eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Bolile cailor biliare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cailor biliare

Litiaza veziculara: complicatii evolutive ale litiazei veziculare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Litiaza veziculara: complicatii evolutive ale litiazei veziculare

LITIAZA VEZICULARA

Reprezinta o stare patologica produsa de prezenta calculilor in interiorul colecistului; este mult mai frec­venta la sexul feminin si afecteaza toate varstele. Este cea mai frec­venta dintre afec­tiu­ni­le cailor biliare, aparand cu incidenta mai mare in tarile dezvoltate industrial (Occident).

Existenta calculilor in cula biliara („colecist locuit”) nu inseamna neaparat si colecistita li­tia­zica: exista cule biliare locuite de calculi care sunt clinic asimptomatice, descoperite cu o­ca­zia unei echografii sau interventii chirurgicale cu alta viza, din care 90% continua sa ramana asimptomatice in timp.

TABLOU CLINIC

Se descriu 3 perioade evolutive:

a) Perioada latenta (asimptomatica): este lipsita de colici sau alte complicatii evolutive (60% din litiazici raman fara acuze toata viata, reprezentand „purtatorii de calculi”); atitudinea moder­na afirma ca in principiu litiaza asimptomatica nu se opereaza (daca insa, cu ocazia unei inter­ven­tii cu alta viza, se constata existenta in campul operator si a unui colecist locuit, se re­co­man­da re­zol­varea concomitenta a litiazei culare, evitand transformarea evolutiva ulterioara favo­rizata chiar de interventia in sine).

b) Perioada manifesta: se traduce prin existenta unui sindrom dispeptic biliar si, cel mai impor­tant, a colicii biliare (durere paroxistica), element fundamental care sustine indicatia de inter­ven­tie chirur­gi­ca­la; apare de obicei in cursul serii si noptii, dupa un pranz bogat in lipide; bolnavul este anxios, imobil, nu suporta atingerea hipocondrului drept, nu adopta pozitii antalgice (ulce­ro­sul a­dopta cel mai adesea pozitia „in cocos de pusca”, apasand epigastrul cu pumnii), semnul lui Murphy (durere la palpare pro­funda in inspir la nivelul punctului coledocian) este prezent; dure­rea are sediul in hipocondru sau mai adesea in epigastru subxifoidian si iradiaza inter­scapulo­hu­me­ral drept; durata colicii este variabila, de la 30 minute pana la citeva zile.


c) Perioada complicatiilor: survine de obicei la litiazicii cu un trecut simp­to­matic mai lung, in­sa, u­neori, debutul suferintei se poate face chiar cu o compli­ca­tie majora; exista 3 categorii de com­pli­catii:

- complicatii mecanice: hidrocolecist, migrarea calculilor in coledoc (cu icter, hepatita co­le­­sta­ti­ca, ciroza biliara secundara, pancreatita biliara acuta sau cronica, papiloodita ste­nozanta), fis­tu­le biliare interne (biliobiliare si biliodigestive, cu posibil ileus biliar) sau externe;

- complicatii inflamator-infectioase: colecistita acuta, colangita, peritonita localizata (plas­­tron co­le­cistic, abces colecistic) sau generalizata,  pancreatita acuta,  stare septica etc.;

- complicatii degenerative:  neoplasm cular.

Examenul obiectiv este, de obicei, sarac in date:

- semnul Murphy (manevra Murphy pozitiva): prezent in complicatiile acute;

- palparea culei biliare in hidrocolecist sau piocolecist;

- palparea plastronului subcostal in colecistita acuta;

- aparitia icterului in obstructia coledocului prin calcul migrat sau prin compresie extrinseca (sin­drom Mirizzi).


Protocol de explorare a cailor biliare:

ANICTERIC

ICTERIC

Preoperator

- echografie

- colangiocolecistografie

- tubaj duodenal,

- echografie

- colangiografie endoscopica (ERCP) sau trans­parieto­hepatica (PTC)

- coledocoscopie endoscopica,

Intraoperator

- colangiografie transculara sau transcistica.

- colangiografie transculara sau transcistica

- coledocotomie

- coledocoscopie

- manometrie, debitmetrie.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL se face cu:

A. Afectiuni toracice (nevralgie-pleurodinie; afectiuni costale, pulmonare, pleurale).

B. Afectiuni abdominale:

- de cauza medicala: hepatite virale, goma hepatica, tezaurismoze, intoxicatii cronice cu Pb sau alte metale grele, diverticulita sau boli inflamatorii colonice, tbc abdominal, colica ovulatorie (Mittel­schmertz), criza tabetica abdominala, zona zoster, etc.;

- de cauza chirurgicala:

1. Criza de penetratie ulceroasa: sindrom dureros cu mica si mare periodicitate in antecedente, aparitie dupa alimentatie bogata in condimente si alimente acide, durerile iradiaza paravertebral stang si se atenueaza la ingerare de alcaline, pozitie antalgica; echografia si endoscopia transeaza diagnosticul.

2. Colica renoureterala dreapta: prezenta tulburarilor mictionale (polakidisurie) si modificarilor de sediment urinar (hematurie, cristalurie); echografia si radiografia simpla pot detecta calculii renali.

3. Colica apendiculara: greu de recunoscut in formele subhepatice; daca tabloul clinic nu cedea­za la antispastice si antialgice obisnuite este de preferat o laparotomie unei perforatii apendi­cu­la­re.

4. Pancreatita acuta: insoteste de cele mai multe ori suferinta biliara si rareori apare independent de aceasta; momentul declansator este acelasi (pranz copios bogat in lipide), dar durerea iradiaza „in bara” si exista contrast intre intensitatea acuzelor subiective (plus alterarea starii generale) si saracia semnelor obiective; determinarea amilazei si lipazei in ser si urina transeaza diagnosticul.

5. Afectiuni hepatice: abces hepatic, formatiuni chistice hepatice, tumori hepatice etc..

COMPLICATII EVOLUTIVE ALE LITIAZEI VEZICULARE

A. Complicatii mecanice:

1. Hidrocolecistul (hidropsul cular): reprezinta cea mai frecventa complicatie mecanica a li­tiazei ­cu­­lare si este produs de inclavarea calculilor mijlocii in infundibul, cu excluderea cole­cistului din parcursul biliar. Bila blocata in colecist se decoloreaza prin resorbtia pigmentilor bi­liari, iar mucoasa culara sti­mu­lata de staza secreta mucus, rezultand astfel o bi­la incolora  („bila alba”). Cole­cis­tul creste progresiv in vo­­lum, prezentand pereti transparenti, al­bi­­ciosi, in tensiune; fundul ­cu­lei biliare poa­te a­jun­ge in fosa iliaca dreapta. Tabloul clinic este foarte caracteristic, dupa o colica biliara pre­lun­gita palpandu-se in hi­po­condrul drept for­ma­tiunea tu­mo­rala descrisa, dureroasa la pal­pa­re si mobila cu respiratia. Co­le­cist exclus ra­diologic, echografic colecist destins cu cal­cul inclavat. Evolutia se face spre remitere spon­­tana (daca  spasmul si ede­mul de la locul in­cla­varii cedeaza, calculul poate recadea in cavitatea colecistului → „ve­zi­cula in acordeon”) sau cel mai adesea spre suprainfectare cu transformare in hidropiocolecist sau pioco­le­cist; exista si si­tua­tii de obstacol cronic in zona cervicocistica cand, in absenta infectiei, apare asa-numitul „mu­cocel cular” (au loc procese de resorbtie concomitent cu hipersecretie de mucus, re­zul­tand o „peltea” cel mai frecvent alba); exceptional poate evolua la formare de fis­tu­la interna sau la per­foratie cu coleperitoneu.

2. Migrarea calculilor in CBP: calculii mici pot progresa cu dificultate prin cistic (colici repetate, sub­in­trante, care determina dilatarea cisticului → „cistic violat”), dar se pot inclava in papila, du­cand la apa­ritia sindromului coledocian (durere, febra, icter), fie si minor; repetarea fenomenelor obstructive, cu an­gio­colita, poate duce la aparitia hepatitei colestatice sau chiar a cirozei biliare.

3. Fistulele biliare interne (sunt cele mai rare complicatii ale litiazei culare; fistulele biliare externe, bilio-cutanate, desi posibile, sunt extrem de rar intalnite) (N.B.!: fistula = co­mu­ni­care anormala  intre 2 organe cavitare sau intre un organ cavitar si exteriorul orga­nis­mu­lui):

a) Fistule bilio-digestive: se produc de obicei intre colecist si duoden, sau intre colecist si colon; punctul de plecare este reprezentat de ulceratiile de decubit de la nivelul mucoasei fundului cole­cis­tului, urmate de perforarea in duoden sau colon favorizata de pericolecistita prealabila care soli­da­rizeaza organele respec­tive; daca calculii nu sunt prea voluminosi, se elimina prin materiile fe­ca­le (tamisaj).


Tabloul clinic nu are nimic caracteristic pentru constituirea fistulei; in general fistulizarea e precedata de colici sau fenomene inflamatorii si se insoteste de diaree, hemoragie digestiva sau atenuarea durerilor din hipocondrul drept (prin drenarea larga a colecistului in intestin). Calculii voluminosi (diametru mai mare de 5 cm) se pot inclava la nivelul duodenului producand o ocluzie intestinala inalta (sindrom Bouveret), dar mai ales la nivelul valvulei ileocecale producand ileus biliar (ocluzie intestinala cu tot cortegiul de fe­no­mene fiziopatologice si clini­ce). Momentul instalarii unei fistule colecisto-colonice este dramatic (epi­sod dureros, febril, cu realizarea unui mic plastron), dupa care simptomatologia se remite pentru un timp, dar refluxul colo-biliar duce la pusee repetate de angiocolita care impun interventia chirurgicala.

b) Fistule bilio-biliare: mecanism de producere asemanator, dar aderentele se realizeaza intre colul ­cu­lar si CBP (cel mai adesea in caz de colecistita cronica sclero-atrofica), ducand la aparitia icterului meca­nic; in majoritatea cazurilor este vorba de o descoperire intraoperatorie. Un calcul mare infundibular poate forta cisticul pana la desfiintarea acestuia, ducand la formarea unei „echivalente de fistula”. Pentru a nu produce stenozarea CBP, interventia chirurgicala pre­su­pune pastrarea unui guleras din colul culei sau a unui lambou cular care se sutureaza peste orificiul fistulos coledocian; tratamentul presupune, pe lan­ga colecistectomie, extragerea calculului din CBP si desfiintarea bresei coledociene, cu realizarea obliga­to­rie a unui drenaj biliar extern pe tub Kehr montat printr-o coledocotomie efectuata in tesut sanatos.

4. Pancreatita acuta biliara: survine cel mai adesea in conditiile unei colecistite acute si in cazul microcalculilor sau achenelor care paseaza in repetate randuri defileul oddian.

5. Stenoza oddiana benigna: este o fibrozare a sfincterului lui Oddi consecutiva litiazei biliare cu pasaj oddian repetat. Litiaza culara se insoteste mai rar de stenoza oddia­na (1 stenoza la 10-l5 litiaze) in atie cu litiaza coledociana (1 stenoza la 5-l0 li­tia­ze). Simptomatologia este nespecifica, pe fondul unui sindrom dispeptic biliar surve­nind colici biliare; cand stenoza este mai stransa, poate apare sindromul coledocian, simuland o litiaza a CBP.

B. Complicatii infectioase:

1. Colecistita acuta:  este una din cele mai frecvente complicatii ale litiazei culare (12 % din litia­ze); in 10% din cazuri este alitiazica (o forma particulara de colecistita acuta nelitiazica este „co­le­cis­tita acuta postoperatorie”).

Anatomopatologic, se disting 3 etape evolutive:

- colecistita catarala:  perete edematiat, intens hiperemic, cu luciul seroasei pastrat;

- colecistita flegmonoasa: perete mult ingrosat, cartonos, cu luciul seroasei pierdut; micro­sco­pic, exis­ta in­fil­tratie leucocitara marcata si chiar microabcese parietale;

- colecistita gangrenoasa: viabilitatea peretelui e mult alterata („frunza vesteda”); se produce mi­gra­rea trans­parietala a germenilor si constituirea peritonitei chiar in absenta perforatiei.

Tabloul clinic prezinta un episod dureros prelungit (2-3 zile), insotit de febra (38,5-39s C), cres­te­rea leuco­ci­tozei (20000/mm3) si a VSH. Prezenta blocului subhepatic usu­rea­za diagnos­ti­cul. Formularea completa a diagnosticului ramane privilegiul operatorului. Dintre explorarile para­cli­ni­ce doar echografia este impor­tanta, aratand prezenta calculilor si ingrosarea peretilor colecis­tu­lui (colecistografia e contraindicata).

Diagnostic diferential: se face cu ulcerul duodenal perforat, apendicita acuta sub-hepatica, abcesul hepa­tic, pancreatita acuta si infarctul miocardic de perete poste­rior.

Forme clinice:

- piocolecist (empiem cular): reprezinta 5 % din colecistitele acute;

- colecistopancreatita acuta: durere in bara, stare generala alterata; amilaze crescute;

- colecistita acuta emfizematoasa: forma severa realizata prin grefarea unor germeni anae­robi (clos­tridium, streptococi anaerobi); apare mai ales la diabetici si evolueaza spre stare septica gra­va; ra­diografia simpla si echografia arata pneumobilie; perforatie colecistica in 40% din cazuri; mor­ta­li­tate foarte mare.

2. Colecistita cronica (considerata o complicatie a litiazei culare): exista o forma hiper­plazica (sclero-hipertrofica) si o forma sclero-atrofica (adesea asociaza un proces distrofic de tip adeno­mio­matozic sau colesterolotic).

3. Peritonita biliara, cu posibila evolutie spre sepsis si exitus.

4. Abcesul subhepatic, cu posibila evolutie spre sepsis si exitus.

C. Complicatii degenerative: la vechii litiazici se produce degenerarea maligna a peretelui ve­zi­cular in 8-l0% din cazuri; 80-90% din cancerele de colecist apar pe un teren litiazic, rezultand rolul de spina iritativa al litiazei; varsta predilecta este de peste 60 de ani (vechi purtatori de cal­culi). Histopatologic este un adenocarcinom deosebit de agresiv, care se complica cu icter prin compresiune. Diagnosticul e pus cel mai adesea intraoperator. Rezultatele postoperatorii sunt descurajante.



Galerie de imagini si poze medicale: litiaza


imagine cu litiazaimagine cu litiaza imagini litiazaimagini/poza litiaza


Alte materiale medicale despre: Bolile cailor biliare

Exista trei tipuri majore de calculi biliari: de colesterol, de pigment si calculi micsli. Calculii miesti si cei colesterolici contin mai mult [...]
Se urmareste diminuarea concentratiei urinare, prin administrarea unor cantitati mari de lichide, si combaterea hipercalcemiei, prin suprimarea alimen [...]
SIMPTOME Sl SEMNE Coledocoiitiaza poate fi depistata intimplator sau se poale prczenla ca o colica biliara, icter obstruetiv. colangita sau pa [...]

Despre bolile cailor biliare

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact