eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Cancerul de ovar

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cancerul ovarian se diagnosticheaza prea tarziu in aproape trei sferturi din cazuri, pentru ca nimic nu semnaleaza prezenta bolii in stadiile incipiente. Din aceasta cauza doar un sfert din bolnave mai traiesc la 5 ani din momentul descoperiri bolii.
Toate simptomele pe care vi le m insira in cele ce urmeaza reprezinta manifestarile unei boli deja avansate. Ca sa ai sansa de a descoperi o eventuala tumora ovariana in timp util singura solutie este controlul medical si ginecologic periodic.
Cel mai frecvent, boala apre intre 30 si 60 de ani, dar unele tipuri de cancere ovariene se intalnesc si la fetite. Cand spunem tumori ovariene ne gandim atat la cele benigne cat si la cele maligne. in ambele situatii suntem la fel de precauti si interventia chirurgicala este obligatorie. De ee? Pentru ca tumorile benigne ovariene (va amintim inca odata ca benign inseamna orice leziune sau tumora ce nu este cancer) au o mare capacitate de a se transforma malign (de a se transforma in cancer) in peste jumatate din cazuri si pentru ca, in fond, nu putem sti daca o tumora ovariana este benigna sau maligna decat scotand-o si examinand-o la microscop. Sa revenim, tumorile ovariene - benigne sau maligne - pot fi unilaterale sau bilaterale iar ca aspect sunt fie chistice fie solide. Cele chistice au un continut lichidian care, de multe ori, este vascos ca o gelatina. Celulele canceroase apar initial pe peretele interior al chistului si daca reusim sa scoatem tumora inainte ca ele sa treaca prin invelisul chistului, sansele de vindecare sunt mari.
Cand apar. suferintele bolnavei sunt datorate dimensiunilor mari ale formatiunii tumorale sau secretiei exagerate de hormoni atat feminini cat si masculini (secretie produsa chiar de celule tumorale).

Tumorile mari apasa pe structurile si organele din jur procand: •durere in general moderata, mai mult ca o senzatie de greutate in
partea inferioara a abdomenului; •tulburari mictionale, pana la imposibilitatea de a urina normal din
cauza ca tumora apasa pe ca urinara: •senzatie suparatoare de scaun neinsotita de eliminare de fecale (=
tenesme rectale), constipatie, hemoroizi, datorita compresiei pe
rect: •dureri de-a lungul membrelor inferioare cand tumora apasa pe
nervi; •cand apasa pe vasele de sange ce aduc sangele de la membreleInferioare si deci ingreuneaza circulatia, piciorul din partea bolnava se umfla; •dureri surde si persistente in lombe, datorate suferintei unuia
dintre rinichi al carui ureter este strivit de tumora. Secretia hormonala a tumorii produce:
• menstre abundente si de lunga durata sau aparitia sangerarilor cu caracter menstrual dupa menopauza (semn foarte sugestiv);
• rarirea pana la oprirea defintiva a ciclului menstrual si aparitia semnelor de masculinizare: par pe obraz, pe piept, pe burta, mustata, cea se ingroasa etc.
•-indepartarea tumorii duce la disparitia acestor modificari.
Uneori pot aparea brusc dureri violente in partea inferioara a abdomenului (pana la lesin) insotite de greata, varsaturi, paloare, transpiratii, panica, tahicardie (inima bate prea repede) si febra. Acest episod scurt apare cand pozitia si greutatea tumorii determina rasucirea ovarului si se cheama torsiune de ovar.
Alteori, tumorile chistice (deci cele cu continut lichidian) se pot sparge iar lichidul vascos din ele se varsa in abdomen si aglutineaza (lipeste) buclele intestinului subtire simuland o peritonita si putand da fenomene de ocluzie intestinala (oprirea tranzitului atat pentru fecale cat si pentru gaze, greata varsaturi, dureri mari de burta).
Daca tumora este mare medicul o poate simti prin grosimea peretelui abdominal iar examenul ginecologic, ecografia, urografia etc., aduc date suplimentare importante. Diagnosticul exact insa nu-l poate pune decat explorarea chirurgicala cu examenul histopatologic ( . 61 si 62) Daca la deschiderea burtii, chirurgul constata ca tumora intereseaza aparent doar un ovar ale carui limite nu le-a depasit. il scoate doar pe acesta si asteapta verdictul anatomopatologului care il examineaza cu atentie la microscop. Cand este rba de o tumora benigna, doar indepartarea ovarului in care s-a dezltat sau doar a portiunii respective din ovar (cand bolnava este tanara si doreste sa aiba copii) este suficienta.
Daca insa verdictul microscopului este - cancer, atunci se scot ambele ovare cu trompe si uter, cu toti ganglionii accesibili si se examineaza tot interiorul burtii bolnavei - pereti si organe -cu mare atentie, pentru a se descoperi eventualele metastaze prinse pe suprafata organelor sau pe peretii abdominali. in stadiile foarte avansate chirurgul nu poate indeparta toate masele tumorale pe care le gaseste in burta bolnavei dar, chiar si in aceste situatii, operatia este foarte importanta pentru ca, scotand macar o parte din ele (= citoreductie), scade numarul total de celule canceroase aflate in organism si sansele unui raspuns bun si de lunga durata la tratamentul citostatic sunt mult mai mari.

Din pacate cele mai multe dintre bolnave cand ajung pe masa de operatie au deja. metastaze imprastiate prin burta. Nu se pun mainile in san si nu se renunta la lupta. Citoreductia asociata cu tratamentul citostatic poate prelungi viata acestor bolnave cu 1-2 ani chiar in cazurile cele mai disperate. Si-n doi ani multe se pot intampla -nu se stie niciodata in ce moment poate sclipi intr-o minte geniala o idee salvatoare. Daca ne gandim numai la intervalul relativ scurt de timp in care au aparut atatea noi citostatice. din ce in ce mai eficiente, speranta aceasta nu mai pare utopica.
Tratamentul citostatic este obligatoriu in toate cazurile de cancer o\ arian. Sigur ca in stadiul I si II de boala, cand chirurgul a putut scoate toata masa tumorala si nu par a exista metastaze, numarul de cure va fi mai redus iar dupa terminarea tratamentului femeia va ramane sub observatie medicala pentru a surprinde la timp eventualele recidive ale bolii. Daca insa nu s-a putut face decat citoreductie. tratamentul citostatic se impune atata vreme cat se dovedeste a fi necesar si eficient sau cat organismul bolnavei il suporta.

La un an de la prima operatie, chiar daca totul a mers perfect si nu sunt semne de boala, este foarte important sa se deschida din nou burta bolnavei pentru ca medicul chirurg sa "ia-la bani marunti" fiecar centimetru in ideea de a descoperi eventuale insule de celule canceroase in dezlare, chiar mai mici de un centimetru (laparotomie exploratorie). Daca le gaseste le scoate si apoi se mai fac cateva cure citostatice. In mod normal ar trebui efectuata cate o asemenea manevra chirurgicala o data pe an timp de 2-3 chiar 4 ani de la prima operatie (de la caz la caz).
Aceasta a doua, a treia, a patra privire in burta bolnavei, este foarte importanta, dar pe cat este de importanta pe atat este de refuzata de bolnave. De ce mai avem neie sa deschidem burta cand exista azi tomografia computerizata? - veti intreba dumneaastra. Pentru ca tomograful vede greu tumoretele sub un centimetru imprastiate printre ansele intestinale sau pe peretii abdomenului si nu vede de loc o mica zona dura si cu aspect modificat dar care nu proemina, aflata pe suprafata exterioara a unui organ din burta - pe cand ochiul si degetele sensibile ale chirurgului o pot face. As vrea sa va pot convinge sa nu refuzati aceste interventii chirurgicale atunci cand vi se recomandai'Am crezut o vreme ca argumentul - este necesar pentru viata dumneaastra - e suficient, dar s-a dovedit a nu fi asa. De abia scapata de tratamentul citostatic si in sfarsit simtindu-se bine, femeia priveste aceasta recomandare ca pe o agresiune, un complot medico-chirurgical indreptat impotriva burtii ei si trece de la "Mi-a salvat viata, sa-i dea Dumnezeu sanatate!" la "Daca m-a operat bine prima oara ce neie are sa ma taie din nou? Ce, am fermoar la burta?" Bine cu forta nu se poate face. Degeaba regretati mai tarziu ca n-ati ascultat - dupa ce s-au uscat florile din glastra degeaba le mai schimbi apa.



Alte materiale medicale despre: cancerul

Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile