eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli gastrointestinale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » boli gastrointestinale

Cancerul de colon

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cancerul de colon


Al doilea cancer ca frecventa la oameni; responsabil de 20% din decesele prin cancer in S.U.A., incidenta creste dramatic dupa rsta de 50 de ani. aproximativ egala la barbati si la femei.

ETIOLOGIE Sl FACTORI DE RISC Cauza este necunoscuta; prevalenta crescuta in tarile dezvoltate, zone urbane, grupuri socio-economice avantajate; risc crescut la pacientii cu hipcrcolestcrolemie, boala coronariana: factorii de mediu sugerati de studiile pe imigranti, corelatie risc-regim alimentar sarac in fibre si bogat in grasimi animale, desi efectul direct al alimentatiei ramine nedovedit: risc scazul in alimentatia cu supliment de calciu pe termen lung si. posibil, ingeslic zilnica de aspirina; risc crescut la rudele de gradul intii ale pacientilor, in familiile cu prevalenta crescuta a cancerelor si la pacientele cu antecedente de cancer maniar sau genital, sindroame polipozice familiale, colite ulcerat i\e sau boala Crolui (mai vechi de IO ani), ureterosig-moidoslomie mai vechede 15 ani. Tumorile aparute la pacienti cu antecedente familiale de cancei sini adeseori localizate in colonul drept si apar inainte de 50 de ani: prevalenta mare la pacientii cu baetericmiecu.Vmy>Mc 5 ng/ml (> 5 ug I). histologie cu diferentiere slaba, perforatie intestinala, invadare S eni '.isa. aderenta la organe adiacente, aneuploidie. delelii specifice pe cromozomii 5. 17. 18 si mutatii ale protooncogcnelorras. 15% au defecte de refacere a ADN.




TRA‚SA‚TURI CLINICE Cancerele de colon sting se prezinta cel mai adesea cu hemoragii reclale. comportament intestinal modifica! (ingustare, consti-patie, diaree intermitenta, tenesnic) si dureri abdominale sau dorsale; cancerele cecale si cele de colon ascendent se prezinta mai frecvent cu anemie, singerari oculte sa., scadere ponderala: alic complicatii: perforatie, fistula, volvulus, hernie inghinala; examinari paraclinice: anemie in 50% din leziunile situate in colonul drept.
DIAGNOSTC Diagnosticul precoce poale fi lacul prin screening al persoanelor asimptomatice, cu lest pentru depistarea singerarilor fecale oculte ( mai jos); mai mult de jumatate din totalul cancerelor de colon pot li abordate cu ajutorul unui sigmoidoscop flexibil de 60 de cm; clisma baritata cu contrast aeric poate sili diagnosticul in aproximativ 85% din cancerele de colon inabordabile pentru sigmoidoscop: colonoscopia este cea mai sensibila si mai specifica, permite biopsia tumorii si excizia polipilor, dar este oarecum mai scumpa.
TRATAMENT Tumora localizata: Rezectie chirurgicala a segmentului de colon care contine tumora: evaluare preoperatorie pentru aprecierea prognosticului si silirea abordarii chirurgicale, cuprinde colonoscopie totala, radiografii toracice, teste biochimice hepatice, nivel plasnialie al CEA si. posibil, CT abdominala. in anumite cazuri, este posibila rezectia unei metastaze hepatice izolate; radioterapie pelna adjm anta (cu sau tara chimioterapie concomitenta), pentru scaderea ratei de recidiva locala a carcinomului redail ISra efecte zibile asupra supraetuirii): radioterapia tumorilor mai proximale este lipsita de beneficii; chimiolerapia adjuvanta (5-FU si levamisol) parc a scadea rata recurentelor la tumorile de stadiu C (poate ameliora si suprav jeluirea); determinarea periodica a nivelului seric de CE \. este utila pentru urmarirea tratamentului si depistarea recurentelor. Urmarirea Jupa rezectie curativa: Anuai, teste hepatice, numaratoarea elementelor urate ale sin-gelui; examen radiologie sau colonoscopie la 1 an. daca este normal se repeta din 3 in 3 ani. cu examene de sercening obisnuite intre examinari ( mai jos); daca sini detectati polipi, se repeta la 1 an dupa rezectie. Tumora avan-A«Ma(locaiizata, ncrezecabila sau metastaza): Chimiolerapia sistemica (5-FU si acid folinic). chimiolerapia inlraarteriala [lloxuridinc (l:UDR)J si sau radioterapia, pot amenda simptomele.
PREVENIRE Detectarea precoce a carcinomului de colon poate fi facilitata prin screening de rutina al scaunului pentru singerari oculte (Hemoccult II. Colo-Tcst. ele): sensibilitate pentru carcinom numai = 50%; specificitate pentru tumora sau polip = 25-40%. Rezultate fals pozitive: ingestie de carne rosie. fier. aspirina; hemoragie Gl superioara. Rezultate fals negative: ingestia de tamina C, singerari intermitente. Examenul anual digital si pentru sin-gerare oculta fecala este recomandai pacientilor peste 40 de ani. screening cu sigmoidoscopie flexibila la fiecare trei ani dupa 50 de ani sau mai devreme, la pacientii eu risc crescut ( mai sus); evaluarea atenta a tuturor pacientilor eu teste pozitive pentru singerari oculte (sigmoidoscopie flexibila si clisma baritata cu contrasi Seric sau colonoscopie singura), poale decela polipii in 20-40% din cazuri si carcinomul in aproximativ 5%; screening-ul persoanelor asimptomalice permite delectarea precoce a cancerului de colon (in stadiu Duke mai precoce) si permite atingerea unei rate mari de rezccabilitate; scaderea mortalitatii totale prin carcinom de colon se observa abia dupa 13 ani de urmarire. Evaluarea mai amanuntita a rudelor de gradul inlii ale pacientilor eu carcinom colic include de regula screening eu clisma baritata cu contrast aeric sau colonoscopie dupa rsta de 40 de ani.




Galerie de imagini si poze medicale: colon


imagine cu colonimagine cu colon imagini colonimagini colon poza despre colonpoza despre colon


Alte materiale medicale despre: boli gastrointestinale




Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli gastrointestinale

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile