eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Alimentele

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » NUTRITIE » alimentatie » alimentele

Categorii de alimente




Alimentele pot fi clasificate in functie de caracterele nutritionale comune in diferite grupe. Bineinteles, apartenenta la mai multe grupe este posibila atunci cind un aliment are mai multe proprietati nutritionale fundamentale. De aceea, orice clasificare, desi practica, are limite.

Carnuri, peste si oua (Tabelul III-7)
Aceste alimente sint bogate in proteine. Continutul lor lipidic este variabil, uneori important. Practic, ele nu aduc glucide. Compozitia in acizi grasi a pestilor este caracterizata de continutul crescut de acizi grasi polinesaturati din seria n-3 cu lant lung, precum acidul eicosapentaenoic si acidul docosahexaenoic.


Laptele si produsele lactate, cu exceptia untului

Furnizeaza proteine, lipide, glucide, Ca si vitamine.
Compozitia medie a laptelui de vaca este urmatoarea : 87% apa, aproximativ 3,5% proteine, 3,5 - 4% lipide si aproximativ 5% glucide (lactoza). Lipidele comporta mai ales trigliceride, formate din acizi grasi saturati si acid oleic, lecitine si colesterol (10 mg la 100 ml). Laptele este bogat in Ca (125 mg la 100 ml), care este usor absorbit, datorita unui bun raport fosfo-calcic. Continutul in Na este scazut (50 mg la 100 ml). Laptele este bogat in vitaminele B, C si vitaminele liposolubile A si D. Valoarea calorica pentru 100 de ml este de 64 kcal, pentru laptele integral, 49 pentru laptele semiecremat si 36 pentru laptele ecremat.
Smintina contine 35% lipide, 2% proteine si mai mult de 60% apa. Ea este bogata in vitaminele A si D.


Iaurturile sint obtinute prin fermentatia lactica a laptelui. Ele au o valoare nutritionala abila cu cea a laptelui folosit pentru fabricarea lor. Valoarea calorica a unui iaurt (obisnuit in jurul valorii de 60 kcal) poate fi totusi usor dublata, atunci cind este rba despre un iaurt indulcit, aromatizat sau cu fructe.
Brinzeturile sint produse derivate prin coagularea laptelui (prin aci-difierea cu ajutorul bacteriilor lactice si/sau prin adaugarea de cheag), urmata de scurgere si de afinaj (cu exceptia brinzeturi lor proaspete). Brinzeturile sint obisnuit clasificate in functie de modul lor de fabricare si de continutul lor in apa (Tabelul 1118). Brinzeturile sint bogate in Ca (100 mg pentru 100 g brinza proaspata, 1 200 mg pentru 100 g de brinza emmenthal), in proteine (10 - 30%) si in lipide, al caror continut este exprimat in procente de masa uscata. Anumite vitamine B sint sintetizate de mucegaiuri.

Denumire Apa Exemple


Brinzeturi proaspete 82%

Pasta moale si mucegai extern 50% Brie, Camembert


Pasta moale si crusta spalata 50% Munster, Pont-L'Eveque

Mucegai intern 45% Roquefort, Bleu


Pasta presata si nefiaita 45% Cantai, Port-Salut

Pasta presata si fiarta 38% Emmenthal, Gruyere

Corpii grasi
Au o mare valoare energetica. Prin definitie, un corp gras este denumit grasime atunci cind este solid la 15A C, in timp ce un ulei este lichid la aceasta temperatura.
Untul contine aproximativ 82% lipide, 15% apa, 2% proteine si glucide. Acizii grasi din unt sint in special saturati si mononesaturati. Acizii grasi polinesaturati esentiali linoleic si linolenic se gasesc in cantitati mici in unt (mai putin de 2%). Untul contine 250 mg de colesterol la 100 g, vitaminele A si D. 10 g de unt aduc 76 kcal. Untul poate fi imbogatit in sare (5% pentru untul semisarat, dublu pentru untul sarat).
Grasimile animalelor terestre (untura de porc, seu de bou) sint foarte bogate in acizi grasi saturati cu lanturi lungi (aproximativ 50%), in timp ce uleiurile si grasimile mamiferelor marine si ale pestilor sint bogate in acizi grasi polinesaturati ai seriei n-3.


Uleiurile vegetale

Nu contin practic decit lipide. Aportul caloric este deci de 900 kcal pentru 100 g. Uleiurile sint obtinute fie plccind de la fructe (masline, palmier, cocos, migdale, nuci), fie plccind de la seminte (arahide, floarea soarelui, porumb, rapita, soia, specii de palmier). Compozitia relativa in acizi iasi este diferita, de la un ulei la altul (Tabelul III-9). Uleiurile care contin mai mult de 2% acid linolenic nu pot fi incalzite, caci sint foarte sensibile la alterarile tennooxidative.
Margurinele sint corpi grasi solizi la temperatura obisnuita, preparate plecind de la produse vegetale sau animale, altele decit untul. Continutul lor in apa este de maximum 16%. Aditivii sint autorizati (sare, zahar, coloranti, antioxidanti). Continutul relativ in acizi grasi depinde de produsul utilizat pentru fabricatie. Margarinele din floarea soarelui contin aproape 50% acizi grasi polinesaturati. Ilidrogenarea partiala este necesara pentru a obtine o textura ferma.

Diferitele uleiuri, in functie de compozitia lor in acizi grasi (AG)
Uleiuri bogate in AG saturati, cu lant scurt copia, palmier


sau mediu (acid lainic)

Uleiuri bogate in AG saturati (acid palmitic) palmier


sau mononesaturati (acid oleic) cu lant lung

Uleiuri care contin > 50% acid oleic masline, arahide, rapita
Uleiuri care contin > 60% acid linoleic si floarea soarelui, porumb,
sint sarace in acid linolenic seminte de struguri


Uleiuri bogate in acid linolenic (6 - 10%) soia, rapita



Cereale si leguminoase

Sint alimente bogate in glucide si in proteine. Cerea/ele contin 10 -l5%o apa, 65 - 75%> glucide, in special sub forma de amidon, 6 - 12% proteine deficitare in lizina, 2 - 4% prezente in special in germen. Ele contin de asemenea vitamine din grupul B (in invelisuri), potasiu, fosfor, magneziu. Griul, ovazul, orzul, secara contin gluten, pe cind orezul, porumbul, hrisca nu au acest component.


Compozitia in glucide, lipide si proteine a derivatilor alimentari ai griului si cea a orezului sint rezumate in Tabelul III-l0.
Leguminoasele cuprind legumele uscate (seci) (linte, mazare, fasole, bobul), soia si arahidele. Leguminoasele sint bogate in proteine, intre 25 - 35%) din continut, dar sarace in metionina. Ele aduc o cantitate apreciabila de fibre, dar indexurile lor glicemice sint slabe.

Legume si fructe
Sint alimente bogate in apa si glucide. Legumele si fructele contin vitaminele B, C si, doar unele dintre ele, provitamina A. Cartofii contin aproape 80% apa, 18 % glucide, in special sub forma de amidon si 2% proteine. Legumele proaspete contin aproape 90% apa. Continutul in glucide al fructelor este variabil: mai putin de 10% pentru citrice, 10 -l5% pentru fructele cu simburi si seminte si mai mult de 15% pentru struguri, banane si smochine. Continutul glucidic al fructelor seci este aproape de 80%. Fructele oleaginoase sint bogate in lipide : 13% in maslinele verzi, 36% in maslinele negre si 22% in acado.


Produsele zaharoase

Reprezinta o sursa calorica foarte importanta, deoarece I g de glucide aduce 4 kcal. Ciocolata, obtinuta prin amestecarea de zahar cu pasta de cacao, aduce 20 - 30% lipide saturate, intre care acidul stearic si fitosteroli, 50 - 65% glucide si 6% proteine.

Bauturile
Compozitia minerala a apelor poile variaza in functie de originea lor. Cafeaua are o actiune stimulanta, datorata in special cafeinei. Ceaiul contine de asemenea cafeina, dar si teofilina, teobromina, tanin si vitamine din grupul B. Bauturile zaharoase reprezinta o sursa importanta de glucide simple: 50 -l00 g la 1. Bauturile alcoolizate pot contine numerosi componenti: apa, alcool, zaharuri nefermentate, coloranti, tanin, acizi, glicerol, vitamine din grupul B. Amintim ca gradul de alcool defineste procentajul in lum de alcool pur iar densitatea alcoolului este de 0,8. in fine, 1 g de alcool furnizeaza 7 kcal.




Alte materiale medicale despre: alimentele




Produsele alimentare pot fi impartite in urmatoarele grupuri: proteine, carbohidrati, grasimi, fructe si legume. Principiile combinarii acestor grupe [...]
Fabricarea si conditionarea unor materiale in vederea ambalarii unui produs sau preparat agro-industrial, in cazul de fata, alimentar, avand [...]
Aceasta dieta se bazeaza pe principiile enuntate acum cincizeci de ani de doctorul Hay, naturopat', care recomanda ca la aceeasi masa sa se manance al [...]


});

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentele

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile