de a solicita inima aflata in suferinta sau, poate, in convalescenta. Dupa ce bolnal are voie sa se ridice din pat si incepe sa se miste, urmeaza evaluarea intregului arsenal de sanatate sau de boala al organismului, pentru a sti care este atitudinea de tratament cea mai buna pe termen lung.

Bolnal este externat dupa 10•14 zile in medie, dar de multe ori si mai tarziu, in functie de diferite considerente medicale. in primele saptamani el nu va avea voie sa munceasca, dar majoritatea bolnavilor sunt reincadrati in munca dupa primele doua luni.


Ce inseamna viata echilibrata? inseamna, mai intai, sa muncesti, dar daca ai o munca extrem de grea, supraso-licitanta, ea trebuie inlocuita cu o munca normala, cu un program normal, fara ore suplimentare. Viata echilibrata inseamna, apoi, o viata fara abuzuri si fara exces de efort, fara emotii excesive - fara filme sau carti de groaza, de exemplu -, fara mese abundente, fara chefuri.

Venit acasa de la spital, bolnal care a at un infarct trebuie sa-si regandeasca viata: felul de fi in general, regimul alimentar, efortul pe care are voie sa-l faca.
a€˘ Sa incepem cu regimul alimentar, sau dieta. Aceasta trebuie adaptata eventualei existente a unor boli asociate. Daca este asociat un diabet, trebuie urmata o dicta speciala pe care diabeticii o cunosc foarte bine si despre care se pot scrie carti intregi. Pe scurt, e vorba de o dieta lipsita aproape complet de zahar, in care sunt reduse drastic pastele fainoase, cartofii, painea, mamaliga si exista putine calorii. Daca este hipertensiv, bolnal nu va avea voie sa manance prea sarat. Daca are insuficienta cardiaca, de asemeni.
Dieta e insa strans legata de greutatea corporala a bolnalui respectiv. Este vital ca bolnal care a at un infarct sa se conformeze standardelor de greutate care sa nu-l situeze in randul obezilor si nici macar al supraponderalilor, in aceasta privinta poate fi luata ca reper vechea regula care spune ca nu trebuie sa ai mai multe kilograme decat numarul de centimetri care depasesc 100 cm inaltime, dar medicul poate preciza la externare limita maxima pentru fiecare caz in parte. Greutatea peste limita, chiar daca nu se atinge pragul la care bolnal poate fi considerat obez, este un factor de risc in genere neglijat, dar foarte important, pentru progresul aterosclerozei si un eventual nou infarct. Motil este ca persoanele grase au un deficit de insulina

• dat fiind ca celulele grase blocheaza insulina produsa de pancreas si de foarte multe ori acesta nu poate fabrica mai multa insulina -, iar pe de alta parte celulele grase sunt o sursa de inflamatie: ele produc substante care mentin iritarea vaselor si a placilor de aterom existente, acestea devenind astfel mai usor de fisurat sau de zdrentuit si favorizand aparitia unui nou cheag. Nu exista o relatie directa intre numarul de celule grase ale obezului si cantitatea de colesterol din vase, dar lipsa de insulina si inflamatia produsa sunt motive suficiente pentru cresterea riscului de infarct.
De aceea, regimul alimentar trebuie sa nu permita ingra-sarea, adica sa aiba tot timpul o cantitate de calorii la limita inferioara a necesitatilor. In orice caz, alimentele care stim bine ca ingrasa, cum ar fi dulciurile, grasimile si fainoasele, trebuie reduse foarte mult. Cu dulciurile si fainoasele e simplu, pentru ca ele se recunosc usor. Despre grasimi trebuie spus ceva mai mult.
Grasimile de origine animala - untura, untul, carnea grasa - trebuie eliminate de la bun inceput. Grasimile din ulei si margarina pot fi acceptate, dar in cantitati foarte mici deoarece, contrar unor legende, nici ele nu sunt inocente ca eventuale surse de calorii si grasimi care sa ingusteze vasul sanguin. Repet, uleiul vegetal poate fi folosit, dar in cantitate mica.
Carnea recomandata este cea de pasare si de peste, cu exceptia pestelui foarte gras care nu trebuie sa intre in dieta curenta. Carnea de vaca nu trebuie consumata fara limite pentru ca si ca contine colesterol, chiar daca este slaba. Toti cei aflati intr-o situatie apropiata de boala de inima stiu ca trebuie sa evite carnea de porc.
De asemeni, trebuie evitate cu orice pret smantana si branza grasa. Sunt de preferat, in privinta lactatelor, laptele si branza cu un continut redus de grasimi si, intre branze-turile fermentate, cele mai slabe, obtinute din lapte de vaca. Ouale pot fi consumate fierte, dar nu mai multe de doua-trei pe saptamana.
Trebuie spus ca nici unul dintre alimentele interzise mai inainte nu sunt o otrava. Ocazional, la o petrecere, in timpul unei vizite, poate fi consumat oricare dintre produsele interzise, dar ele nu trebuie sa fie niciodata prezente in mod obisnuit pe masa bolnalui care a at infarct si nu trebuie consumate nici macar, sa spunem, de doua ori pe saptamana, ci poate doar o data-de doua ori pe luna si, ca regula generala, in cantitati foarte mici.
Alimentele foarte variate bazate pe legume proaspete preparate in diverse feluri, dar fara rantasuri si prajeli excesive, constituie cheia unei diete de protectie a vaselor si a inimii bolnave. De altfel, specialistii au constatat de multi ani ca locuitorii zonele mediteraneene fac mult mai rar infarct si cardiopatie ischemica decat cei din Europa de nord si Europa centrala. Analizandu-se felul de viata al acestor categorii de populatie, s-a constatat ca ceea ce le deosebeste este regimul alimentar. Dieta mediteraneeana se bazeaza pe foarte multe legume, salate, fructe si peste, in timp ce dieta din Europa centrala si de nord este saraca in alimente proaspete de origine vegetala. Desi medicii trebuie sa admita ca nu stiu cu precizie care este factorul protector din legumele si fructele proaspete, el exista cu siguranta. Ca dovada, mediteraneenii emigrati in nord fac infarct si boli inrudite (cardiopatie ischemica) in aceeasi masura ca populatia locala atunci cand isi schimba modul de viata - si invers, ceea ce dovedeste ca modul de viata, si nu zestrea genetica, are rolul esential in dezvoltarea aterosclerozei.

Alcoolul in cantitati mici nu dauneaza inimii. El este complet interzis bolnavilor de ficat, face rau celor cu ulcer, gastrita sau pancreatita, dar bolnavilor de inima si oamenilor sanatosi cantitatile mici de alcool nu le produc, in afara unei eventuale euforii de moment, nici un neajuns pe termen lung. Exista diverse speculatii cum ca vinul rosu ar proteja vasele. Este foarte adevarat ca francezii, care consuma de departe cea mai mare cantitate de vin rosu pe cap de locuitor, au si cei mai putini bolnavi cu boala coronariana ischemica, boli respiratorii, infarct de miocard din intreaga Europa. Desi nu se poate corela aceasta situatie exclusiv cu vinul, se considera ca un pahar de vin rosu pe zi este accepil si poate chiar protector pentru vase; doua-trei pahare pe zi inseamna deja prea mult. Cat priveste vinul alb, berea sau taria, ele nu au probabil un rol protector, in schimb nu sunt daunatoare daca sunt consumate (una dintre ele, nu toate) in cantitati zilnice mici: vinul si berea - un pahar pe zi, taria - mai putin de 50 ml/zi.

a€˘ Exercitiile fizice, miscarea in general, nu numai ca sunt permise, dar sunt obligatorii pentru persoana care a at infarct, cu conditia sa fie facute cu masura si precedate de un consult medical, pentru ca exceptii de la regula pot sa existe daca infarctul e insotit, de pilda, de insuficienta cardiaca (chiar si atunci este indicat efortul fizic, insa cu masurarea lui specifica, asa cum vom vedea in alta parte). Motil este acela ca, asa cum am mai spus, organismul nostru a fost astfel A«proiectatA» incat sa produca in permanenta substante necesare miscarii pana in ultima zi a vietii, in cautare de hrana sau pentru evitarea pericolelor; neutilizate de omul modem, aceste substante duc in final la depozite vasculare, ce contribuie la progresul aterosclerozei.
Sporturile care presupun miscare in asalt, cum sunt tenisul sau baschetul, nu sunt interzise complet, dar ele pot fi practicate numai cu aprobarea expresa a medicului. Ele trebuie facute intotdeauna de placere, fara spirit de competitie si fara depasirea pragului la care apare respiratia grea, adica gafaiala. in orice caz, indiferent ce sport ar practica, daca apare durerea in cosul pieptului in timpul efortului, persoana trebuie sa-si anunte medicul pentru a sili impreuna ce este de facut mai departe.

a€˘ Activitatea sexuala este permisa la trei-patru saptamani de la momentul infarctului, dupa chestionarea prealabila a medicului. Multi bolnavi se jeneaza sa discute problema cu medicul lor, dar ar trebui sa faca acest efort.
Stimulentele de tipul Viagrei trebuie, in general, evitate, ele fiind permise doar dupa o discutie amanuntita cu medicul. Bolnavii care iau orice fel de nitrati, de la nitroglicerina pana la isosorbid-dinitrat sau mononitrat, nu au voie sa foloseasca sub nici o forma Viagra sau produse asemanatoare. La fel ca efortul fizic, activitatea sexuala nu trebuie sa aiba loc imediat dupa masa de pranz, pentru ca suprasolicitarea poate deveni prea mare: in timp ce o parte din sange este trimis spre aparatul digestiv, alta s-ar indrepta spre zona de efort si inima s-ar gasi in suferinta.
a€˘ Baia cu apa calduta este permisa imediat ce bolnal ajunge acasa, dar se prea poate ca si in spital sa fi facut un dus cu apa calduta. Este bine sa nu se faca niciodata baie fierbinte, sauna sau lucruri asemanatoare. Ca si in cazul efortului fizic, este recomandabil sa se faca baie cat mai departe de momentul mesei.
a€˘ In sfarsit, plimbarile si cu atat mai mult sportul trebuie facute intr-un climat prietenos, atat canicula, cat si gerul si vantul fiind strict contraindicate. Sigur ca un bolnav tanar care n-are nici un fel de complicatii poate sa iasa iarna din casa si sa mearga, eventual cu gura protejata de un fular, un drum nu prea lung prin ger sau prin vant, dar este bine ca asemenea deplasari sa constituie exceptia, si nu regula. in orice caz, vantul puternic, gerul marcat si canicula nu mai trebuie infruntate de un bolnav care a at un infarct de miocard.

a€˘ Reluarea activitatii profesionale - pentru nepensionari

• se face, ca regula generala, la doua luni de la momentul infarctului; pot totusi exista si exceptii hotarate de medic. De cele mai multe ori, profesia poate fi reluata evitand orice fel de stres: programul nu trebuie prelungit, iar in cadrul sau activitatea nu trebuie sa devina prea intensa. Bolnal care a at o munca fizica grea trebuie sa se gandeasca serios s-o schimbe; cei care au at o munca de raspundere trebuie sa-si consulte medicul. Uneori, prin autoeducatie, ei pot sa reia si o astfel de munca, cu conditia sa distribuie responsabilitatile intregii echipe, si nu sa si le asume, framantandu-se pentru lucruri ce pot fi cu greu duse la capat de un singur om .


Galerie de imagini si poze medicale: infarctul miocardic acut


imagine cu infarctul miocardic acutimagine cu infarctul miocardic acut imagini infarctul miocardic acutimagini infarctul miocardic acut poza despre infarctul miocardic acutpoza despre infarctul miocardic acut


Alte materiale medicale despre: cardiopatia ischemica

loading...
Diagnosticul precoce si instituirea imediata a tratamentului in IMA sint cruciale; diagnosticul se bazeaza pe anamneza caracteristica, CCG si pe evolu [...]
Blocantele canalelor de calciu au un numar de proprietati farmacologice, care teoretic ar trebui sa confere anumite beneficiii pacientilor cu inf [...]
Este o afectiune grava care compromite vitalitatea intestinului. Anatomic, este vorba de infiltrarea difuza cu sange a peretilor intestinali, ca [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cardiopatia ischemica

    Advertisements


    Alte sectiuni

    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile