eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile aparatului respirator la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile aparatului respirator la copii

Bronhopneumonia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Bronhopneumonia

ste acea forma anatomo-clinica de pneumopatie bacteriana ale carei procese inflamatorii mullinodulare, afeclind concomitent bronhiile si alolele unor teorii limitate de obicei lobular, se manifesta clinic prin semne functionale si stetacustice pulmonare in concordanta intotdeauna cu intinderea leziunilor pulmonare.
Bronhopneumonia este pneumopatia bacteriana caracteristica sugarului si copilului mic.
Din punct de dere anatomo-patologic, bronhopneumoniile se caracterizeaza prin prezenta unor leziuni de tipul bronhoalo-Iitelor, reprezentate de catre nodului peri-bronsic Charcot, centrat de o bronsie si inconjurat de zone corespunzatoare fiecare unei faze evoluti.
Participarea bronsica este semnalata de prezenta puroiului in interiorul ci, precum si de leziunile inflamatorii ale endoteliului bronsie. Se mai pot asocia elemenete patologice de tipul atelectaziei sau emfizemului.
Bronhopneumonia este anticipata, favorizata si pregatita de catre infectiile virale, fiind determinata cel mai ades de pneumococ. Cele mai de temut si foarte greu de stapinit sint bronhopneumoniile prin flora de spital, germeni obisnuit multirezistenti la antibioticele uzuale.
De aceeasi gravitate sint si bronhopneumoniile cu flora microbiana asociata.
Aceste forme gra se intilnesc mai frec nt la sugarii de virsta mica si la cei cu handicapuri, prematurii fiind cei mai mult expusi.



Aparitia bronhopneumoniei ca si caracterul ei de mai mare gravitate sint favorizate astfel de unii factori ce tin de terenul si virata sugarului. Starea precara de dezvoltare, alimentatia artificiala, carentele nutriti, malformatiile congenitale, unele boli aner-gizante, deficitele imunologice, diateza exu-dativa, boala diareica etc. sint tot atitia factori favorizanti si agravanti.
Adeseori bronhopneumonia este primitiva, dupa cum ea poate sa apara ca o complicatie in cursul altor afectiuni. Nu rareori patologia grava a sugarului sfirseste printr-o bronho-pneumonie.
Pneumopatiile interstitiale prin supra-infectie bacteriana se pot complica cu o bronhopneumonie.
Clinica si diagnosticul bronhopneumo-ii ii lor. Bronhopneumonia este de cele mai multe ori precedata sau insotita in debutul ei de catre semnele unor infectii de cai respiratorii superioare.
Debutul ei poate fi insidios cind este precedat de o rinofaringita acuta, sau sa apara brusc, in plina stare de buna sanatate, in formele de la inceput foarte gra.
Ca semne generale sint evidente : febra mare, agitatia, nelinistea, anorexia si uneori boala diareica.


Nu rareori apar convulsiile si unele semne meningeale.

Toate aceste manifestari se alatura celor respiratorii, adeseori fiind prezente si semnele unei insuficiente cardio-circulatorii in formele de bronhopneumonie extinse sau foarte toxice.
Semnele functionale respiratorii ale bronhopneumoniei constau din insasi manifestarile insuficientei acute respiratorii de care se face vinovata.
Tabloul clinic este dominat astfel de prezenta unei tahipnei insotite de o dispnee expiratorie, accentuata la efort si in plins, care se sfirseste printr-un geamat caracteristic.
Bataile aripioarelor nasului, tirajul si cornajul sint cel mai ades prezente, dar moderate, intensificarea lor coincizind cu-accentuarea insuficientei respiratorii, obisnuit determinata de intinderea focarelor de bronhopneumonie.
Tusea este frecnta, spastica si chinuitoare, la inceput uscata si apoi umeda.
Cianoza poate fi discreta sau sa si lipseasca, aparind sau accentulndu-se in timpul tusei sau plinsului. Este mult mai marcata in formele diseminate precum si in cele asociate cu insuficienta cardiaca.
Semnele stetacustice sint caracteristice, in concordanta intotdeauna cu intensitatea sindromului functional, sediul si extinderea focarelor bronhopneumonice.
La examenul fizic, prin percutie se pot pune in evidenta unele modificari ce constau din prezenta unor zone mai mult sau mai putin intinse de submatitate, indeosebi in formele pseudo-lobare sau situate in cinatatea pleurei.
La ascultatie se percep in mod constant ralurile suberepitante fine, in ploaie, accentuate de tuse si plins, prezente pe suprafetele corespunzatoare focarelor de bronhopneumonie. Ele pot aa un caracter fugace, modificindu-se de la o zi la alta, in concordanta cu evolutia leziunilor bronhoalvco-lare.
In formele pseudo-lobare, la asculatatic, pe suprafata zonei de proiectie a submatitatii poate fi perceputa o respiratie suflanta si chiar prezenta unui suflu tubar.
Bronhopneumonia face parte din rindul pneumopatiilor dispncizante, dar in formele obisnuite caracterul dispneii este mai putin intens.
Setea de aer este in concordanta cu gradul insuficientei respiratorii, care depinde in mod direct de suprafata bronhoalolara interesata in procesul patologic.
Insuficienta respiratorie este subordonata : teritoriului pulmonar scurtcircuitat, tulburarilor de ntilatie si distributie angajate, precum si intensitatii tulburarilor hemo-dinamice toxice si neuro-toxice asociate.
Insuficienta respiratorie din cursul bronho-pneumoniei se caracterizeaza mai ales prin tulburari ale ntilatiei si difuziunii gazelor, fiind prezenta in toate formele de bronho-pneumonie, dar intens manifesta numai in cele gra si extinse. In aceste forme gra, insuficienta respiratorie se tradeaza prin intensitatea dispneii si a cianozei, expresie a hipoxiei cu hipercapnie prin hipontilatie marcata, urmata de o acidoza mixta, mai ales la sugarii mici.
Accentuarea dispneii si a efortului respirator sint determinate si de un oarecare grad de obstructie.
Dificultatile respiratorii si efortul respirator se recunosc clinic si prin intensificarea tirajului suprasternal, intercostal si substcrnal si a batailor aripilor nasului.
Formele de bronhopneumonie cu focare limitate, obisnuit intilnite la sugarul mare sau copilul mic, nu se insotesc de o insuficienta respiratorie atit de manifesta. In aceste forme, cind tahipneea este eficienta, tulburarile fiziopatologice datorite hiper-ntilatiei se pot insoti de un anumit grad de hipocapnie cu tendinta spre alcaloza, fiind astfel mult crescut riscul convulsiilor.
In diagnosticul bronhopneumoniilor, examenul radiologie are o deosebita valoare. Imaginile radiologice de cele mai multe ori transpun fidel procesele patologice pulmonare. Sint astfel puse in evidenta focarele
bronhoalolare usor de recunoscut prin opacitatile micro- sau macronodulare, mai mult sau mai putin conturate si omogene, de dimensiuni variabile, izolate, grupate sau diseminate, dispuse uneori simetric in ambii pulmoni, de cele mai multe ori perihilar sau bazai.
Adeseori imaginile radiologice pot evidentia si complicatiile obstructi asociate, reprezentate de catre condensarile atclcc-taziei sau de hipertransparenta emfizemului.
Imaginile radiologice prezinta o anumita particularitate ce consta din faptul ca ele se modifica relativ repede, prin stergerea si disparitia lor, sau de aparitie a noi focare, in raport cu evolutia bolii si corespondentul lor clinic.
Formele pseudo-lobare, caracteristice sugarului mare si copilului mic, rezultate din confluarea mai multor focare de bronhopneumonie, se evidentiaza radiologie prin imagini zonale mai omogene, adeseori de forma triunghiulara, cu contur oarecum difuz, situate de cele mai multe ori lobar.
Bronhopneumoniile extinse ca si cele toxice pot. prezenta si unele tulburari cardio-vas-culare mai mult sau mai putin accentuate.
Sindromul cardio-vascular se face cunoscut prin aparitia tulburarilor hemodinamice, iar intensitatea lor este dependenta de gradul insuficientei respiratorii, ca o consecinta imediata a hipoxiei, hipercapniei si acidozei, dar si a actiunii directe a germenilor si toxinelor lor rasfrinta asupra endoteliului vascular si miocardului.
Insuficienta cardiaca este corespunzatoare unei insuficiente ntriculare drepte, iar cea periferica, unui colaps de relaxare. In atie cu pneumopatiile interstitiale ale sugarului, insuficienta cardiocirculatorie nu este atit de frecnt intilnita si nici atit de grava chiar si in formele foarte sere de bronhopneumonie.
Pina la un moment dat semnele clinice ale insuficientei cardiace pot fi confundate cu cele ale bronhopneumoniei. Confuzia poate fi si inrsa si, din acest punct de dere, erorile sint frecnt posibile. Astfel, tahipneea, tahicardia, cianoza ca si unele raluri sint semne comune.


Suspiciunea insuficientei cardiace, semnalata prin prezenta hepatomegaliei si a edemelor, precum si prin cresterea inexplicabila in greutate a sugarului trebuie confirmata radiologie si cu ajutorul examenului E.K.G.
E.K.G. va pune in evidenta modificarile caracteristice mai ales ale suferintei miocardice, iar cel radiologie, cardioniegalia, usor de apreciat cu ajutorul indicelui cardio-toracic al lui Coffy, care la sugar, in conditii patologice, depaseste valoarea de 0,55.
Colapsul este mai frecnt si mai grav atunci ciud actiunii factorilor toxiinfec-tiosi Ii se alatura dezechilibrele hidro-electro-litice, urmare de cele mai multe ori a bolii diareice cu care brojihopneumonia se complica cel mai ades.
Bronhopneumoniile prin flora gram negativa au cu totul alta evolutie in atie cu bronhopneumoniile pneumococice sau prin unele tipuri de streptococ, acestea ras-punzind cu promptitidudine tratamentului antibiotic specific.
Bronhopneumoniile pot evolua uneori prin aparitia succesiva de noi focare bronho-pncuinonice sau prin agravarea celor existente, surnind complicatii de cinatate sau la distanta. Alteori, inrautatirea evolutiei poale fi datorita accentuarii sindroamelor insotitoare si a dezechilibrelor homeos-faziei generale, sau a unor infectii supra-adaugate.
Complicatiile mai frecnt inlilnitc sint: otila si otoantrila, pleureziile ineta si para-pnemnonice, pneumotoraxul, peri Ioni ta, meningita, boala diareica ctc.
Prognosticul bronhopneumoniei ramine totusi rezervat, mortalitatea prin bronho-pneumonie mcntinindu-se inca in jur de 5%.
Formele clinice ale bronhopneumoniei, in raport cu criteriile lor de incadrare, sint numeroase.
Pot fi intilnite astfel, in concordanta cu evolutia lor, forme supraacute, acute, tre-nanle sau recidivante, diseminate sau localizate, toxice sau neuro-toxice, precum si o forma particulara sugarului mare sau copilului mic de bronhopneumonic pseudo-lobara.
Recunoasterea factorilor etiologici prezinta pentru tratamentul si stapinirea evolutiei bronhopneumoniei un interes deosebit.
Rareori si cu dificultate poate fi precizata natura factorilor infectiosi determinanti. Cel mai ades criteriile de diagnostic etiologic sint prezumti, rezultate, cu o mai mare valoare, din coroborarea unor date clinice, radiologice si de laborator si a unor informatii epidemiologice si statistice, raportate la virsta si starea de dezvoltare a sugarului, cu particularitatile capacitatii lui imuno-reacti, precum si la conditiile entuale ale unor infectii intraspitalicesti.
Diagnosticul etiologic al unei pneumopatii acute, intr-o prima etapa impune diferentierea unei bronhopneumonii bacteriene de o pneumopatie interstitiala, care este obisnuit de tip viral, precum si de o bronhopneumonie tuberculoasa.

Criteriile principale ale diagnosticului diferential cu o pneumopatie iuterslitiala sint de ordin clinic si radiologie.
Tabloul clinic al pneumopatiilor intcrsli-tialc este. dominat de acuitatea semnelor insuficientei respiratorii, exteriorizata prin-tr-o sete marcata de aci si un efort respirator intens dar putin eficient, in discordanta accentuata cu semnele minime si chiar absente stetacustice pulmonare, spre deosebire de pneumopatiile bronhoalolare in cadrul carora exista relatii echivalente intre sindromul functional si cel fizic.
Imaginile radiologice din cursul pneumopatiilor interstitiale se insotesc de unele aspecte caracteristice ce vor fi descrise in modulul respectiv.
Bronhopncumonia tuberculoasa, intr-un numar important de cazuri, poate aa un debut acut, exprimat printr-un catar de cai respiratorii superioare, dar loul ei clinic nu se insoteste de manifestarile respiratorii functionale si semnele fizice ale bronhopneumoniilor bacteriene, fiind de cele mai multe ori dominat de manifestarile generale ale infectiei tuberculoase.
Diagnosticul trebuie sustinut pe baza aspectului particular al imaginilor radiologice din fata si profil ce pun in evidenta focarele micro- sau macronodulare, cu o arie de raspindire mai extinsa, uneori simetrica, la care se alatura adcnopatiile hilare si entual si alte imagini proprii tuberculozei.
Confirmarea infectiei tuberculoase se realizeaza prin intradermoreactia la tuberculina si punerea in evidenta a b. Kock din sucul gastric si recoltele bronsice.
Formele de bronhopneumonic pseudo-lo-bare ale sugarului marc si copilului mic trebuiesc diferentiate de alte forme pulmonare ale complexului primar complicat, folosind aceleasi criterii diagnostice amintite.

Sindromul lo.viinfcclios este intotdeauna prezent, dar nuantat in mod diferit, in raport de natura germenilor, actiunea lin toxica si modul reactiv de raspuns al sugarului, la care se pot alatura, in forarele foarte. gra, tulburarile entuale cardio-circula-lotii, precum si cele ale dezechilibrelor hidro-eleclrolilic si acido-bazic.
Aceste Stari foarte gra se. pot insoti si de tulburari marcate ale bomeostaziei generale, evolutia lor fiind agravata de instalarea sindromului neuro-loxic.
Febra, CU caracter obisnuit septic, esle un semn constant al infectiei. Starea toxica din formele grase se insoteste de hipertermie, neliniste sau din contra, de apatic si somnolenta.
Coloratia palida, paminlie eu nuanta cenusie este un semn de mare gravitate al sindromului toxiinfectios, ca dealtfel si meteorismul abdominal cu stadiul lui evolutiv de ileus paralitic.
Aparitia convulsiilor pe acest fond toxic, ca si a tulburarilor gra respiratorii pina la stop respirator, sau ale dcglutitiei si suptului sint manifestari intilnite odata cu instituirea edemului cerebral acut.
Formele gra se insotesc si de disftinc-tii renale, care se traduc prin tulburari ale irigatiei, oliguria, albiuninuria si uneori hematuria fiind aproape constant intilnite.
Sindromul toxico-septic de mare gravitate se inlilneste obisnuit in cursul bronhopneu-moniilor cu flora gram negativa si mai ales la sugarii cu handicapuri biologice marcate.
Evolutia bronhopneumoniUor este variabila, fiind conditionata de o multitudine de factori. Ea depinde in primul rind de natura agentului cauzator si a posibilitatilor sta-pinirii lui prin medicatia actuala antiifec-tioasa.
Vlrsta sugarului si capacitatea lui reactiva, incluzindu-se si rolul nefavorabil al handicapurilor, sint ele asemenea alti factori hotaritori ai evolutiei bronhopneumoniei.
Forma clinica a bronhopneumoniei, precum si tulburarile complexe pe care le poale determina, detin de asemenea un rol important, ca si precocitatea aplicarii unui tratament complet, in care sa fie cuprinse si corectarile corespunzatoare ale tuturor tulburarilor fiziopatologice si biologice surnite.



Alte materiale medicale despre: bolile aparatului respirator la copii




Aceste pneumopatii, desi se prezinta cu o incidenta in scadere, se mentin inca drept formele etiologice cele mai frecvente ale pneumopatiilor [...]
Definitie si precizare de termeni. Bronsiolita este o boala acuta respiratorie de origine virala caracteristica sugarului mai mic de 6 luni, manifesta [...]
Pulmonul nu rainine indiferent in fata unor afectiuni de durata, insotite de tulburari grave metabolice sau de sistem. Este vorba de unele pneumopati [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile aparatului respirator la copii


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile